Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)
1872-01-14 / nr. 1
pre cei nestiutorii abatarea (destinarea) magiariloru aliați cu noi si, preste totu , ingamfarea prosta , de comuna insusîre inascuta •demagogiloru ! Membrii romani ai comitetului aceste vorbe trebue se le tiena bine in minte si se nu se aline până ce atari omeni serbedi nu voru fi respinsi pentru totu-de-una intre marginile bunei-cuvenintie si se alunga lipsiti de om si ce influintia preponderanta. Romanii si consocii lorui după retragerea totale se otarira a face toti pasii necessari si deslucitori, atâtu la ministrulu de interne, câtu si la dieta, nu pentru ca dera aru ascepta ceva resultatu imbucuratoriu, ci de documentu pentru posteritate. Si asie noi adi avemu unu corpu oficialii administrativu de care se fereasca Ddieu pre ori si care altu comitatu. — Responsabilitatea cade asupra guvernamentaliloru amortiţi si intiepeniti. Noi nu avemu alta de facutu, de câtu mergundu fiacarele pre la alegatori, se li deslucimu caus’a câ pentru asta-data d’in ce pricine nu amu potutu reesî cu nici unu romanu, mai alesu dupa ce poporulu scie, că intre candidaţii prefectului a fostu si fatalulu Gregoriu Popu, care, cu privire la candidare, in unire cu cei trei aleși ai majoritatii la tote posturile poté se formeze pluralitate ; după aceia se priveghiâmu si câtu vomu poté sé departâmu ori si ce neplăcere ce ar’ pote cade asupr’a poporului, si până la acelu tempu candu va se-i surida si lui Eorele binefacatoriu si incaldîtoriu alu dreptății. Dreptatea si mai in urma trebue se invinga. Câtra aceste, daca vomu mai aminti impregiurarea, ca cu ocasiunea retragerii nostre de la alegeri, propunendu-se de limb’a protocolarie la adunările comitetului si cea romana, s’au primitii, conformii propunerii, — amu dîsu pre scurtu totu ce cu asta ocasiune amu potutu notifică si in publicu. Din incredintiare, Nichita. LEGE pentru Regulamentarea legii de la 17/29, iu 13 ii 1871 (Fine.) * 4 Art. 12. Dispositiunile articuliloru 17 si 25 d’in vechi’a concessiuni relative la amortimentu, la formarea fondului de reserva si la cesiune câtra Stătu după trecere de 30 anni, nu se voru pote ingreuna sub nici unu cuventu si nici una data prin capitalulu suplementaru emisu de societatea de actionari in risculu si pericululu ei, remanendu prin urmare bine intiellessu, ca fondulu de constructiune recunoscuta de Stătuta Romanu este fisata la cifr’a de 248.130.000 lei, si ca amortisarea fondului de constructiune suplementaria este in sarcin’a societății si nu se pote pune in comptu la cessiunea prevediuta de art. 25 d’in vechi’a concessiune. Art. 13. Drepturile Statului Romanu, contra vechiloru concessional, resultandu d’in legea de la 17 iuliu, se trecu societății de acționari. Assemenea societatea ie asupra si respunderea catra detentorii de obligațiuni ce nu aru voi se participe la societatea de acționari. Indetoririle vechiloru concessionari, precum plat’a espropriatiunii, desfacerea sub- concessiuniloru, plat’a toturoru lucrariloru si materialului esistentu in tiera, cari n’aru fi inca achitate, si plata cuponeloru scadiate până la primirea liniei conformu concessiunii, trecu in sarcina societăţii de acţionari. Asemenea si tote pretentiunile unora al treilea, de orice natura aru fi ele , cari ar isvori d’in vechia concessiune pentru timpulu câtu ea a fostu accordata d-lui Strousberg si consorţii. Societatea actionariloru este in dreptu a urmări pre vechii consessionari pentru plata cupomloru detorite de acestia si pentru restituirea depositului sustrasu de dinsii fara ca se se pota prevala in nici unu casu sen in numele tiersiloru de veri unu dreptu ce s’ar deduce d’in acést’a contr’a Statului Romanu. Art. 14. De una-data cu promulgarea acestei legi se voru delegă trei comissari romani aleși câte unulu de senatu, adunare si guvernu, cari voru mirge la Berlinu spre a pune timbru de annulare atâtu pre obligațiunile emmisse de vechii concesionari, câtu si pre cuponele loru, si societatea nu va poté emite acţiunile ei de câtu in proportiune cu obligaţiunile annulate. Obligaţiunile annulate se voru predă guvernului Romanu spre a se desfiintiă. Art. 15. Eesiedinti’a consiliului de administratiune si a direcţiunii de esploatare va fi in Bucureşti. Bugetulu pentru cheltuele nu va fi valabila de câtu Dispositiuni adiţionali. Art. 20. La casd caudu , in termenu de 50 dîle de la data promulgării acestei legi, societatea detentoriloru de obligaţiuni nu va voi a primi conventiunea elaborata de guvernu in conformitate cu articulata de mai susu, se va procede după cum urmeaza : §. I. In virtutea sentinliei arbitriloru data la 3/15 octomvre 1871, conformu legii de la 17 (29) iuliu annulu currentu, totalitatea cailoru ferrate,concertate la 21/3 11/12 1868 duciloru de Orest si Ratibor, contelui Lehndorf si dr. Stroussberg, atâtu cele in parte seversate cata si cele in constructiune sunt si romani in deplina si intrega proprietate a Statului Romanu, libere de orice sarcina. Drepturile concessionariloru sunt stinse. §. II. In privinti’a reclamatiuniloru summeloru detorate pentru constructiunea si stabilirea drumului de feru, pentru furnituri de materiale de esploatare sau de organisare a traficului linieloru, reclamatiuni provenite d’in obligatiuni contractate d’in epoc’a constructiunii si esploatarii drumului de feru de câtra vechii concessionari, anteriore luării drumului d’in possessiunea loru, guvernulu nu recunosce nici o creantia. §. III. Pentru despăgubirea detentoriloru de obligațiuni ale vechiloru concessionari, guvernulu Romanu va plati 140,000,000 lei valore nominale in titluri, portandu - si diurn, la suta dobenda si diumetate la suta amortismentu, astu-felu, că detorl’a acest’a se fia amortisata intre .... si ... . anii .... Cu anuitatea de 11.200,000 lei ce ministeriulu Financieloru o va plati in timpu de. . .... va retrage d’in circulatiune immediatu obligaţiunile vechiloru concessionari, si va amortisă detoria de 140,000,000 lei. Prin recunoscerea detoriei de 140,000,060 lei a Statului, guvernulu dobendesce tote drepturile ce detentorii aveau in concessiunea de la 21/3 n/u 1868 in faci’a guvernului si a vechiloru concessionari, era pentru plat’a cuponeloru scadiute la 1 Ianuariu si 1 Iuliu 1871 se reguleza la §. de mai josu ; amortisarea va incepe la 1 Ianuariu 1872. §. IV. Summ’a trebuinciosa pentru plata dobendiloru si a amortismentului in termenii prescrisi prin present’a lege se va înscrie invariabila in fie care anu in bugetulu Statului. §. V. Titlurile capitalului, că si ale dobendiloru acestei detorie a Statului, voru fi operate de orice felu de imposite seu tasse, fie pre sent’a Statului séu a comuneloru, fie sub orice altu titlu. Plata dobendiloru se va effectuă cu cheltuiel’a Statului la 1 ianuariu si la 1 iuliu st. n. a fiecaruia anu pre piatrele Bucuresci, Vienn’a, Berlinu, Parisu si Londr’a, la casele seu stabilimentele desemnate spre acesta sfirsîtu de miniseriulu Financieloru. §. VI. Guvernulu este autorisatu se accorde 1/2 °/0 asumr’a ciffrei de 140.000.000 lei a detoriei statului, stipulata la §. III. dreptu comissiune casseloru seu stabilimenteloru prin a caroru midilocire se va face retragerea stipulata la §. III. a. VII. Schimbulu vechiloru obligatiuni in contr’a titluriloru Statului prin biurourile casseloru sau stabilimenteloru cari voru fi desemnate prin publicitate de catra guvernulu romanu, va fi terminata pana la 1 iuliu 1872 celu multa. §. VIII. Detentorii de obligațiuni voru avea recursu pentru plata cuponeloru scadiute înainte del ianuariu 1872 sau pentru ori care alte pretentiuni privitorie la depositu in contr’a vechiloru concessionari cari singuri sunt respundietori de plata loru. Acesta lege s’a votata de Adunarea deputatiloru in siedinti’a d’in 21. decemvre, annulu 1871, si s’a adoptata cu I majoritate de s ie p te-dieci si cinci voturi ! contr’a patru dieci si optu. Presiedinte : Dimitrie Gr. Ghica. Secretariu : P. Angelescu. *) Vedi Nr. trecuta alu „Fed.“ 4 după approbarea prealabila a guvernului Romanu si va fi presentata cu 6 lune înaintea esercitiului. Guvernulu are dreptulu de priveghiare si de controlu in privinti’a administratiunii resoului. Art. 16. Societatea de actionari se va conformă cu caetulu de insarcinân intocmitu de câtra ministeriulu Lucrariloru Publice , atâtu pentru seversarea câtu pentru constructiunea linieloru. Art. 17. Societatea nu are dreptulu de a instraină nici possesiunea , nici esploatatiunea drumului de feru la nici una alta societete , nici a fussionă cu veriunea. Art. 18. Tote dispositiunile concessiunii primitive, câte nu sunt contrarie legii de facta, remanu in vigore. Art. 19. In virtutea acestei legi guvernulu este autorisatu a inchiată o conventiune cu societatea actionariloru. VARIETATI, *** (Onomastica) S. Sa Părintele Eppu rom. de Oradea-Mare Iosifu Popu-Selagianu, dede a dou’a dî de Craciunu unu prandiu strălucita, la care fusera invitati toti preotii si onoratiorii romani d’in locu, cari cu ocasiunea santeloru serbatori a Nascerii si la dîn’a onomastica mersese a-i aduce fericiturile lor. S’a portatu mai multe toaste,la cari Părintele Eppu respundiendu dîsse, că numai pâna atunci se traiesca până candu va trai naţiunii si patriei ! (Aminu.) — iCorresp. *** (Baiu r o m a n e s c u.) Tenerimea romana studioasa in Bud’a-Pest’a, urmandu essemplulu aniloru preceding, va arangiă si estu tempu unu bata, care se va tiene in 10. fauru a. c., in sal’a d’in otelulu Hungari’a. Venitulu acestui baiu e destinata in favorulu societății de lectura „Petru Maioru“ si in alu Academiei romane de drepturi. *** (Ordinatiune ministeriale.) Conformu §. 1 alu art. de lege despre investirea unoru tribunale de prima instantia cu juredictiune financiaria, ministrulu ungurescu de justitia, prin o ordinatiune a sa, prevede cu acésta juredictiune intre altele si pre urmatoriele : Tribunalulu d’in A radu este investita cu juredictiune financiaria iu ressortulu tribunaleloru d’in Aradu, Borosiu-Ineu, Bichisiu-Giul’a, Macau si Bai’a-de-Crisiu ; tribunalulu d’in Dobre- 11 nu in ressortulu trib. d’in Dobrelîiu, Oradea-Mare, Beiusiu, Sîmleu, Nyíregyháza si Hajdú-Böszörmény; trib. d’in Satu- Mare, in ressortulu trib. d’in Satu-Mare, Careii-Mari, Baia-Mare, Sigetulu-Marmatîci, Husti si Zelau ; trib. d’in 11 maiora in ressortulu trib. d’in Timisior’a, Versietiu, Logosiu, Oraviti’a, Becicherechiulu-Mare si Chichind’a; trib. d’in Clusiu in ressortulu trib. d’in Clusiu, Gherl’a, Turd’a, Csíkszereda, Gy.-Szt.-Miklós, Bistriti’a, Naseudu, Desiu, Tergulu-Muresiului si Odorheiulu secuiescu ; trib. d’in Sab Iu in ressortulu trib. d’in Sabliu, Aiudu, Alb’a-Iuli’a, Abrudu, Dev’a, Hatiegu, Fagarasiu, Brasiovu, San-Giorgiu, Kézdi-Vásárhely, Sigisior’a si Mediasiu. Sciri electrice. Nou-Jorcu, 9. ian. Conformu sciriloru d’in Messico, insurgenţii de sub conducerea lui Diaz fure batuti in doue lupte generale. Ve n’at 12. ian. Camer’a representantiloru va incepe mane desbaterea adressei. Polonii voru partecipa in totu casulu la desbaterea generale si, salutandu cu bucuria passulu relativu la Galici’a, voru dechiaru, ca numai asié voru da încredere guvernului, daca acestua va recunosce projectulu loru. Bucuresci, 12. ian. Representantele consorţiului, Bleichröchr, a plecatu la Berolinu. Zágráb »’«, 12. ian. Se vorbésce, câ in loculu banului Bedecoviciu, care e abslute, va deschide diet’a Croatîei contele Alessandru Erdődy. Rom’a, 12. ian. D’intre tote consulatele străine numai celu belgianu nu s’a asiediatu aici definitiva. Unii dîcu, ca d’in caus’a, câ inca n’a aflatu otelu accomodatu, altii inse cauta motivulu adeveratu in tendintiele ultramuntane ale guvernului actualu. Propriet., edit. si red, respundiet. : ALES. ROMANU. Burs’a de Vien’a de la 12. ianuariu, 1872. 5% metall. 62.40 Imprum.uat. 73.40 Sorti d’in 1860 105'— Act. de banca 858.— Act. inst. cred. 344.— Londra 115.10 Arginta 113.90 Galbenu 5.42 Napoleond’or 9.13 % Sifilitic’a si rmpotenti’a, fia vechie scule cucumlii născute, se voru trată după metodulu homeopaticu de Dr. L. Ernst, Pesta, strad’a idoliloru Nr. 6, etagiuiu II., usi’a nr. 15, de la 2—6 ore după media di. Aceste morburi se trateza adese ori in modulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acéstea se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanii. Pacienții vindecați in modulu acestua voru cade mai curundu sau mai tardiu in morburile cele mai infricosiate, incatu inca in adancele betranetie voru avéa, durere, a suferi greu de consecintiele acestei tratări usiare si superficiale. Scutu contra acestora felia de pericule oferă metodulu de tratare homeopaticii, care, precum este cunoscuta, nu numai ca vindeca durerile cele mai învechite, ci efectulu tai este asie de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica temere de urmări rele. Diet’a ce se va prescrie este simpla si usioru de trenutu. (9 —12) S’a tipăririi in Pest’a 1872. prii victoru H o r n y ă n s z k y Strad’a Idoliiiru Nr. 20