Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)

1872-01-14 / nr. 1

pre cei nestiutorii abatarea (destinarea) magiariloru aliați cu noi si, preste totu , ingamfarea prosta , de co­muna insusîre inascuta •demagogiloru ! Membrii ro­mani ai comitetului aceste vorbe trebue se le tiena bine in minte si se nu se aline până ce atari omeni serbedi nu voru fi respinsi pentru totu-de-un­a intre marginile bunei-cuve­­nintie si se alunga lipsiti de om­ si ce influintia prepon­­deranta. Romanii si consocii lorui după retragerea totale se ota­­rira a face toti pasii necessari si deslucitori, atâtu la mi­­nistrulu de interne, câtu si la dieta, nu pentru ca dera aru ascepta ce­va resultatu imbucuratoriu, ci de documentu pentru posteritate. Si asie noi adi avemu unu corpu oficialii administra­­tivu de care se fereasca Ddieu pre ori si care altu comitatu. — Responsabilitatea cade asupr­a guvernamentaliloru amor­tiţi si intiepeniti. Noi nu avemu alta de facutu, de câtu mer­­gundu fia­carele pre la alegatori, se li deslucimu caus’a câ pentru asta-data d’in ce pricine nu amu potutu reesî cu nici unu romanu, mai alesu dupa­ ce poporulu scie, că intre candidaţii prefectului a fostu si fatalulu Gregoriu Popu, care, cu privire la candidare, in unire cu cei trei aleși ai majo­­ritatii la tote posturile poté se formeze pluralitate ; după aceia se priveghiâmu si câtu vomu poté sé departâmu ori si ce neplăcere ce ar’ pote cade a­supr’a poporului, si pâ­nă la acelu tempu candu va se-i surida si lui Eorele bine­­facatoriu si incaldîtoriu alu dreptății. Dreptatea si mai in urma trebue se invinga. Câtra aceste, daca vomu mai aminti impregiurarea, ca cu ocasiunea retragerii nostre de la alegeri, propunendu-se de limb’a protocolarie la adunările comitetului si cea ro­mana, s’au primitii, conformii propunerii, — amu dîsu pre scurtu totu ce cu asta ocasiune amu potutu notifică si in publicu. D­in incredintiare, Nichita. LEGE pentru Regulament­ar­ea legii de la 17/29, iu 13 ii 1871 (Fine.) * 4 Art. 12. Dispositiunile articuliloru 17 si 25 d’in vechi’a concessiuni relative la amortimentu, la formarea fondu­lui de reserva si la cesiune câtra Stătu după trecere de 30 anni, nu se voru pote ingreuna sub nici unu cuventu si nici una­ data prin capitalulu suplementaru emisu de socie­tatea de actionari in risculu si pericululu ei, remanendu prin urmare bine intiellessu, ca fondulu de constructiune recu­noscuta de Stătuta Romanu este fisata la cifr’a de 248.130.000 lei, si ca amortisarea fondului de constructiune suplementaria este in sarcin’a societății si nu se pote pune in comptu la cessiunea prevediuta de art. 25 d’in vechi’a concessiune. Art. 13. Drepturile Statului Romanu, contr­a vechiloru concessional, resultandu d’in legea de la 17 iuliu, se trecu societății de acționari. Assemenea societatea ie asupra si respunderea catra detentorii de obligațiuni ce nu aru voi se participe la so­cietatea de acționari. Indetoririle vechiloru concessionari, precum plat’a espropriatiunii, desfacerea sub- concessiuniloru, plat’a toturoru lucrariloru si materialului esistentu in tiera, cari n’aru fi inca achitate, si plata cuponeloru scadiate până la primirea liniei conformu concessiunii, trecu in sarcin­a societăţii de acţionari. Asemenea si tote pretentiunile unora al treilea, de ori­ce natura aru fi ele , cari ar isvori d’in vechi­a concessiune pentru tim­­pulu câtu ea a fostu accordata d-lui Strousberg si con­sorţii. Societatea actionariloru este in dreptu a urmări pre ve­chii consessionari pentru plata cupom­loru detorite de aces­­ti­a si pentru restituirea depositului sustrasu de dinsii fara ca se se pota prevala in nici unu casu sen in numele tier­­siloru de veri unu dreptu ce s’ar deduce d’in acést’a contr’a Statului Romanu. Art. 14. De­ una-data cu promulgarea acestei legi se voru delegă trei comissari romani aleși câte unulu de sena­­tu, adunare si guvernu, cari voru mirge la Berlinu spre a pune timbru de annulare atâtu pre obligațiunile emmisse de vechii concesionari, câtu si pre cuponele loru, si socie­tatea nu va poté emite acţiunile ei de câtu in proportiune cu obligaţiunile annulate. Obligaţiunile annulate se voru predă guvernului Ro­manu spre a se d­esfiintiă. Art. 15. Eesiedinti’a consiliului de administra­­tiune si a direcţiunii de esploatare va fi in Bu­cureşti. Bugetulu pentru cheltuele nu va fi valabila de câtu Dispositiuni adiţionali. Art. 20. La casd caudu , in termenu de 50 dîle de la dat­a promulgării acestei legi, societatea detentoriloru de obligaţiuni nu va voi a primi conventiunea elaborata de guvernu in conformitate cu articulata de mai susu, se va procede după cum urmeaza : §. I. In virtutea sentinliei arbitriloru data la 3/15 octomvre 1871, conformu legii de la 17 (29) iuliu annulu currentu, totalitatea cailoru ferrate,­­concertate la 21/3 11/12 1868 duciloru de Orest si Ratibor, contelui Lehndorf si dr. Stroussberg, atâtu cele in parte seversate cata si cele in constructiune sunt si romani in deplina si intrega pro­prietate a Statului Romanu, libere de ori­ce sarcina. Drepturile concessionariloru sunt stinse. §. II. In privinti’a reclamatiuniloru summeloru detorate pentru constructiunea si stabilirea drumului de feru, pentru furnituri de materiale de esploatare sau de organisare a tra­ficului linieloru, recla­matiuni provenite d’in obligatiuni con­tractate d’in epoc’a constructiunii si esploatarii drumului de feru de câtra vechii concessionari, anteriore luării drumului d’in possessiunea loru, guvernulu nu recunosce nici o cre­­antia. §. III. Pentru despăgubirea detentoriloru de obligațiuni ale vechiloru concessionari, guvernulu Romanu va plati 140,000,000 lei valore nominale in titluri, portandu - si diurn, la suta dobenda si diumetate la suta amortismentu, astu-felu, că detorl’a acest’a se fia amortisata intre .... si ... . anii .... Cu anuitatea de 11.200,000 lei ce ministeriulu Finan­­cieloru o va plati in timpu de. . .... va retrage d’in circulatiune immediatu obligaţiunile vechiloru concessionari, si va amortisă detori­a de 140,000,000 lei. Prin recunoscerea detoriei de 140,000,060 lei a Statu­lui, guvernulu dobendesce tote drepturile ce detentorii aveau in concessiunea de la 21/3 n/u 1868 in faci’a guvernului si a vechiloru concessionari, era pentru plat’a cuponeloru sca­diute la 1 Ianuariu si 1 Iuliu 1871 se reguleza la §. de mai jo­su ; amortisarea va incepe la 1 Ianuariu 1872. §. IV. Summ’a trebuinciosa pentru plata dobendiloru si a amortismentului in termenii prescrisi prin present’a lege se va înscrie invariabila in fie care anu in bugetulu Statului. §. V. Titlurile capitalului, că si ale dobendiloru aces­tei detorie a Statului, voru fi operate de ori­ce felu de im­­posite seu tasse, fie pre sent’a Statului séu a comuneloru, fie sub ori­ce altu titlu. Plata dobendiloru se va effectuă cu cheltuiel’a Statului la 1 ianuariu si la 1 iuliu st. n. a fie­carui­a anu pre piatrele Bucuresci, Vienn’a, Berlinu, Parisu si Londr’a, la casele seu stabilimentele desemnate spre acesta sfirsîtu de minis­eriulu Financieloru. §. VI. Guvernulu este autorisatu se accorde 1/2 °/0 asu­­mr’a ciffrei de 140.000.000 lei a detoriei statului, stipulata la §. III. dreptu comissiune casseloru seu stabilimenteloru prin a caroru midilocire se va face retragerea stipulata la §. III. a. VII. Schimbulu vechiloru obligatiuni in contr’a titluriloru Statului prin biurourile casseloru sau stabilimen­teloru cari voru fi desemnate prin publicitate de catra gu­­vernulu romanu, va fi terminata pana la 1 iuliu 1872 celu multa. §. VIII. Detentorii de obligațiuni voru avea recursu pentru plata cuponeloru scadiute înainte del ianuariu 1872 sau pentru ori­ care alte pretentiuni privitorie la depositu in contr’a vechiloru concessionari cari singuri sunt respun­­dietori de plata loru. Acesta lege s’a votata de Adunarea deputatiloru in siedinti’a d’in 21. decemvre, annulu 1871, si s’a adoptata cu I majoritate de s i­e p t­e-d­ieci si cinci voturi ! contr’a patru dieci si optu. Presiedinte : Dimitrie Gr. Ghica. Secretariu : P. Angelescu. *) Vedi Nr. trecuta alu „Fed.“ 4 după approbarea prealabila a guvernului Romanu si va fi presentata cu 6 lune înaintea esercitiului. Guvernulu are dreptulu de privegh­iare si de controlu in privinti’a administratiunii resoului. Art. 16. Societatea de actionari se va conformă cu caetulu de insarcinân intocmitu de câtra ministeriulu Lu­­crariloru Publice , atâtu pentru seversarea câtu pentru constructiunea linieloru. Art. 17. Societatea nu are dreptulu de a in­­straină nici possesiunea , nici esploatatiunea drumu­lui de feru la nici una alta societete , nici a fussionă cu veri­unea. Art. 18. Tote dispo­sitiunile concessiunii primi­tive, câte nu sunt contrarie legii de facta, remanu in vigore. Art. 19. In virtutea acestei legi guvernulu este autorisatu a inchiată o conventiune cu societatea ac­tionariloru. VARIET­ATI, *** (Onomastica) S. Sa Părintele Eppu rom. de Oradea-Mare Iosifu Pop­u-S­e­l­a­g­i­a­n­u, dede a dou’a dî de Craciunu unu prandiu strălucita, la care fusera invi­tati toti preotii si onoratiorii romani d’in locu, cari cu ocasiunea santeloru serbatori a Nascerii si la dîn’a onomastica mersese a-i aduce fericiturile lor. S’a portatu mai multe toaste,­­la cari Pă­rintele Eppu respundiendu dîsse, că numai pâna atunci se traiesca până candu va trai naţiunii si patriei ! (Aminu.) — iCorresp. *** (Baiu r o m a n e s c u.) Tenerim­ea romana studioasa in Bud’a-Pest’a, urmandu essemplulu aniloru prece­ding, va arangiă si estu­ tempu unu bata, care se va tiene in 10. fauru a. c., in sal’a d’in otelulu Hungari’a. Venitulu acestui baiu e destinata in favorulu societății de lectura „Petru Maioru“ si in alu Academiei romane de drepturi. *** (O­rdinatiune ministeriale.) Confor­mu §. 1 alu art. de lege despre investirea unoru tribunale de prim­a instantia cu juredictiune financiaria, ministrulu ungurescu de justitia, prin o ordinatiune a sa, prevede cu acésta juredictiune intre altele si pre urmatoriele : Tribuna­­lulu d’in A r­a­d­u este investita cu juredictiune financiaria iu ressortulu tribunaleloru d’in Aradu, Borosiu-Ineu, Bich­i­­siu-Giul’a, Macau si Bai’a-de-Crisiu ; tribunalulu d’in D­o­b­r­e- 11 n­u in ressortulu trib. d’in Dobrelî­iu, Oradea-Mare, Beiusiu, Sîmleu, Nyíregyháza si Hajdú-Böszörmény; trib. d’in S­a­t­u- M­a­r­e, in ressortulu trib. d’in Satu-Mare, Careii-Mari, Bai­a-Mare, Sigetulu-Marmatîci, Husti si Zelau ; trib. d’in 1­1 m­­­a­i­o­r­a in ressortulu trib. d’in Timisior’a, Versietiu, Logosiu, Oraviti’a, Becicherechiulu-Mare si Chichind’a; trib. d’in C­l­u­s­i­u in ressortulu trib. d’in Clusiu, Gherl’a, Tur­­d’a, Csíkszereda, Gy.-Szt.-Miklós, Bistriti’a, Naseudu, Desiu, Tergulu-Muresiului si Odorheiulu secuiescu ; trib. d’in S­a­­b I­­­u in ressortulu trib. d’in Sabliu, Aiudu, Alb’a-Iuli’a, Abrudu, Dev’a, Hatiegu, Fagarasiu, Brasiovu, San-Giorgiu, Kézdi-Vásárhely, Sigisior’a si Mediasiu. Sciri electrice. Nou-Jor­cu, 9. ian. Conformu sciriloru d’in Messico, insurgenţii de sub conducerea lui Diaz fure batuti in doue lupte generale. V­­­e n’at 12. ian. Camer’a representantiloru va incepe mane desbaterea adressei. Polonii voru partecipa in totu casulu la desbaterea generale si, salutandu cu bucuria passulu relativu la Galici’a, voru dechi­aru, ca numai asié voru da încredere guvernului, daca acestu­a va recunosce projectulu loru. Bucuresci, 12. ian. Representantele consorţiului, Bleichröchr, a plecatu la Berolinu. Zágráb »’«, 12. ian. Se vorbésce, câ in lo­­culu banului Bedecoviciu, care e abslute, va de­schide diet’a Croatîei contele Alessandru Erdődy. R­o­m’a, 12. ian. D’intre tote consulatele străine numai celu belgianu nu s’a asiediatu aici definiti­va. Unii dîcu, ca d’in caus’a, câ inca n’a aflatu otelu accomodatu, altii inse cauta motivulu ade­­veratu in tendintiele ultramuntane ale guvernului actualu. Propriet., edit. si red, respundiet. : ALES. ROM­ANU. Burs’a de Vien’a de la 12. ianuariu, 1872. 5% metall. 62.40 Imprum.­uat. 73.40 Sorti d’in 1860 105'— Act. de banca 858.— Act. inst. cred. 344.— Londra 115.10 Arginta 113.90 Galbenu 5.42 Napoleond’or 9.13 % Sifilitic’a si rmpotenti’a, fia vechie scu­­le cucumlii născute, se voru trată după metodulu homeopaticu de D­r. L. Ernst, Pesta, strad’a idoliloru Nr. 6, etagiuiu II., usi’a nr. 15, de la 2—6 ore după media­ di. Aceste morburi se trateza a­dese ori in modulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acéstea se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanii. Pacienții vindecați in modulu acestu­a voru cade mai cu­­rundu sau mai tardiu in morburile cele mai infricosiate, incatu inca in adancele betranetie voru avéa, durere, a suferi greu de consecintiele acestei tratări usiare si superficiale. Scutu contr­a acestora felia de pericule oferă metodulu de tratare homeopaticii, care, precum este cunoscuta, nu numai ca vindeca durerile cele mai învechite, ci efectulu tai este asie de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica temere de urmări rele. Diet’a ce se va prescrie este simpla si usioru de trenutu. (9 —12) S’a tipăririi in Pest’a 1872. prii­ victoru H o r n y ă n s z k y Strad’a Idoliiiru Nr. 20

Next