Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)

1872-01-24 / nr. 5

si Cancelari’« Redactiimii e in sîtr.vt’a tragatoriului [1.8- vészutoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespun­­dintiî regulari ai „Federatîunii.“ Artielii tramisi si nepublicati se voru arde. Mr. 5­605. fi*est’st.9 Mercuri, 12./24. ian., 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Locumnti’a Redactorului Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicii.­­­­esi Mercuri­a, Vineri­a si h­ominec’a. Pretlnlu di* Prenumeratiflne : Pre éréi lnne . . . 3 fl. v. a Pre öitise lune . . . 6 „ „ , Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Stenicii r­omani’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ ” 3 ~ a ii = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 or. de linia.si 30 or. taos’a tim­bi­ale pentru fiespe-oare publica­­tiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 or. Pest’a, 11/23. ian., 1872. Cetitorii nostri, cari cunoscu bine convicţiu­nile nostre de atâta ori espresse si sustienute in „Federatiunea“ relativii la cestiunea de uniune a Transilvaniei cu Ungari­a, se voru fi miratu ne­­gresîtu vediendu că Redactiunea dede locu unui artielu ce cu tote armele sofistice descinde in are­na spre a combate autonomi’a Transilvaniei, si voru fi intrebandu : care este caus’a acestei com­­placiutie si preveniutie ? Ca onorabi, cetitori sa cunosca adeveratele motive si sa nu alunece a crede că „Federatiunea“ aproba cuprinsulu art­i­­olului, si pana candu amu face raflessiunile nostre, ecca cuvintele, pentru cari ne-am aflatu indemnatu a­lu publică. Mai nainte de tote am facutu acestea d’in principiu, tr ci bine este ca cestiunile vitali sa se desbata d’in tote punctele de vedere, — neci una data nu vomu negă loculu pentru păreri con­trarie, ci vomu urmă, ca si plina acum assiom’a „opposita, juxta se invicem posita magis eluces­­cunt.“ Mai de­parte, este greșita procedere d’a nu sufferi opiniunile contrarie si orbia d’a crede, ca prin ignorare eile sunt combătute. Nu vomu urmă neci una data procederea diurnalisticei magiare, carea nu lassa a se stracoră opiniuni contrarie d. e. in cestiunea de nationalitate, autonomi’a Transsilvaniei, etc. si mai de curendu in ceetiu­­nea Croației, a­supr’a cărei­a, tote fracțiunile ma­giare se puseră cu guvernulu pre terrenulu rigi­dei negatiuni. Bine este pre aste ? voru vedé ei. Noue ni se pare ca se temu de mintea cea sane­­tosa a publicului magiaru si de cuceritori’a potere a adeverului potere irresistibile, carei­a in dar nu s’ar’ opina a oppune sofismate si arguminte false, reintorse, ca­ci lumin’a adeverului le resfira, le sronesce. Am publicam dara, ca publiculu nostru sk cunosca bine si parerea contraria asupr’a marei cestiuni de autonomia si ca tribunalulu supremu, opiniu­­nea publica, sa se pota enund­ă in deplina cunos­­cintia de causa. Nu ne tememu de acesta sentin­­tia, o cerckmu, o cautamu cu totu adinsulu ai cu tota încrederea in mintea cea sanetosa a intrelle­­gintiei romane. — Amu publicatu articlulu adver­­sariului nostru politigu, dar’ amicu personale, con­­formu a­siomei „amicus persone inimicus rei.“ Stimamu person’a autorului, dar’ combatemu si vo­mu combate precumamu combătuti­ totu de una păreri­le lui. Nu numai stim’a personale si ceea ce dimu opini­­unii contrarie, dar’ si positiunea sociale a Dlui autoru merita acesta attentiune si noi am facutu o cu atâtu mai bucurosu, mai prompta, cu câta d’in norocire D. autoru, mare cavalleru alu uniunii, este insu­si totodată si capitanu si este, adeca to­ta legiunea pucinu formidabile, concentrata numai intr’unu singuru osteanu, ca­ci alti legiunari nu sunt. — Am facutu-o in fine, ca sa nu ni­ se po­tu face, precum mai de multe ori cu nedreptulu ni s’a facutu d’intr’una parte, imputatiune neinte­meiata, ck suntemu intoleranţi si ck terroriskmu opiniunea publica a Romaniloru. Terrorismulu este arm’a nedreptăţii, a întunericului si este in man’a potfestatii, dar­ nu a unui organu de luminare. Prin publicarea acestui artielu credemu ck am facutu mare serviciu, causei nostre, pentru ca des­­batendu se ea cu amenuntulu, lumin’a se va face si acolo unde pote ck nu se făcuse inca de ajun­au ; cestiunea va desparé de pre campulu publici­tatii nostre, era intielleginti’a romana consoli­­dandu-se prin disciplina severa, — va da de minciuna pre toti cei ce affirmau: ck sunt castre contrarie, — ck este scissiune in marele trupu i naţionale. Antagonistă noştri politici, stapanii­­­dîllei, voru vedé inşi si ck nu suntemu scopae­­ dissolutae si ck d’insii stau facia cu una partita, care representa una naţiune de aprope trei miliione de sufflete. — — Dissolverea dietei croatie­e n’au facutu impressiune deprimetoria a­supr’a op­­positiunii natiunali, cellu pucinu d’in tote câte s’au scrisu d’atunci despre acesta setu precalculatu, nu se vede unu singuru semnu cu oppositiunea nat. croata si-ar’ fi perdutu contenintia, d’in con­tra ea si­ conserva demnitatea si barbatî’a, ca cellu ce este siguru de caus’a sa, de triumfulu ei finale, ba partit’a natiunale croata se pare a se bucură d’acesta gresiela si smintela a ministeriului ungu­­rescu, pentru ca minunat’a, straordenari’a motivare a dissolverii in degetedia, vedesce manuper’a evi­dente a guvernului, planisata, cu mana lunga de multu tempu. Gh­ci int­r- adeveru, cum vine în­drumarea la manifestulu d’in Septemvre 1871, ca motivu in rescriptulu reg. pentru dissolverea Ca­merei la 15 ianuariu, 1872 ? Numai acum se face lumin’a in capulu ministeriului, ca sa vedia ca de la asta camera n’are sa ascepte activitatea dorita ? Daca ar’ fi asié, atunci intrelleptiunea po­litica a ministeriului ung. nu este de pismuitu, — era de nu este asié, atunci s’a jocatu comedia traganandu-se dissolverea plina in an­­. Diurnalele ma­giare de tote culorile aproba fapt’a ministeriului si lucra de însemnata insa si oppusetiunea magiara d’in camer’a Ungariei se apropia, ba se lipesce bini sioru de guvernu, precum acést’a s’a potutu ob­servă cu occasiunea desbateriloru a­supr’a civili­­sarii confinteloru militari, candu corifeii stângei accursera mai cu graba intru sprijinirea guver­nului atacata de dep. Mileticiu, cu tote ce mai nainte prinsese resolutiunea d’a attace insi si mi­­nisteriulu. Magiarii sunt bine disciplinaţi, dar’ alţii desch­idu tard cu ochii pentru a-i imită. Ce e de facutu ! (Urmare)”) Cine nu scie, ca diet’a Transilvaniei a avutu dreptulu de a alege oficialii cardinali, inse pentru ace’a regimulu d’in Vien’a totu­si a denumiti­ clienţii sei fara de alegere. Staturile si Ordurile tierei au reclamatu cu tota, ocasiunea.­­..„„ di auuva seu nu a respunsu la reclamatiune, seu a respunsu cu doluit paterno nostri corde, inse oficialii fara alegere denumiţi au remasu si mai incolo in oficie. Acum, Dloru, daca Dvostra doriţi una astu-feliu de autonomia, a cărei dieta sk aiba numai dreptulu de a re­­monstra, fara a se implini dorintiele dietei, fara de a se sanctiona legile aduse, daca Dvostra doriţi una aseminea au­tonomia, unde sa nu fi siguru, ca pre mane, fara de a fi dejudecatu, nu te voru deporta la Kufstein ori Josefstadt, vedeţi si o doriţi, eu unulu inse neci una data, si asik cre­­du, ca cu mine d’impreuna toti romanii cugetători nu o vom­ dori. Inse se lasâmu de una parte cestiunea publico-politica a autonomiei Transilvaniei, sk vedemu pre Transilvani’a are atâtea provente câ in secululu presinte sk fia in stare a su­portă spesele unei fiere autonome. Deci iertati-mi ca cu numeri sk vi aretu, cu dorinti’a Dvostra, si atunci candu nu ar sta in contr’a legei positive, rationalminte nu se pote rralisa, si realisandu-se, chiaru ro­maniloru aru causă cea mai mare dauna financiaria, vase dîca tocma interesulu romaniloru bine pricepuţii poftesce sustienerea uniu­­nei cu Ungari’­a, intru atâtu, incâtu de nu ar fi sanctionata legea uniunei, r­o­­­manii aru debui se amble cu skses a­ ne­ţi­u n e z­e. Fiasce-care omn, care s’a deprinsu cu statistic’a Tran­silvaniei, a debuitu să se convingă, cum­ că in Transilvania cea mai multa contributiune directa si indirecta face pre umerii romaniloru, deci a voi a introduce una sistema, ca­re trage după sine immultîrea contributiunei, a c­e­­­u­a cu sciintia sau d’ in nescientia pune pre umerii romaniloru greutate, f­ara de voit a poporului, care cu tota ocasiunea striga scări­rea contributiunei. Să vedemu dar’. Domnii mei, câta e contributiunea Trasilvaniei si câte sunt spesele ei, pentru­ ca numai atunci vomu fi in stare a judeca, pre cu potintia e a mai rădică contributiunea, că asie să fia in stare Transilvani­a a su­portă spesele, cari sunt legate cu autonomi­a ei ? Proventele Transilvaniei, după detragerea speseloru de manipulatiune si de incassare (Einbebungs und Erzeugungs­kosten) , făcu pre anu 12.961.565 fl. lF/­ cr- D’m acesta suma innainte de tote vinu a se portă : 1. acelea spese, cari sunt pentru intretienerea curtii domnitorie, pentru spesele comune si ale detoriei comune, *) Vedi Nr. trecute alu „Fed.“ cari făcu pre anu 9,347.807 fl. v. a. adeca 41/ V d’in celea 30% ; 2. spesele fondului de desdaunare 3.313.132 fl v. a. ; 3. spesele administratiunei politice a Transilvaniei, fara spesele guvernului si a derogatoriei centrale ori si cum sa se numesca, de care Transilvani­a, că­riera autonoma, ar avea lipsa, 767.513 fl. v. a. ; 4. spesele gendarmeriei 420.000 fl. v. a. ; 5. spesele ingrijirei pentru bolnavi si lipsiți 276.000 fl. v. v ; 6. spesele administratiunei justiției fara de forulu su­prema 1,300.000 fl. v. a ; 7. spesele administratiunei financiarie d’in tiera, fara de cercurile centrale, 1,038.070 fl. ; 8. subventiunea la calile ferate 1,500.000 fl. ; — su­m­’a 17,962.522 fl. v. a. Inse in sum’a aceast’a nu sunt cuprinse spesele de lipsa pentru cultur’a poporului, celea pentru ajutoriuti’a preotiloru precum neci celea pentru sustienerea drumuriloru de comu­­nicatiune, nu sunt cuprinse acelea spese, cari vinu a se plati după cele 8 milione cu cari fundulu de desdaunare e detoria erariului, si totu­si deficitel anuale face 5.000.956 fl. 88% cr. ; va sk dîca, la intemplare, candu Transilvani’a ar’ dobendi autonomi’a, că sk se pota portă spesele de lipsa, locui­torii aru debui sk platesca in locu de 1 fl. 1 fl. 50 cr. pana la 2 fl., sau aru bancrută, ce inge fara daun’a poporului nu se pote. Acum poftimu, Dloru, judecati, pre cu potentia e acés­­t’a că poporulu se platesca mai­ multu decâtu platesce as­­ta-di ? cu potentia e că lefele amploiatiloru, ajutoriulu preo­tiloru, si alte spese sa se subtraga ? judece ori cine, candu s’ar’ atinge cine-va la nimicirea lefeloru, candu ar’ indresni cine-va a immultî contributiunea, pre nu romanii transilva­‘voiescu a"'pune una aseminea greutate pre­­ umerii loru, că pre nesce apesatori, si nu dîcu vendiatori,­­ i­aru alungă d’in tiera. D’in acestea până aici amintite convingandu-se ori si­­ care romanu cugetatoriu despre ace’a, câ autonomi’a Tran­­­­silvaniei, pentru Transilvani’a in genere, or’ pentru romani­­ in specie, e periculosa, convingandu-se despre ace’a, câ toc­ma in interesulu romaniloru bine pricepute e de lipsa sustie­­­­nerea uniunei Transilvaniei cu Ungari’a, de sine urmeza în­trebarea : Asie dar’ ce e de fauctu? Respunsulu e prea scurtu:a pasîpre terenuluda­­tu de Maiestate, si acést’a nu o dîcu eu, ci au dî­­su-o deputatii si regalistii romani d’in anulu 1865, ba ce e mai multu, acest’a au dîsu-o conferinti’a nationale d’in Sa­­lfiu in 1. ianuariu 1861, va se dîca să pasîmu cu trupa cu sufletu pre terenulu activitatii, ocupandu fie­care locu, fia acelu-a câtu de micu, de-ora­ce omulu daca merge câtu de incetu, mai in urma, de­sî tardîu, dar’ totu ajunge la sco­­pulu seu, pre candu celu-a, care stâ, nu pote ajunge neci una-data. Ore, Dloru, se fi urmatu romanii ! politic’a pasivităţii potut­u-s’a­r’ fi cul­­ttivă poporulu nostru numai intru atâ- I t’a, in câtu e cultivat­u ast­a-d­i ? ajunsu­­ar fi romanii acolo unde sunt ast­a-d­i ? Ore să se fi asiediatu Siulutiu si Sia­­g­u n’a in pasivitate amu fi aven­du asta­­diduoimetropoliti romani? ore sk fi fost­u Siulutiu si Siaguna pasivi, do­­biuditua­rufi preotii romani d’in vis­­teri’a statului preste 150.000. fl. v. a. ? Ore sk se fi asiediatu Siaguna in pasivita­te a­v­e­r­e­ a­r­u­g­r­e­c p­r­e­s­a­r­i­t­e­n­i­i a­s­t­a­d­i autonom­i’a besericesca, carei­a asemi­nea nu are neci una confesiune d’in re­gat­u­l­u Ungariei? ore se fi fostu preo­tii grec­o-c­a­t­o­l­i­c­i, si mai vertosu de­putat­i­i d’i­n au. 1865/8 de ac­eia­s­i r­e­f­i­giu­ne pasivi ales­u­ s ar’ fi fostu de archie­­piscopu D. Ioane Vand­a?Ore se fi fos­tu Naseudenii pasivi si opusetiunali aver e-a ru ast­a­ d­i gimnasiu cu 8. clase; aver e-a ru venite că se sustiena vr’o 130 tineri la scole? aver e-a ru districtusi judecătoria provedinta cu amploiaţi de naţionalitate romana? nu si cra­­sinul

Next