Federatiunea, aprilie 1872 (Anul 5, nr. 33-43)

1872-04-05 / nr. 33

IPest*»9 Vineri, 24. marte, 5. aprile, 1872. Nr. 33-633. Anulu alu cincilea MDCCCLXXIÎ. Locuinti’a Redactorului si Cencelari­a Redantinan­ e in Strat’a tragatoriului [Lö­­vészutoxa], Nr S. Scrisorile nefrancate nu se vom primi decati numai de la corespan­­dintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se vor­ arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si t£onomicu. Va esi Merciirt-a, Viueri-a sl Domiuec’a. Fretiulu in­ Prenumeration« Pre trei lune . . . 8 fl. v. Pre siese lune. . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 . „ Pentru Romani’a: prea. intregu 30 Fr. — 30 Lei n „ 6 lune 1« „ , 16 „ „ i. ^ 8 8 ,, ,, Pentru Insertiunl : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a tim­brale pentru fiesoe-oare pubiica­­tiune separata. In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 cr- Invitare de prenumeratiime la diuariulu politicu „FEDERATIIUMEA“ pre patrariulu 11. aprilie dinaiu 1892. DD. abonaţi, alu caroru abonamentu espira cu finea lunei curinte, marte, să binevoiesca a-si reinnoii abonamentele câtu mai curundu, pentru ca respectivii DD. abonați să pota fi feriţi de ir­­regularități in primirea dinariului, era Adminis­­tratiunea si Espeditur’a de complicatiuni , cari provinu d’in intardîatele insinuări la abonamentu. Conditiunile de prenumeratiune remanu cele d’in fruntea diuariului. Redactiunea. ^ 23. mart. < qaa Pest’»,—7———187 2. 7 4. apr. După scurtele ferie, d’in caus’a serbat oriloru apuseniloru, discussiunile in camer­ă deputatiloru Ungariei s’a reinceputu si se urmedia cu multa vivacitate. Intr’alte impregiurări ne ar’ prinde mi­rarea, cum se pote vorbi atât’a si cum potu dis­cussiunile deveni interessante a­supr’a unei sim­ple „intruductiuni“ la cutare lege. Caus’a că se vorbesce multu este cunoscuta , pentru a se ucide timpulu, ca estu-modu votarea proiectului de lege despre modificarea legii elect. 1848, să devină im­possible, era că discussiunile au devenitu atâtu de interessante caus’a este antâiu , că deputatulu Io- 8ifu Madarász, prin moţiunea sa, au sulevatu marea cestiune a sufragiului universale ; a dou­a causa este : ca deputatii nationali Alessandru M o­­c i o n i si Alessandru R o m a n u , prin cuven­­tarile loru, dreptu respunsuri la espectoratiunile inoportune alle deputatiloru Csernatoni si Arona S­­­­­a­d­i, dedera nu numai occasiune, ci silită moralminte pre corifeii oppositiunii ca acesti pre­tinşi liberali sâ-si marturisesca credintiele atâtu facia de sufragiulu universale, câtu, si mai vertosu facia de cestiunea nationalitatiloru, carea prin cei doi deputaţi ultramagiari, fii trasa ca de peru, in me­­diuloculu discursiunii. Tactic­a parlamentaria a deputatiloru nationali avu successulu deplinu, că­ci toti deputaţii câţi vorbirea pana acum după d’iusii dedera espressiunea sentieminteloru ce au, si principieloru ce professedia cu privire la acesta cestiune, firesce fia care conformu programmului partitei de care se tiene. In siedinti’a de eri, cori­feulu centrului stângei, Colomanu Gr i c z y, atrasse, pote mai multu ca alta data, attectiunea camerei, parte pentru ca se credea a vorbi in numele par­titei, parte pentru ca se occupa multu cu cei doi deputati natiunali, cu tote ca de cestiunea natiu­­nalitatiloru au vorbitu mai multu per tangentem (in treacatu), ba cu multa reserva si chiaru sfiela. Acestu omu beti­anu cu argumintele salle celle ruginose de în­vechite si imblatite, se pare a porta frica de na­tionalitati si de ora­ce fric­a este reu consiliariu, nu ne mirâmu daca betranetiele, de la natura fricose, nu sciu recurge la alte mediuloce decâtu repressive si regressive. Cu viua multiumire ascu.1- tar mu inse pre deputatii Ign. H e 1 f y , Ed. K a 1 1 a­y , Aless. A l m á s s y , Lud. M o c s á r i , cari ca adeverati amici ai libertătii si capete intru adeveru luminate, in cestiunea sufra­giului universale dar’ mai alesu in cestiunea de natiunalitati stetera la innaltîmea missiunei loru. — D. Mocsári este vechiu amicu allu natiu­nalitatiloru, cunoscutu prin articlii sei publicati mereu de la 1860 in coce, mai nainte in „Pesti Napló“ mai apoi in „Hon“, prin cari au descep­­tatu attentiunea connatiunaliloru sei si simpatiele nostre, cari le are cu atâtu mai vertosu cu câtu dsa tienenda-se de centrulu stângei, convictiunile salle nu le supune orbisiu disciplinei partitei salle, ci scie sa-si conserve independinti’a morale si spiretuale atunui candu partit’a sa urmed­a prin­cipie contrarie convictiuniloru salle. De ar’ fi mai multi ca D. Mocsári am avé sperare întemeiata pentru impacatiune, inse­rari nantes in gurgite vasto. Press’a anglesa se oecupa cu totu a dinsulu de reportele Italiei câtra Franci’a de una parte, si câtra Germani’a de alta parte. „Times“ observa cu privire la presiedintele republicei francese, ca e curiosu, cum de caruntulu barbatu de statu nu intielege, ca numai inimiceti’a Franciei formeza lega­­tur’a intre doue natiunalitati, cari de altmintrea n’au, astă dîcundu, mai nemic’a comunu, precum e Germani’a si Itali’a. Impregiurarea, că Itali’a se radiema pre Germani’a, se esplica simplu d’in instincturu propriei sustieneri. In fine diuariulu d’in cestiune face observatiunnea, ca pusetiunea de asta­di a Italiei facia de ambele poteri, adeca de Germani’a si Franci’a, e totu ace’a care a fostu înainte si sub decursulu resbelului d’in urma. Ade­­veratele interesse ale Italiei tientescu la una neu­tralitate demna si onorifica, precum si la evi­tarea d’a se amesteca in affacerile stateloru ve­cine. — Dinariulu conservativa „Standard“ nu crede in una alliantia formala intre Germani’a si Itali’a, si considera o simpla intielegere intre aceste doue state de sufficienta pentru ajungerea scopuriloru loru. Cum ca esiste asemenea intiele­gere nu incape neci cea mai mica indoiela, dar’ până la una conventiune, seu, cum amu dîce, până la una alliantia e inca unu pasu lungu. Atât’a e siguru, câ Garmani’a nu se teme astă curundu de vr’o încercare de resbunare d’in partea francesi­­loru, si Franci’a s’ar aruncă numai in abisulu peritiunii, daca ar’ reinnoii asta-di resbelulu. Drep­­tu-acea, observa diuariulu de mai susu, e cu totulu superfluu,’ ca cine­va să se asigure prin stipula­ting formale contr’a unui periclu indepartatu. Camer’si re­present­an­t­i loru Ungariei. Siedinti’a de la 2. aprilie, a e r’a. Presiedintele P. Somssich deschide siedinti’a la 5 ore d.­in. Guvernulu a fostu representatu prin ministrii : Pauler, Tisza, Tóth, Lonyay, Bittó, Kerkapoly si Szlávy. După verificarea procesului verbala alu siedintiei d’in urma, presiedintele pune pre biuroulu camerei consemnatiu­­nea interpellatiuniloru si amendamenteloru presintate in lun’a lui martie, si trecute intre agendele lunei curinte. — Dopa ace’a comun­ca, ca deputatulu Pridericu Schaafer e verificatu definitu, de­ ora­ce terminulu legale de 30 dîlle a espiratu, tara ca se fi incursu vre-unu protestu contr’a ale­gerii lui. In fine presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria d’impreuna cu pe­­titiunile presintate de deputatii Lud. Mocsáry, Ign. Helfy, Matia Onossy si Ioanu Vajda. Sava V u k o v i­c h cetesce projectulu seu de resolu­­tiune facutu in lun­a trecuta, după care ministrulu de finan­­cie este invitatu a presintu unu projectu de lege despre ajutoraree locuitoriloru d’in cottulu Torontalu, cari au sufe­­ritu daune prin esundari. Oratorele propune, câ cu privire la arginti’a obiectului d’in cestiune camer’a se­­ conceda a-si motivă si desvolta amendamentulu seu in siedinti’a de mane. Presiedintele întreba camer’a daca accepta seu nu propunerea lui V u k o v i c h , dar’ la cererea a 20 deputaţi d’in stang’a se face votare nominale, alu carei­a rez­ultatu este urmatoriulu : d’intre 420 deputaţi verificaţi 78 voteza pentru si 129 contra propunerii ; 212 deputaţi au fostu absinti, presiedintele n’a votatu , deci pro­punerea s’a respinsu cu majoritate de 51 voturi. Paulu D­r d­a 5 d­e relateza, cu comissiunea verificatoria permaninte a verificatu alegerea deputatiloru Béla Lukács si Gabriela Elek, reservandu-se terminulu legale de trei dieci dîile pentru presintarea protesteloru ce staru face contr’a alegerii loru. Lukács se împarte in secţiunea 9 era E 1 e k in a opt’a. Iuliu Kautz relateza d’in partea comissiunii pentru bibliotec’a camerei in privinti’a transportării si asiediarii bibliotecei fericitului deputatu Ignatiu G b y c z y donata camerei. — Raportulu se va tipări si pune in desbaterea camerei. După ace’a camer’a trece la ordinea dîllei si continua desbaterea speciale a­supr’a introducerii legii electorale. Ignatiu Helfy polemiseza contr’a mai multoru asser­S­i­e­d­i­n­t­i’a de la 3. aprilie, 1872. Presiedintele Somssich deschide eredinti’a la 10 ore a. m. D­intre ministrii sunt de facta : Lonyay bi Pauler. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei pre­­cedinte, Ales. Csanády, Paulu Kosztolányi, Emericu László si Daniel Szakácsy insinua petitiuni, cari se predau comis­­siunei petitionarie-Et. M a t­o r a y interpelleza pre ministrulu pentru aperarea tierei, câ de ce a intardiatu pâina acum cu presentarea proiectului de lege despre obligamentulu generalu­ pentru aperarea tierei, si are de cugotu a lu presentă câtu de curundu ? Adamu Lázár interpelleza pre ministrulu de justitîa si pre celu de interne, câ are guvernulu de cugetu a des­­lega pre cale legislatoria cestiunile despre asie numitele dieciuele urbariale miste si de servitute, ce s’au ivitu in Ardélu si cu ce si­voru rectifică negligerea referitoria la aceste cestiuni ? Daniel Irányi adreseza ministrului-presiedinte si ministrului croatu-slavonu urmatori’a interpellatiune : 1. Ce pretensiuni au facutu barbarii croati de încredere si de ce n’a succesu impacatiunea ? 2. De ce s’a disolvatu diet’a croata-slavona si pentru ce rescriptulu reg. de disolvere era datatu innainte de diu’a deschiderii ? 3. De ce a abdîsu banulu ? si 4. de ce a abdîsu com­iţele supremu d’in Belo­­vâr si s’au destituirii mai multi comiti supremi si adminis­tratori ? si in fine 5. Pre care dî cugeta guvernulu a con­vocă diet’a croata-slavona î Interpellanten observa, câ va asceptâ optu dîtle după respunsu, si daca in acestu tempu guvernulu nu va respunde, atunci elu va face pasii, la cari la­ oblega starea cea critica si (îetorinti’a sa de deputatu. Camer’a trece apoi la ordinea dîllei : desbaterea spe­ciale asupr’a proiectului de lege electorale. Colomanu G h y c z y accentua differitele interesse ale locuitoriloru tierrei, cari in parlamentu trebue se fia repre­­sentate si validate, si folosulu sistemului guvernarei parla­m­­entarie. Concede, că in viitoriu principiulu suffragiului uni­versalu va invinge, acum inse nu se pote introduce, câ­ci le­gile nu se aducu pentru unu venitoriu tardîoru, ci cu con­­sideratiune la impregiuririle esistente si la pretensiunile pre­­sentelui. Oratorele polemiseza apoi contr’a lui Mada­rász si dice, cu urmările suffragiului universalu in unu statu centralisatu se vedu d’in destula d’in istori’a cea mai re­centa a neferictei Francie , d’in a Romei, care până candu a votatu după culte, d’in dî in dî deveni mai puternica, si numai după ce au votatu după triburi s’au inceputu resbe­­lele civile. Mai departe polemiseza contr’a lui Alessandru M o c i o n i si Alessandru R o m a n u si accentua, cu partid’a stanga, ce e dreptu, doresce fipsarea unui censu, dar’ acestu censu trebue se fia egalu si pentru nationali­­tati. Romanu dîsse eri, continua oratorele, câ naţionalităţile pentru acea nu sunt indestulite, pentru ca acestea numai in detorintie sunt egalu indreptatîte cu ungurii, nu inse si in drepturi. Oratorele e de părere contraria, fiindu ca nimene nu va pote documentă, ca parlamentulu Ungariei ar’ fi adusu vre-o lege, care se nu aiba valore egala pentru tote naționalitățile. Intre altele, fia cum va fi, Romanu a constatatu, că nationalitatile n’au nestiintte amicale pentru tiera, si acés­­t’a e destulu pentru a du inroduce suffragiulu universalu. Se alatura deci la propunerea lui Csernatony. După ce mai vorbescu Edmundu K a 11 a y, Gabrielu Klementisz pentru propunerea lui Madarász, si Balta­zara Halász pentru a lui Csernátony, siedinti’a se re­­dica la 2 ore d. m. tiuni ale ministrului-presiedinte si acc­pta propunerea lui Madarász. Alessandru R o m­ a n­u , reflectandu la espep­­toratiunile mai multoru oratori contr’a natiunalitatiloru, apera sufragiulu universalu. — (Vorbirea se va publică, Red.) Siedinti’a se inchiria după 8 ore ser’a. Siedinti’a de la 3. aprilie, se­r’a. Presiedintele P. Somssich deschide siedinti’a la 5 ore. D’intre ministrii sunt de facta : Tóth, Kerkapoly, Bittó, Lónyay si Pauler. Alessandru A 1­m­ă s 8 y, respingandu mai multe re­­mustrari ale lui Lónyay, dice, ca acei­a, cari suspicioneza naționalitățile câ aru avea tendintie inimice tierrei, calum

Next