Federatiunea, mai 1872 (Anul 5, nr. 44-53)
1872-05-03 / nr. 44
imagină unu adeveratu progresau generalu si la noi. — La revedere. Fagarasiu, 24. aprile, 1872. Ioane Romanu, m. p., advocatu. Arone Densusianui, m. p., advocatu. Caus’a alumnatului romanu d’in Maramuresin. Sigetu, 28. aprile st. n. 1812. Candu preparandi’a romana d’in Sigetu fu silita a cede loculu seu unei preparandie de statu, associatiunea pentru cultur’a poporului romanu d’in Maramuresiu a legatu unu contractu cu guvernulu, prin care acestu a promisse a assigura romaniloru proprietatea fondului donatu d’in partea Majestatii Salle in favorulu educatiunei poporului romanu d’in Maramuresiu. Un’a l’intre conditiunile acestui pactu a fostu si este infiintiarea unui alumnatu cu missiunea de a înlesni poporului romanu crescerea mai inalta a prunciloru sei. A dou’a conditions a fostu si este, ca in acelu alumnatu se aiba locuintia si provisiune (victu) pana la 24 elevi preparandiali de nationalitate romana. Sentimu pre multu greutatea neajunsuriloru nostre materiali, pentru casepotemu cuprinde importanti’a unui assemene institutu, care infiintiatu odata, apoi condusu de omeni intrelepti si devotati causei educatiunei poporului romanu, va fi in stare se suplinesca totu ce amu perdutu prin desfiintiarea preparandiei, ba dóra si mai multu. Dar’ pentru infiintiarea unui assemene institutu, după preliminarulu facutu se receru spesse nu numai considerabili, ci chiaru mai mari decâtu sunt medilecele de cari credemu a despune pentru acestu scopu. Dreptu ce noi amu contatu si contamu la succursulu toturoru romaniloru, cari nutrescu in anim’a loru dorulu prosperârii culturei romane. Scimu diin fiacare comitatu, in fiacare provincia romana caus’a educatiunei poporului cere de mancare, cere scutu, imbracamente si ajutoriu. Si daca totu amu si cutediatu a invocă ajutorulu fratiloru noştri, caus’a a fostu si este credinti’a ca starea culturei naţionali in alte pArti are una sorte mai ferice decâtu la noi, fraţii noştri d’in alte parti se bucura de fonduri frumose si de una pusetiune materiale multu mai favorita decâtu a nostra. , Pentru a întruni summ’a receruta la acesta întreprindere nationale-umanitaria, associatiunea nostra a emisu cu invoiirea guvernului 800 acţiuni , câte un’a in pretiu de 25 fi. v. a. Pretiulu acestoru acţiuni va formă unu împrumuta gratuitu, care se va amortisă d’in anu in anu pre callea sortiturei, liquidandu-se in fiacare anu câte 40 de acţiuni. Amortisarea s’a inceputu estu timpu prin sortitur’a essecutata in 13/1 jan. 1872, in presenti’a pretorelui d’in Sigetu, fiindu de facta presiedintele, cassarulu si secretarii associatiunei pentru cultur’a poporului romanu maramuresianu. Numerii scosi cu asta ocasiune sunt următorii: 699, 744, 751, 595, 614, 338, 676, 743, 522, 451, 472, 497, 167, 647, 622, 352, 548, 465, 458, 695, 737, 708, 785, 552, 635, 348, 606, 673, 415, 391, 460, 682, 712, 538, 637, 719, 361, 497, 611, 499.’) Cu summ’a adunata pana acum d’in acțiuni se pote începe in ver’a aceast’a procurarea si portarea materialului, mai allesu daca vomu adauge la banii intrați si ofertulu provenitu d’in generositatea onorabilei familie remase după repausatulu Michaellu Rednicu, precandu jude cercualu in tractulu Izei. Anume stimabil’a vedua a acestui barbatu de buna memoria, dn’a Vilhelmin’a Rednicu născută Szanlonczay, d’impreuna cu iubit’a sa fiica Elisabet’a Dunca nasc. Rednicu, indemnate de sincer’a loru iubire pentru poporulu romanu, au oferitu 4000 de , patru mii de florinti v. a. sub titlu de „Fundatiune Rednicena,“ in folosulu alumnatului romanu, cu conditiunea, că in acellu institutu se fia provediuti duoi studenti d’in famili’a remasa după fericitulu M. Rednicu. A patr’a parte d’in capitalulu fundatiunei s’a si datu degiu sub despusetiunea associatiunei. Primesca deci generosele domne fundatorie adanc’a multiamita a toturoru romaniloru, dar’ mai alesu a maramuresieniloru. Innainte de a inchiaiă fia-mi permisu a crede, câ publiculu romanu este multu mai romanu decâtu se uite câ Maramuresiulu e un’a d’in sentinellele celle mai importante alle nationalitâtii romane. S. R. P. S. Miscamentele electorali s’au inceputu degiu si la noi. Partitele si-otielescu armele — vream se dîcu — programmed. Tote semnele prevestescu lupte încordate. Romanii maramuresiani, precum sum informatu, au decisu a realege pre deputații loru d’in periodulu trecutu dietai. Doue motive i-au indemnatu se faca astu-felu, anume : 1. pentru ca deputații respectivi au urmatu una conduita onesta in cestiunile ce attingeau de aprope sortea natiunei romane ; 2. pentru-ca numai prin realegerea loru spera a poté reesî cu representanti romani, cari ori de care partita se voru tiené, nu voru poté sé uite, câ sunt greu respundietori in facl’a sângelui, ce curge in vinele loru. *) Cellelalte foi romane sunt rogate a luă notitia despre resultatulu sortirei. S01910BUfe Istori’a aurului. Istori’a aurului e chiaru asie de antica, că istori’a omenimei , traditiunile cele mai antice inca ni vorbescu despre auru chiaru asié, că despre unu ce cunoscutu de multu , ba si bibli’a — celu mai vechiu isvoru alu traditiuniloru — inca face amintire despre esploatarea aurului si a altor metale. Aceste assertiuni se mai intarescu si adeverescu inca si prin impregiurarea, cu aurulu, — fire-ar’ elu scosu d’in bai (mine), ori spelese d’in nesipulu muriloru —are totu acelea-si insusîri; colorea, espansitatea, lucirea sunt totu acelea. Unu corpu cu astu-feliu de insusîri eminente nu a potutu incungiură atenţiunea poporeloru, cari pote d’in intemplare se asiediarea chiaru pre acele locuri, unde aurulu se află in abundantia prin nesipu. Frumseti’a si raritatea lui inca in anticitate lu facuta pretîosu, deci credemu cu totu dreptulu, cu dorinti’a omeniloru de a-lu cascigă, se datedia chiaru, seu pote mai de multu, decâtu folosirea lui spre diferite scopuri. Aurulu, — după cea mai vechia traditiune, — in tienuturile nordice se padră de nisce fantome gigantice, si numai unu poporu cu unu ochiu l’a potutu răpi de acolo. Totu acea traditiune ni mai spune, ci patri’a aceloru giganţi sunt munţii Uralu. Traditiunile d’in Indi’a ni spunu, ca aurulu s’a descoperitu prin nisce furnice, cari lu scosera d’in pamentu. După descoperirile mai recente se si afla una asemene insecta, carea rîma prin pamentulu celu avutu de auru si prin acést’a inlesnesce multu lucrulu baiesiloru. Pote ca acésta insect’a este furnic’a, despre care se face amintire in traditiunile indieniloru. — Cam asemene basa pote avé si traditiunea despre lau’a de auru, incâtu aurulu se spela si d’in nesipulu muriloru, si anume : ap’a stracorandu-se prin fire de lana, pulverea de auru, că corpu mai finu si mai greu, remane printre fire. Aurulu in anticitate avé altu rolu de cum are asta di. Lucsulu de auru de atunci difere de celu de adi. Lips’a lui eră motorulu toturoru resbeleloru — si totu cu elu se remunerau invingatorii. Scimu d’in istoria, ci averea stateloru mai mari o cumpuneă una cantitate mare de auru ; asie de esemplu in casele lui Creau, Cambise si Ciru se aflau depuse mai multe mii centenarie de auru. Ce a fostu caus’a, câ aurulu se adună intr’unu locu, si intru asie mare cantitate, se pote esplică de acolo, câ aurulu pre atunci nu eră asie de latîtu si folosi tu in comereiu, si nici câ treceă prin atâte mâni că adi , deci câtu era, se păstră in case. Folosirea aurului, că banu, inca se datedia d’in anticitate. In museulu c. r. d’in Vien’a, in despartiementulu de anticitati, se afla unu banu de auru de pre timpulu lui Alessandru celu mare, care cu ocasiunea cucerirei a tota lumea a adunatu si auru multu, ceea ce i-a potutu succede cu atâtu mai usioru, cu câtu aurulu eră adunatu vravu in casele regiloru supusi. După mortea lui Alessandru celu mare aurulu era si se lati prin tota lumea, dar’ numai că după câteva sute de ani se se adune or’ in unu altu orasiu alu lumei — in Rom’a. Patru sute de ani după fundarea Romei, Romanii abié aveau 2000 pundi de auru, dar’ după alu doilea resbelu punicu averea loru se urcă preste 17,000 pundi de auru ; si preste una diumetate de seclu ei dispuneau de unu milionu si diumetate de pundi, ba pre timpulu imperatiloru averea Romaniloru, aurulu, eră si mai mare. Dar’ cu câtu aurulu eră adunatu in massa mai mare, cu atât’a se pradă mai multu , se acoperiau beserice si palate cu elu, ba se gateau si statue întregi d’in auru curatu. Nerone si-a acoperitu teatrulu si a potcovitu catârii sociei sale totu cu auru. Pre tempulu imperatiloru, ducii invingatori ai Romaniloru se premiău cu ocasiunea intrării triumfale cu corone de auru ; asie de esemplu Claudiu, după învingerea reportată asupra Britaniei, s’a decoratu cu o corona de auru de 9000 de pundi. Cu caderea imperiului romanu aurulu celu multu inca s’au imprasciatu intru atât’a, incâtu, ocupandu Alaricu vechi’a capitala, abié a potutu stoice 9000 pundi de auru că tributu de resbelu, însușirile lui naturale, anume : câ se pote întinde forte, câ se pote topi, si altele, inca fure cunoscute la cei d’in anticitate intru atât’a, incâtu l’au si sciutu folosi spre multe, ba nici aceea nu a fostu secretu înaintea loru, câ aurulu se pote află nu numai prin nesipulu unoru muri, si in unele locuri si pre suprafati’a pamentului, ci si acea o sciău bine, ca aurulu se afla si in stance; — deci ei au si cultivata binisipru mineri’a. Egiptenii aveau mine pre otarele Arabiei si ale Aethiopiei, si le cultivau prin robi si sclavi de resbelu. Pre cei judecati i duceau acolo cu tota famili’a loru si, incatusîndu-li petiorele cu catusie de feru, i puneau la lucru dî si nopte. Padîtorii erau de limbe străine, că lucratorii se nu se pota intielege cu ei, si cari funcţionau că tiranii lucratoriloru. Cele mai avute mine de auru ale Romaniloru se aflau in Ispani’a. Mineri’a loru nuse diferesce de cea de asta-di. Baiasii — după Pliniu — sapau prin stance si cu ajutoriulu unui stertiu lucrau dî si nopte, si septemane intrege nu vedeau lumin’a sorelui. Aurulu celu multu alu Romaniloru in fine a ajunsu in man’a Bisanliniloru. In evulu mediu se latî prin tota Europ’a scienta seu mai bine maiestri’a de a face auru prin compusatiuni chemice, ce cu alte cuvinte se numesce alchimia. DVostra de buna sama veti fi cetitu seu celu pucinu audîtu multe despre acelu secreta, asié numita : petr’a intieleptiunei — despre facerea aurului, celu mai avutu isvoru si cea mai buna tema a scrietoriloru, mai alesu a romantieriloru ! Descoperirea Americei a creatu era noua in istori’a aurului. Nesecatele isvore de auru ale lumei noue latira avutu’a loru si asupr’a Europei, si prin acést’a aurulu a incetatu de a mai fi esclusiv’a proprietate a regiloru si causatoriulu toturoru resbeleloru ; elu deveni folosulu comuuu alu poporeloru si mesur’a comuna. De presinte, intr’unu anu se producu pre intrega suprafaci’a pamentului 4000 centenarie de auru. D’in acestea diumetate produce Australia, a trei’a parte Califorini’a, unde pre fia care anu se afla 22 milione bucâti de auru. Rusi’a asiatica in fia-care anu produce 350 centenarie de auru, or’ Ungari’a si Transilvani’a laolalta 45.000 bucâti de auru. Celelalte state europene nu se potu laudă cu atâte mine avute, incâtu se merite a se însemnă. Minele d’in Transilvani’a si Ungari’a se potu numeră intre cele mai avute in tota Europ’a, — dauna cu noi romanii amu avutu si avemu mai putina parte d’in productulu scumpului nostru pamentu. C a s s i u. 174 Date scolastice. D’in Maramuresiu. Că se nu cunoscemu unii pre alții, se ni cunoscemu starea scoleloru nostre romane, după modest’a mea părere n’ar fi superfluu, daca fie-care docente ar descrie cu tota fidelitatea starea invetiamentului d’in scol’a in care fungéza ; câci astu-feliu aveadu innaintea ochiloru nostri o icona adeverata despre tote scolele nostre, amu poté sei mai usioru ce avemu de a face unii sau alții intr’un’a seu alta comuna pentru instrucțiunea tenerimei scolarie, amu sei ce e de imitatu, si ce de lasatu. — Afara de acéstea amu avé una statistica completa si buna despre scolele nostre romanesci, fie acele greco-catolice seu greco-orientale. Detorinti’a de a face astu feliu de descrieri ar’ fi mai virtosu a acelorua, cari se afla in placut’a pusetiune de a cunosce starea mai multoru scole, celu pucinu d’intr’unu districtu scolasticu, inse daca nu o făcu acést’a altii mai competinti, ar’ fi consultu se o faca fratii invetiatori, cari voru fi cunoscându tote amenuntele scoleloru in cari fungeza. — In sperantia ca una asemene descriere va fi bine venita, atâtu Onorar. Redactiuni, câtu si colegiloru mei, voiu începe descrierea geografica si statistica a scoleloru d’in comitatulu Maramuresiu cu una comuna forte mica si neînsemnata, ba, judecandu după nume, chiaru ominosa, care se numesce Valea-Porcului. Acesta comuna romana greco-catolica face in una vale incungiurata de ambe partile de nesce deluri mari. Aici locuesce poporu curatu romanescu, care si casciga panea sa numai prin lucrarea pamentului ; si cu tote ca e numai o comuna mica si neînsemnata, consatatoria abié d’in vr’o 87 fumuri, totusi prin zelulu celu mare si neobositu alu D. Ioanu Popu, preotu locale si protopopu alu tractului de Mar’a, despre care pre dreptu se pote duce, câ e tramisulu provedintiei, câci e gata a-si pune chiaru si sufletulu pentru oile sale, care indata ce a ocupatu statiunea Vadu si Valea Porcului, n’a crutiatu nici spesse, nici Ostenele, pentru realisarea maretiului seu scopu, pentru redicarea unei scole in care fraged’a generatiune a acestei comune se-si pota cascigă crescerea necesaria. — Astu-feliu la anulu 1866 prin cele mai frumose cuvinte, espresse d’in anim’a unui adeveratu părinte sufletescu, a indemnatu pre locuitorii acestei comune la edificarea ulteriora a scolei locale, care in scurta tempu a si fostu gafa deplinu. In acesta scola se afla totu feliulu de recuisite necesarie pentru invetiamentu, si anume : mape, tabele de pariete, carti scolastice in abundantia, si tote recuisitele de scrisu, precum : charda, pene, negréla, etc. Prunci indetorati a frecventă scol’a sunt 40, d’intre cari ambla regulatu la seria, atâtu érn’a, câtu si véra, câte 30— 36, cari se instruedia d’in tote studiele prescrise prin legile scolarie. Scolari trecuti preste anulu alu 11 alu etâtii