Federatiunea, iunie 1872 (Anul 5, nr. 54-66)
1872-06-02 / nr. 54
JPest’311, Domineca, 21. maiu, 2. iuniu, 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Str. 54-651. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in trat’a tragatoriulul [Levesxutoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decati numai de la corespundintii regulari ai „Federation«.“ Artiolii tramisi si nepublicati se vor arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicii. Va esi Mercuria, Vineria si Rominec’a. Predulu da Prenumerationa Pre trei lune . . . 3 fl. v. Pre eiese lune . . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ Pentru Romani’« , prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 1« „ == 16 „ „ „ 3 * .. = 8 „ Pentru Inserdlant : 10or. de linia.si 30 or. taos’a timbrale pentru tieape-oare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Scrie electr. pârtie, a „Feder.66 Data in Sabiiu, 30. maiu, a. c. la 6 ore, 15 min. ser’a. Sosita in Pest’a, 30. „ „.,12, 15, noptea.*) Aflămu că una conferintia tienuta la Alb’a- Iuli’a in 28. I. c. d’in partea mai multoru barbati romani de influintia publica, după desbateri seriose{desdesavua) desaproba condusele conferintiei Sabiene d’in 5—6.. maiu, si (gelazia) gerarea comitetului ei ca „natiunale* si (dinsa) decise convocarea unei adunări natiunali prin comitetulu d’in 1861, singura competente. Pest’a, 2Q mai-l872. Deachistii guvernamentali au pusu tote in miscare pentru a dobândi majoritate la alegeri , calletori’a Imperatului inca au fostu unu mediulocu de carele credinra că se potu servi. Oppositiunea magiara, ca gr nu para scădere si ca sa parai isedie pre deachisti, puse si ea in actiune pre betranulu Cosiutu, a cărui nume n’a incetatu inca d’a electrisa mass’a poporului magiaru. Asta data vnse actiunea lui Cosiutu in locu de a folosi oppositiunii, pote sa-i strice, pentru ca Cosiutu, informatu precum se dîce de D. Irányi, s’a descarcatu urîtu in contr’a lui Col. Tis’a, in epistol’a ce au scrisu cu privire la alegeri, ceea ce au facutu scresiunea mai mare decum fusesse intre celle doue fractiuni alle oppositiunii, adeca intre centrulu stângei si stang’a estrema. Cosiutu, după ce spune ca tote silintiele oppositiunii trebue sa fie indreptate spre trantirea deachistiloru si a guvernului loru, spre a se poté nemici pactulu d’in 1867. („Hinc omne principium, hue refer exitum“ dîce Cosiutu) in locu d’a indemna ambele fracțiuni alle oppositiunii, face chiaru ceea ce făcuse Tis’a la Debrecinu. Acestua au atacatu stang’a estrema . Cosiutu in epistol’a sa, ataca pre Tis’a, denegandu-i tota capacitatea de omu de stătu, adeca ceea ce dîcu si deachistii despre Tis’a ; acum deachistii striga „Osann’a“ de bucuria ce vedu imparechiarea in sinulu oppositiunii, provocata si immarita de insusi capulu absenta alîu ei. Au fostu mare gresiel’a d’in partea lui Tis’a, d’a strică solidaritatea intre celle doue fracţiuni alle oppositiunii, dar’ mai mare au fostu d’in partea lui Costu a isbi in solidaritate chiaru atunci, candu o invoca pentru triumfulu oppositiunii. De altmintrea învingerea au fostu si mai nainte forte dubia. Secura ar’ fi numai atunci, candu oppositiunea magiara ar’ fi resoluta, precum nu este, a face causa commune cu oppositiunea nationale a Croatiloru, Romaniloru si a Serbo-Slaviloru. Acest’a inse oppositiunea magiara nu va face neci candu, ba, de cumva dato non concesso, ar’ ajunge la majoritate, ar’ da indata deachistiloru atâte voturi câte s’ar cere pentru a remané in majoritate. Asié cunoscemu noi oppositiunea magiara. Oppositiunea natiunale trebue sk se desvolte si sk creBca d’in sinulu poporeloru respective ; solidaritate eile, intre sine potu avé, dar’ intre eile si oppositiunea magiara neci odata. Croaţii au facutu totu câtu au potutu. Resultatulu alegeriloru este cunoscutu si se scie ca partit’a’natiunale numera 47 deputaţi, era miunistii si magiaronii, cum li dîcu acolo, numera numai 28 dep. trei, patru cercuri n’a alesu inca. Diurnalele officiose alle ministeriului ung. credu ca d’in virilisti cea mai mare parte sunt uniunisti si ca prin urmare, partitele ar’ fi aprope egali. De ar’ si fi asié, noi pendulu nu-lu punemu *) Nu scimu daca ni-a successu a descifra bine acelle câte va cuvinte, cari d’in intemplare sunt chiaru celle essentiali, precum neci aceea nu potemuscî, daca schimonosirea este făcută cu voi’a de câtra officialii telegraf, seau câ in originalu inca acelle cuvinte au fostu scrisse nelegibilu. Conferinti’a de Alb’a-Iuli’a si sinodulu d’in Blasiu se păru a fi fraţi dulci in — misticismu. Daca despre celle petrecute la Alb’a-Iuli’a scliile ni soseseu vi’a : Sabiiu, apoi despre celle petrecute la Blasiu, avemu sa ne asceptamu, a fi avisati vi’a: Brasieu . Beci, in proportiunea numerica a partiteloru d’in diet’a Croaţiei, ci in contingentulu deputatiloru ce acest’a dieta tramite la diet’a Ungariei. Deputata Croatiei in diet’a Ungariei voru fi toti oppositionali, si aici face greutatea cestiunii pentru ministeriulu ung. — Vomu vedé cum voru reessî alegerile in cercurile romanesci si serbo-slavice, atunci se voru potu face combinatiuni pentru probabilitatea d’a trânti acestu guvernu. Romanii d’in Transsilv. nu potu intrâ intr’acestu calculu, ci ce d’insii de ar’ si alege nu voru suferi cu deputaţii loru să intre in diet’a Ungariei. încurcătură ni se potu face si ei destulla si potu contribui forte multu la actiunea pornita in contr’a guvernului. De presinte tote corporatiunile legelative ale federatiunii elvetîane s’au intrunitu in cetatea Bernu in una adunare generale. Punctulu primu si totu una data principalu alu consultariloru lu formeza fără indoiela resultatulu plebiscitului d’in 121. trec. asupr’a revisiunii constitutiunii. Credemu că de una-cam data numitele corporatiuni nu voru poté schimbă nemic’a in meritulu acestui obiectu ci celu multu si voru esprime numai părerea de reu, ci resultatulu plebiscitului a reesîtu asik precum e, adeca ca s’a respinsu modificarea constitutiunii. Adunarea nationale d’in Versali’a incepu in siedinti’a sa de la 27. 1. trec. discusiunea asupr’a legii despre organisarea armatei si a recrutiloru. Despre cursulu desbateriloru avemu paina acum’a numai telegramme scurte, cu tote acestea inse d’in ele se pote constată impregiurarea importanta, ca intre guvernu si comissiune esiste contrelegere perfecta in privinti’a acestei legi. Abie câteva lune mai inainte acestu evenimentu pareă impossibilu, ckci, precandu presiedintele republicei s’a pronunciatu contr’a aperarii generale, precum si contr’a abrogarii substitutiunii in armata, comissiunea se dechiarase totu asie de resolutu in favorulu aces’oru principie fundamentale. Ce a potutu indemna pre diu Thiers la asemenea intorcere repentina nu se scie inca cu siguritate, dar’ e verossimile ca ea a urmatu in urm’a numeroseloru manifestatiuni ale consiliariloru generali si pressei, carea, cu putiene esceptiuni, a intrevenitu in favorulu aperarii generale si alu casserii substitutiuniloru. Dinamele italiane atribuescu caletoriei principelui regalu Humbert la Berolina importantia politica forte mare, si spera de la acéstea sigilarea intimitatii cu imperiulu germanu, caci, credu ele, numai in acestua potu află scutu siguru contr’a numerosilor inimici interni — cari amenintia esistinti’a statului. După celu mai nou conclusu alu senatului d’in Yasingtonu, lupta in cestiunea Alabama se mai continua numai cu gur’a de-orace e sigura, ca pretensiunile indirecte nu voru duce mai multu la neci una collisiune periculoaa, pasi de pitici in căile binelui nationale nu mai sciu intelni sub piciorulu loru vestigiele pasîloru generatiunii Tudoriloru si Heliadiloru ? . . . Eta, insocimu pre Heliade, ducese, spre a-lu onoră !... ne onorâmu pre noi, si, o dulce conolatiune a animei! ... vedeţi iu giurulu unui sicriu, una urbe intrega, cum si este cu anim’a .... A ! se taca asta-di celu pucinu acele decepte si amare buze cari eri inca dîceau ck, generatiuni de sfâsieri ale nostre, nu mai sciu onoră nici betranetie, nici merite, nici servicie aduse patriei, nici gloria ! . . . Noi, cari intr’o demanetia sub pretestu, dîcese, ce suntemu liberi-cugetatori, omeni forti, ce mai sciu ? . . . amu resturnatu statuele d’in templu, amu suflatu in candelele de la altaru, singure cari mai licuritu noptea precipisiulu pre marginile caruia vai ! pasîmu, n’amu sciutu pune nimicu pre consol’a, de unde amu resturnatu statue venerate, de resina asta-di templu, cu groz’a tîpetului gherei pustiului , n’am sclutu a aprinde alta lumina la altaru care să conducă piciorulu nostru ne-siguru, de câtu faci’a incendiara a ureloru d’intre noi ... . Noi, cari asie eramu judecați eri, éta-ne asta-di, toti uniti in giurulu unui sicriu .... eri divisati, sfasiati si sfasiendu-ne, asta-di toti uniti prin lacrime, cu anim’a cernita. — O ! santa, binefacatoria si salvatoria fertia a unui nume veneratu ! — éta-ne toti, una urbe, o tierra intreaga, recunoscandu tacite erorile nostre, caus’a scaderiloru nostre... Discursulu funebralu alu dlui Vas. Al. Urechia, pronunciatu cu ocasiunea immormentării fericitului Ionu Heliade Radidescu. A' ine'Htu Heliade ! Eta scirea care cu rapeduinea electricităţii se respandi de doue dîile in tote anghiurile tierrei, in tote partile unde Dumnedieu a intinsu natiunea romana ! A muritu Heliade ! Audîti! audîti ! Nu ! Campanele cari resuna, mintii ! Lacrimele cari ni inunda ochii . . . errore ! Heliade este viu ! "Viu este Heliade intru eternitate ! Dara atunci, ce cautamu noi, fratiloru, aei pre marginea acestui mormentu beaute, in faci’a acelui corpu inanimatu ? — Insocimu la altanulu repausu, pentru a onoră corpulu lui Heliade, duce banalitatea. Insocimu, noi ? noi insocimu pre Heliade ? Cine cobcă dara cu generatiunile june, — commandesi activitatea in alte agre de câtii ale intelligentiei — cu A ! Nu este aci Egiptenulu carele ascepta acusatori, aperatori si judecători, că apoi se-si pota continuă in pace calea sepulturei. Aci este Heliade, carele, viu intru eternitate, ne face a mai trai una ora, una dî de unire, de intielegere communa, de communitate bine-facatoria, de scopu si de cugetare !... Sublimu invetiamentu pentru diu’a de pessu prin care trecem.... Aci este Heliade, carele nu pote avé acusatori, ci admiratori, nu aperatori, ci intusiasti panegirici, nu judecători.... Judecători ?.... Dara nu credeți, fratiloru, ca judecatoru ni-ar puté fi elu ? Ascultaţi ! Elu vorbesce.... Ascultaţi ! Ce ati facutu cu seceristulu ogorului meu, alu unei intrege generatiuni, zdrobita de lupta, de martiriu, dara nu si de desperare ? Ce ati facutu cu cei 50 de anni de munca ai mei si aloru mei ?... V’amu datu totu, totu ce aveamu, totu ce mi-a fostu datu Dumnedieu, totu, ce amu adunatu cu sudorea frunţii nostre... V’am datu munc’a dîliei si veghierile nopţii. V’am datu geniulu si talentele ce ni-a impartîtu Dumnedieu. Ce ati facutu cu secerisiulu ogorului nostru, voi, generatiuniloru june ?... Si ce respundemu juni cărunţi de eri, betrani indiferenţi de asta-di. Ce vomu respunde, fara că se ne desminta dorerosele suveniri ale Muresieniloru, Pabieniloru, Paniloru, Nicoleuiloru, Bolintineniloru. A ! daca d’in acelu sicriu ar’ esî judecatorulu nostru, cugetaţi.... Fie dara celu pucinu întrunirea nostra de asta din giurulu lui Heliade, că legamentulu creştinului revenitu de la pecatu prin confessiune ! fie că acestu legamentu, pre marginea ingentului mormentu ce s’au deschisu, ce ne deoblige pre viitoru a intretiene, cu mai multa amore, foculu aprinsa la altaru cu suflarea geniului seu si alu generatiunii sale ! Sk versamu si noi, celu pucinu de asta-di inainte, una picătură de oleiu in lamp’a cu care generatiunea lui Heliade a luminatu Romanismulu. Sk urmarimu, se combatemu ignoranti’a, careia 40 anni elu si cu ai sei făcură resbelu de morte. Se terasâmu, de mai cârca a redică capulu acelu strainismu, carele atâtia anni tienu sub calcâii sei grumazii candidi ai limbei nationale, si pre care venosulu braciu alu naţiunii inarmatu de Heliade , l’au combatutu diumetate de seclu ! Triumfulu limbei nationale, éta petr’a angulara a edificiului teu Heliade! Eta triumfulu teu celu mai mare, celu mai neperitoru. Si éta cu meritele tale, gloriele tale, voru află asta-di una limba, care să le comunice posterității, si pre petr’a mormentului teu va fi scrisu numele-ti gloriosu, in acele carac-