Federatiunea, iunie 1872 (Anul 5, nr. 54-66)

1872-06-02 / nr. 54

poporu de soldati in fine devine unu poporu de barbari. Pentru a form­a dlara armat’a, Franci’a nu trebue ruinata. Oratorele critica apoi duei articli ai legei, in care vede impedecarea studieloru clas­­sice, scientifice si religiose. Vorbirea fu primita cu mare placere. Zágráb­i’a, 30. maiu. Aici invinse partid’a nationala. Pina acum s’au alessu 40 nationali si 20 unionisti. Corifeii oppositiunii au invinsu preto­­tindenea. Madrid­u, 30. maiu. Conventiunea­ ce a legatu-o Serrano si Topete cu cartistii rescolati, a facutu mare si neplăcută impressiune asupr’a ministriloru si a poporatiunii. Acést’a pote avéa urm­ari triste si pentru armata. Bucuresci, 30. maiu. Domnulu si dóm­n’a romaniloru voru petrece mai multe septemane in claustrulu Sinai. — In urm’a legei noue de armata, acést’a d’in urma va depune unu jura­­mentu nou.­­ B e r o 1 i n u , 30. maiu. Principele de co­rona alu Italiei, Umbertu, fui primitu la garda drumului ferratu de imperatorele, si principele de corona ai Prussiei si de mai multe persone innalte cu multa plăcere si affabilitate. Imperatorele insu­­si lu­ petrecu pana la palatulu imperialu. Petrupole, 30. maiu. In Russi’a asiateca au erruptu mai multe turburari intre diferitele sementie suppusse. Militia numerosa se concentreza in acele locuri. M a d r i d u, 30. maiu. De la Serrano sa luatu comand’a suprema asupr’a armatei regesei si sa incredintu altui generalu. Serrano va avé sis se rectifice innaintea congressului despre conven­­tiunea, ce a legatu-o cu carlistii rescolati. Burs’a de Vieri a de la St. maiu, 1872. Propriet., edit. si red. respundiet. : ALES. ROMANE. Sifilitic’a si impotenti’a, fia vechie seu de curundu născute, se voru trata după metodulu homeopaticii de Dr. I. Ernst, Pest’a, strad’a idoliloru nr. 6., etagiulu II., usi’a nr. 15., de la 2—5 ore după media-di. Aceste morburi se trateza a­dese­ori­­ modulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acést’a se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanu. Pacienţii vindecaţi in modulu acestu­a voru cade mai cu­rundu sau mai tardiu in morburile cele mai infricosiate, incatu inca in adâncele betranetie voru avé, durere, a suferi greu de consecintiele acestei tratări usiere si superficiale. Scutu contr­ a acestora feliu de pericule oferă metodulu de tratare homeopatica, care, precum este cunoscutu, nu numai ca vindeca durerile cele mai învechite, ci efectulu lui este asie de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica te­mere de urmări rele. Diet’a ce se va prescrie este simpla si usioru de tienutu. (H__12) Pre langa bani gafa seu pre langa o arvuna de 10% se cumpera, vindu sen schimba totu feliulu de harthie de pretiu ce esista, precum : Papire de statu, obligațiuni de prioritati, sortiuri, acțiuni industrialie, de banca si de cale ferrata. Se solvea cu cupone si se indeplinescu comissiuni pentru burs’a ces. reg. Sortiuri de totu feliula se vindu pre langa solviri in rate lunarie de la 5 fl. in susu. ROTHSCHILD si COMP. Opernring 81. VIENN’A. a 20. parte a sorti­uriloru valide pentru tote sortitnrele, fara alta solvire ulteriora pentru Sortiuri de statu c. r. austriace d’in 1839 fl. 10 Sortiuri de statu c. r. austr. d’in 1860 fl. 8 Sortiuri de statu c. r. austr. d’in 1864 fl. 8 Sortiuri de premie unguresci d’in 1870 fl. 7 Sortiuri de cale ferrata turcesci d’in 1870 (cu valore pentru 36 sortiture) fl. 4 (2 - 20) DePositui principale de umbrelle si plouarie de fabrica. Vinderea in massa si incuragiarea prin cautarea enorme a umbrelle­­loru ei plouarieloru, ce am esperiatu in anuulu trecuta, m’au îndemnatu a­­mi îndreptă tota atențiunea a­supr­a acestui articlu, si asie am intrata in legatara cu fabricele de matasse celle mai de frunte, spre a capeta materie (stoffe) eftine si bune , asemenea intrebuintie din totu timpulu de ierna, intru perfectionarea marfei, prin ceea ce am casei gata mari avantagie, atâta in plat’a lucratoriloru, câta si in materialulu duru. Tote aceste fapte au produsu acellu resultatu, câ marfa este acum mai frumosa, mai bruna si se vinde si mai eftim­ decâtu in anulu precedente ; pentru aceea nimenea sa nu lasse a se amagi prin nici o con­­currintia, câ­ci cascigulu cella atâta de neînsemnata, de care rae bucura eu, face impossibile ori­ce concurrintta cu mine. Umbrelle de primavera. 1 bucata d­in materia...................................................................... cr. 50. 1­9 de matasse preafina, cu culori differite . . fl. 1.20, 1.50, 1.80 1­9 de aceea­si calitate, căptușită cu matasse . . fl. 180, 2.30 1 „ preafiri adjustate, cu scu­tara garnitura . fl. 2­70, 3.20, 3.80 Umbrelle mari. 1 bucata d­in materia......................................................................cr. 80, 90 1 „ sorta mare . ..................................................fl. 1.10, 1.20 1 , d­in atlasa de bumbacu anglesa forte moderati . . fl. 1 1 „ acelea-8i, căptușite . . . . . . . . fl. 1.50 1 , de alpacca, stoffa anglesa, trainica fara parechia . . fl. 1.40 1 „ sorta mai mare, căptușite.........................................................fl. 1.80 1 „ d’in matasse de Lionn preaflna, in tote colorile moderne, după mărime.............................................................fl. 2, 2.50, 2.80 1 „ acelea­si căptușite.........................................fl. 2.90, 3.40, 3.80, 4 20 1 „ calitate supr’a-tina, cu sau fără garnitura . fl. 4.50, 5.—, 5.50 Umbr. pentru dame cu bastoni lungi și tare, practicabile la creare pre dealuri sorta mare, cu bastone moderne innalte. 1 bucata d’in materia alpacca ...................................................fl. 1.80, 2.— 1 £ „ „ £ bogata garnite . . fl. 2 40, 2.80 Elegantia suprema! Umbrellele Frou-Frou, d’in materia preafina de matasse sau atia­­sa, sunt până acum fabricatiunea cea mai fina si mai plina de effecti. 1 bucata, bogata garnita, pentru primavera . . . . fl. 3.50, 4.— 1 , „ £ , £ sorta mare . . fl. 5.50, 6.—­1 * cu bastonu moderau practicabila la urcare pre dealuri fl. 6. —,6.50 Umbrelle „Crisella.4* Cellu mal nou productu alu sesonului 1872. Umbrelle d’un celle mai fine materie de matasse, ajustate bogatu, cu gustu si moderau, si provedinte cu elegantia suprema. 1 bucata umbrela de primavera........................................fl. 3.50, 4. 4 , 4.50 1 , sorta m are.............................................................fl. 6.50, 7.50, 8.50 Umbrelle pentru dame (En tont Cas). 1 bucata, sorta mare, de atlasu de lana anglesa, are splendorea atlasului de matasse.................................................. fl. 1.50 Aceea­si căptușită.................................................. fl. 1.90­­ * de stoffa angl. alpacca . . . . . . fl. 1.80 Aceea­si căptușită................................................... fl. 2.40 1 de matasse fina și grea.........................................fl. 4.50, 5.— 5.50 Umbrelle d­in cea mai fina matasse dura. 1 bucata, sorta mare, fără garnitura . . . . fl. 4.— 4.50 1 . cu garnitura bogata........................................... fl. 5.50, 6.50 Umbrelle pentru domni. 1 bucata, fina, de atlasu de lana..................................................... fl. 1.80 1 » n „ ft captisîta . . . . fl. 2.20 1 * de stoffa angl. alpacca....................................................... fl. 2.40 1 » m m ft captus ta . . . . fl. 3.— Plouarie. 1 bucata, sorta ordenaria, mare . . . . fl. 1.30. pina la fl. 1.90 1 * d’in materia de peru de calu angl., forte trainica si asemenea materiei de matasse . . . fi. 3, 3.50, 3.80 1 * de matasse de Lionn preafiira . . . fl. 5,5.50, 6, 6.50 1 * sorta preafina ...................................................fl. 7.50, 8.50, 9.50 1 , sorta de matasse preafina.........................................fl. 7.— 8.— 1 * cu doue-spre-diece incretîture, preafina și cu întindere mate fl. 9.50 1 * de matasse non plus ultra (materia anglesa duplice) bicolora . ...................................................fl. 9.50, 10.50. 12.— Cumperatorii cu redicat’a primescu rabatu. ’ A. Friedmann, (13-24) 1 Vien­n’a, Praterstrasse JV r. 2 6. QZ ‘VMU9i \ ‘UUBUipajJJ­­y A. Friedmann, Vienn’a, Praterstrasse9 26, 20.000 bucăţi de umbrelle­ framose, bune si eftine 1 Circuitorii de odăi sunt superflui. Escellent’a pasta d’a cerul odăile, prin care­ se dă pavi­mentului oduiloru celu mai frumosu lustru si carea intrece in durabilitate pre tote cele­lalte, costa una cub­la, de ajunsu pentru o odaia intrega, numai 80 cr. — Acesta pasta suplinesc«­pre circuitorii de odki si professiunea loru o face superflua, de ora­ ce tratarpentulu ei este forte usioru. 1 bucata de perla pentru lustruirea pavimentului costa 1 fl. Patenta americana. Dinți albi, frumosi si sanetosi se potu capeta numai prin fo­­losinti’a noueloru perie de dinti electrice de cauciucu si neruinabile (neaperatu de trebuintia pentru cei ce patimescu de durere de gura.) 1 bucata 10 cr. Pentru 1 fl. 50 cr. unu aparatu cu aburi spre desinfectionarea aerului molipsita. Neaperatu de trebuintia pentru ospitale, scole, ofleie, oficine, locuintie et salone. Acesta masina este construita forte frumosu d’in bronsu de aura, asié incâtu se pote privi de unu pliscu de beutu, 1 bucata costa 1 fl. Unu flaconi de parfuma pentru desinfectionare 50 cr. (Ajunge de 50 de ori.) Spre aperarea personei si securitatea averei­­ de neaperata trebuintia o arma buna de aperare; de acestea sunt revolverei© dupa sistemulu lui Defaucheux, ameliorate el provedlute cu incuiatoria de securitate, cu miscare duplice, tiere ghintuite si cu 6 incarcature (puscature), asie incatu in unu minuti se potu face 6 puscature sigure, o arm­a cea mai perfec­­tionata. 1 revolveru de 7 millimetri 13. fl. 100 patrone 3 fl. 1 * „ „9 „ 15. fl. „ „ 3 fl. 50 cr. 1 „ „12 „ 17. fl. „ „ 4 fl. Pistole fie pusm­arin, finu inflorilate, 1 bucata cu 1 tiere fl. 1. 20, cu done tieve 2 fi. 40 cr. Salvatorii de vietia (seu si ncidietoriu numitu.)Acestu instru­­mentu, lucratu d’in ferru versatu, este de recomendatu cu cea mai rbuna arma de ape­rare contr­a atacuriloru eventuali, de ori­ce prin form’a ei se pote esercitâ una potere mare, cr’ fagonulu ei este astfeliu, incâtu fla­ cine o pote porta in pusm­ariu. 1 bucata numai 50 cr. Inelle electro-galvanice, inventiune prea-însemnata si binefacutoria. Cele mai mari capacități medicinale au constatata, că galvanismulu are inriu­­rintia binefacutoria contr’a boiloru ce se însîra mai la vale. După mărturisirea unui renumita medica d’in Parisa, insu­sle de aura nou, de ori­ce mărime, prin cari este trasa unu firu de ferru electro-magnetica, au efectulu d’a vindeca si a pacii de roeura, reuma, junghiu, dome de nervi, tremuratura, dureri de sapn, etc. Unu asemenea vietiu neteda costa num­ai 90 cr., si d’in partea medicilor» se recomenda fia-carui omu spre portare. Perine implute cu aeru, de recomendatu fla-carui caletorin, precum si celoru ce sufera de emoroida , prin elas­ticitatea loru, carea se pote produce numai prin aeru, sunt fără parechia bune atâta cu perine de siediutu, câta si de dormita. Au apoi acelu mare avantagiu, că, scotien­­du-se aerulu d’in ele, se potu impacheta si grigi in cslu mai micu spatiu. 1 ba­tata 3—4 fi. Triumfulu sciintiei. IVonlu preservativu ele respiratiune face a dispare indata re­­suflarea greu mirositoria, provină aceea d’in ori-si­ce dorera, si a o înlocui cu o aroma plăcută si binefacutoria. Se pote capeta numai in depositulu. subscrisului. Mai vertosu este d’a se recomanda fumatoriloru. Pretiulu unei butelie mari, d’impreuna cu instruc­tiunea, face 90 cr. Mare binefacere pentru a se inlesni nutrirea copiiloru mici prin ajutoriulu’sugatorieloru ameliorate si de nou patentate, cari făcu de prisosu nutricele (doicele.) Copilasiulu pote primi nutre­­mentulu standu, jacundu, ori chiaru si in somnu, in aceluia­si rapdu, precum la­ capeta de la peptulu.mamei sale, fara nici o adstrictiune. Numai mamele potu pretiui valorea acestei inventiuni. Pretiulu unei bucăți 60 cr., prea finu adjustatu 90 cr. Cea mai noua inventiune chirurgica. Cuistire anglezesci cu aspiratoria (pompa de aura), a se intrebintia pentru copii si adulti. Chiaru si bolnavi nepotentiosi potu face insi­si esperimentulu fără vre-o adstrictiune ; capacitatea acestoru clistire se pote regula după trebuintia. Acesta instrumenta n’ar trebui sfe lipsesca d’in nici o casa. Pretiulu unui­a 3 fl. Unu condeiu (stila) interessantu. Imperatulu Napoleonu III., scriindu istori’a lui Iuliu Cesare, dede ordine a i se face prin unulu d’in cei mai iscusiți mecanici unu condeiu după planulu seu, ca să fia scutita de prea molest’a intingere si ca preste totu la scrisore se nu aiba trebuintia de alte requisite. Dlu Gilbert Rochee mai ameliora inca ideea imperatului si primi pentru acesta lucrare buna 50 de napoleondori (cala 500 fl., fiindu-că respundea scopului preste tota asceptarea. Acestu condeiu este de argintu finu de Chin­a, se pote incuia, era con­­structiunea lui e astfeliu, câta se pote scrie cu elu de demaneti’a până ser’a fără vre-o intrerumpere,si curgerea negrelei (tintei) se pote regula după plăcu ; se recomenda deci pentru ori si cine, si mai alesu pentru caletori, deregatori, negotiatori, scolari, etc. Pretiulu unui condeiu 1 fi., era pentru 12 pene de­scrisu la condeiu 15 cr. Bouquet (mi rosu) de Havanna, pentru 11x2 cr. una cigara de 30 cr., adeca cea mai eftina cigara se pote preface in Havanna genuina prin buchetulu de Havanna. Acésta essentia originala numai aea im­portata se storce d’in radecinele si tub­ulu plantei de tabacu d’in Indi’a apusena si prin simpl’a umedire cu acést’a se scote mirosulu tabacului ordinariu si se praface in aro­­m’a cea fina a Havannei. Una butelia ajunge pentru 500 cigare si costa 1­11. Saturnu medicinalu de păcură, asié se numesce sapunulu miraculosu, care este unu mediulocu aprobata si sigura con­tr’a ori­carei bole de pete, precum spurcatu, lepra, spuzitura, pete, cosi, etc. Se reco­menda pentru copii si adulti. 1 bucata d’impreuna instrucțiunea 25 cr. Picature contr’a durerii de dinți. 4 Ori­ce durere de dinți, fia produsa prin reuma seu recela, se pote vindeca intr’unu momentu prin nouele picature de Berolinu. Garanti’a e asié de sigura, incâtu la casu sa nu aiba nici unu efectu, banii se voru inapoia. 1 flaconu d’im­preuna cu instrucțiunea necessaria 80 cr. Inventiune practica. In fine a succesa a inventa unu feliu de pulvere de negrela, care va mul­­tiumi pi'’ ori si cine; ea intrece pre tote cele de pana acum, atâta prin bunetate, cata si eftinetate. Amestecandu-se acesta pulvere cu o parte de apa, se pote pro­duce momentanu negrel’a cea mai buna, carea se pote intrebuintia indata. 1 pa­­chetu, de ajunau pentru o cupa, costa 20 cr. Crutiare. In ori­ce casa este de neaperata trebuintia femili locomobilu de calcatu. Crutiare de bani si crutiare de tempu. Cu materialu de arsu de 5 cr. poti se calci rufe o diumetate de dî. Nu trebue d’a se mai face focu in cuptoriu spre a incaldî ferulu de calcatu. Form’a acestui feru latu este astfeliu, cfttu se pote forte usioru manuu si prin acést’a in unulu si acelu­a­si tempu se pote calea pre de done ori atât’a, câta se calea cu ferulu ordinariu. 1 bucata d’împreuna cu gratariulu costa numai 3 fl. 50 cr. Mediulucu persicu d’a colora perulu, prin care perulu suru se pote intr’unu momentu colora dupla plăcu, bruneta sau negru, si totu-odata i se da o prospetate naturale. Se prepareza d’in buruene si nu este nice decâtu stricatiosu. 1 butilca d’impreuna cu instrucţiunea necessaria 2 fl. Margelle de dinţi ! ! Nu se pote contestă, ca copiii inca in cea mai frageda etate sufera mari dureri la crescerea dintiloru. Mediuloculu recunoscuta de celu mai bunu contr’a acastui reu sunt margellele de dinţi, cari lesnescu si midilocescu crescerea dinti­loru la copii fara nici o dorere. Pretiulu unui sîru 96 cr. Pulvere contr’a asudării picioreloru. Acést’a delatura asudarea cea moleste a picioreloru si prin acést’a si miro­sulu celu forte neplăcuta ce se produce prin asudare, si conserva chiaru si incal­­cementea. 1 cuthia, d’impreuna cu instrucţiunea, de ajunsu pentru trei lune, 50 cr. Picature pentru stomacu, durata tote durerile de stomacu, precum strinsure, lipsa de apetita si de mistuire, arsura, cataru, etc. Pentru efectu se garanteza. 1 flaconu d’impreuna cu instruc­ţiunea 30 cr. nO­llT­ 11 111 nillmni'ill contr’a cârceiloru si junghiurilorn 111. 11.I tt d­j A MU. de piciore. Acestu reu infricosiitu se pote delatura cu totulu numai prin ciorapii anglesi de vene. Unu ciorapu de feliulu acestu­ a costa fl. 2.50, 3. a a p»» 4~S cu un €i Acésta essentia are poterea si calita­ liSSUlilia CI tlu­diui­­tea, d’a intari si improspeta pelea capului, precum si radecinele perului, si prin acést’a inca indata după prim’a in­­trebuintiara iiupedeca caderea perului , mai departe delatura matreti’a esistinte si impedeca a se form­a de nou. 1 flaconu d’impreuna cu instructiunea 80 cr. ttî pfVîllll Unu alfabetu completa forte frumosu pen­­•** A «A1_/ILAAy H. Bl v/1111111« tru marcarea rufeloru seu premarcare pen­tru cusuta, d’impreuna cu cifrele necessarie pentru garnitura, una butelia de tinta Che­mie» de marcata, precum si penelu de marcata, tote la­olalta, intru-o cuthia frumosa, costa numai 75 cr. Tint’a singura costa 20 cr. Cea mai noua cuthia de ace farmeca­toi'ifi Una cu^a frumosîca, impluta cu 50 ace anglese cu urechie de sorta fina si cu una masineria, prin carea se pote scote la lumina după numeni ori­care acu dorita. Prin acéstea acele se ferésen de rugina si se evita ori­ce cautare. Pretiulu unei cuthie face 45 cr. m­­ifiou plăcuta bine-mirositoriu pentru odăi, bucătărie (câine), salone, si in cursu de 104 de ora stirpesce mulțimea cea mai mare de musce. 1 butelia 20 cr. (10-14) Articlii aici inserati se potu capeta in monarchia austriaca numai si numai in depositulu subscrisului A. FRIDDIEAM In Vien’a, Praterstrasse Ar. SO. SmSATIUMl producu urmatoriele inventiuni probate. 5% metall. 64.75 Impram. nat. 72.15 Sorti d’in 1860 104.— Act. de banca 839.— Act. inst. creu. 334.90 Londra 112.40 Argintu 110.50 Galbenu 5.40 i/i Napoleond’or 8.99 */2 216 S’a tipărită in Pest’a 1872, prin Victoru Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20.

Next