Federatiunea, iunie 1872 (Anul 5, nr. 54-66)
1872-06-25 / nr. 64
Mr. 64 664. JPest’a, Mercuri 13./25.iuniu , 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Locuinti’a Redactorului si Cancelara’a Redactiunile in Strat’a tragatoriulul [Lövészutoza], Nr. 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnsiu politicu, literariu, comercialii si economicii. V st esi Miercalii"»a, Fineri afe si HoBiilnec’a. "Credum Frenumeratliine Pre trei lime . . . 3 fi. v. Pre siose lune. • . 6 „ „ Pre anula întregii .■ 12 „ „ Penti’a Sloiuauf’a ; prea- intregu 30 Fr. = 30 Lei n » 6 lune 16 „ = 16 „ „ ’ 3 ~ 8 „ __ 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia,si 30 cr. taos’a tina brate pentru despecare publicatiile separatu- In locuiu deschise 20 cr. de linia- Unu esemplariu costa 10 cr- Scrie electr. pârtie, a „Feder.64 Data Aradu in 25. iuniu 11 ore 25 min. a. m. Sosita Pest’a „ , „ 12 „ * m. Numerosii alegatori din cerculu Casineu alesera eri, intre vivate fragmose, deputatu pentru dieta pestana pre natiunalulu Mircea B. Stanescu prin acclamatiune , entusiasmu mare. In asemenea modu se alesera la Radn’a Alesandru Mocioni si la Buteni Deietriu Boneiu. Data Siomcut’a-Mare in 24 iuniu. Conferinti’a adunata in loculu de alegere Mesteacanu a proclamatu de deputatu pre V. Buteanu, si invitata prin deputatiune la Siomcut’a-Mare, pre langa programa sa de pana acum, a primitu candidatura. Pest’a, 13 /25. iuniu, 1872. Judecsndu după resultatulu de plina acum’a alu alegeriloru, partida deachiana a cascigatu intru adeveru terrenu insemnatu. Opositiunea perdu unu numeru considerabilu de cercuri electorale, si in locuiu loru reocupa fórte pucine de la guvernamentali. Insa si capital’a tierrei alese eschisivu guvernamentali, si conducătorii stângei se vedu espulsi d’in pusetiunile loru prin candidații guvernului, plina acum’a tare pucinu cunoscuți. După dinamiele magiare opositiunale, si conformu informatiundoru ce primimu in tota diu’a de la corespondintii nostri, guvernulu n’a crutiatu si nu crutia nici unu medilocu spre a-si elupta învingerea electorale, carea a devenitu cestiune de vietia pentru elu. Spre constatarea acestora a n’avemu trebuintia a merge departe, caci nu e inca in viua memoria legea municipale , precum si nou’a organisatiune a justitiei, prin cari dlu Lónyay sicrek una legiune de aderinti fideli. Respanditi prin cetati si municipie, legati prin interessulu loru IOISIOLA. P s i c he ’ (poveste poporala. 2) Psiche3) si pascalitoriulu.4) Unu imperatu a avutu trei fete, si cea mai mica a fostu asie de frumosa, de nu a avutu parechia in lume. Imperatulu totu ascepta ca se li vina petîtori, si se le mărite; — si pre cele doue mai mari, desî nu erau frumose, le-a maritatu, era pe Psiche, pe cea mai mica nu a potut’o marita nici-decum. Au venitu multi petîtori si la Psiche, dar’ cum o vedeau asié de frumoasa, se minunau de frumseti’a ei, si nu cutezau se o cera. Imperatulu a fostu de totu neodichnitu pentru acest’a si audîndu de unu pascalitoriu s’a dusu la elu si a întrebatu ca ce se fia cu fét’a lui de nu se pote marita ? Pascalitoriulu a intrebatu după dîu’a nascerii si numele fetei, si pre urma i-a respunsu! „Imperate, fet’a ta nu se va marita, până tu — de adi intr’unu anu — nu o vei duce pre dealul n balaurului,5) ce e aprope de cetatea ta, pentru ca fet’a ta trebuie se fia socl’a balaurului! Daca nu o vei duce, balaurulu acelu a va pustii tota imperatî’a ta, ti va luă viéti’a si fét’a!“ Imperatulu s’a spariatu, si reinternandu de la pascalitoriu, a spusu tote sociei si fetei, si au inceputu Cu totii a plânge si a se tângui, dar’ s’au olaritu cu se implinesca talmacirea pascalitoriului. Candu s’a apropiatu dîu’a la unu anu, imperatulu a imbracatu pe Psiche in gele si tota cu tea si imperatî’a a gelitu si a dusu fét’a si a pusu-o pre dealulu balaurului. Psiche a adormitu si de locu a si peritu d’in ochii tuturoru a, pentru ca dealulu a inghitîtu-o, — si toti s’au reintorsu cu întristare inderepta. II. Psiche cu slugi nevediati. Psiche, de locu cum a adormitu, s’a tredîtu in cealalta lume, innaintea unei zidiri de totu frumosa, innaintea curtii imperatului din alta lume, zidita intru-o gradina forte frumosa, si deschidiendu-si ochii vediu frumseti’a zidirii si a gradinei unde se afla, si nu se potea scolâ de la pamnentu de mirarea si fric’a ce a cuprinsu-o. Presto putienu veniră la Psiche fiintie nevediute si audî glasuri multe, intrebandu-o : „Ce poftesci imperatess’a nostra?“ era ea, nevedîndu pre nime, a tacutu ; si atunci fiintiele nevediute, ce erau slugii imperatului d’in lumea de desuptu 6) o luara si duseră in casele frumóse, si au intrebatu-o a dou’a ora : „Ce poftesci imperates’a nostra ? voesci mancare, beutura, seu scalda? si Psiche atunci cerii scalda, si o scaldara si puseră in patu si ea adormi si se odihni pana manedî. In cealalta dî demaneti’a intrara slugii nevediuti la ea si era o intrebara : „Ce poftesci imperatess’a nostra ?“ si ea li-a dîsu : „Cum me poteti numi pre mine imperatessa, candu eu nu vedu omenii, pre cari se-i ocarmuescu ?!“ Atunci dusera slugii nevediati : „Până candu credinti’a ta nu va fi tare si drépta câtra imperatulu — carele e barbatulu teu — nu vei vedé pre nime, si pana candu moravurile tale nu se voru intocmi, cu ale dîneloru, nu vei vedé si trai cu imperatulu !“ si atunci s’au dusu toti slugii. III. Psiche cu barbatulu si surorile ei! Sosindu sér’a, Psiche s’a culcatu, si indata a audîtu sgomotu apropriandu-se de patu. Imperatulu dîneloru, 7) barbatulu ei a inceputu a vorbi cu ea fara ca sé-lu veda, dar’ ea lacrima si ofta, si atunci imperatulu dîneloru dîse : „Nu plânge, cânci va fi bine de fine !“ si s’a dusu sé se culce. In sér’a a dou’a éra a venitu imperatulu dîneloru la patulu Psichei, a vorbitu cu ea, si elu fara ca se-lu véda s’a dusu sé se culce ; éra ea a remasu totu mai întristata, crediendu, ca barbatulu ei e unu balauru. In a trei’a sera a venitu imperatulu dinelor a si a vorbitu multu cu ea, dara ea i s’a plânsu, câ are doru de sorori, si atunci elu i-a dîsu . Mane voru veni sororile tale la dealulu balaurului câ sé te planga, si tu le vei audî, dar’ striga-li ca sé se arunce in prepastiele dealului, câci slugii mei le voru prinde in aera si le voru aduce la tine. Ti dau dreptu ca se le dăruiești cu ce vrei, inse candu va fi oar’a a patra sé li spuni, ca se reintorca de voia buna, si de uu voru vré, strigi pre slugi, ca ei le voru duce de se voru trecî susu pre dealu !* si atunci imperatulu s’a dusu se si culce. Psiche s’a bucuratu ca surorile ei voru veni, si maneciî au si venitu si li-a povestitu sortea ei, si credinti’a câ barbatulu ei e balauru, si petrecandu ele acolo s’au minunatu de mandretiele curtiloru, gradinei, si avutueloru, si la vreme s’au reintorsu indereptu si s’au aflatu susu pre dealulu balaurului. Sor’a a venitu era imperatulu la Psiche si a aflatu-o in voia buna pentru ca sororile au fostu la ea si s’a rogatu de imperatulu, ca se mai vina sororile la ea, si imperatulu a facutu de au venitu sororile, inse aceste in locu se mangaia pre Psiche i-au pismuitu sortea, vediendu fericirea ei, si-au adusu unu cutîtu ascutîtu pe amendoue portile cu cugetu cu Psiche se ucidă pre barbatu, pre care nu credeau ca e balaurulu d’in dealu si se traiescu ele in curțile frumoase, — si pentru acestea au dusu câtra Psiche: „Se puni cutîtulu si unu luminariu sub patu, si pe sera după ce se va duce imperatulu de la tine, ea se se culce, si va adormi bine, se mergi la patulu lui si se lu junghii cu cutîtulu, pentru ca elu trebuie se fia balaurulu d’in dealu, si atunci romani singura stapana!“ Psiche a ascultatu, si ser’a pe la 11 ore si-a aprinsu lumin’a si luandu cutîtulu in mana, s’a dusu incetu la patu ca se-lu ucidă, — inse candu a vediutu ca nu e balauru, ci e unu junelasiu de totu frumosu, si cu aripi, s’a spariatu si minunatu de frumseti’a lui si de spaimaa scapatu luminarea pe elu si l’a arsu cu seulu topitu.8) Imperatulu dîneloru indata s’a tredîtu, si sculandu-se d’in patu a deschisu ferestrele, a apucatu pe Psiche de peru si a sburatu cu ea afara si a scapatu-o de a cadiutu rosu, si elu s’a dusu mai departe, era ea a remasu întristata, parendu-i reu, ca a ascultatu de surorile sale. Surorile vediendu-se singure s’au reintorsu câtra casa si ajungandu la dealulu balaurului, s’au tanguitu si aruncatu in prepastie crediendu, catra vom trece in cea lume, ei propriu de essistinti’a sistemului actuale, servi credintiosi stăpânului loru, care li asigura subsistinti’a, nu incape nici cea mai mica indoie, ca nouii judecători si officiali formeaza unu corpu considerabilu de agitațiune. Afara de acést’a apoi nu trebue trecute cu vederea arbitriulu comissiuniloru inscrietorie, terrorismulu guvernamentaliloru, aurulu si argintulu, si, in fine, vngagementulu si obligatiunea barbatiloru singurateci pentru demnitatile cascigate, precum, intre altele, nu atesta conduit’a politica nationala a Santîei Sale episcopului logosianu. Era deci deslagata enigm’a resultatului miraculosu alu guvernului in campani’a electorale de până acum’a si numai asik se pote esplica căderea deputiloru nostri nationali in comitatele Carasiu si Torontalu. Daca dlu Lanyay voiesce intru adeverii consolidarea si prosperarea tierrei, apoi la compatimimu d’in anima daca cugeta, cu terori» multi si corrumperile d’in susu in josu si vice versa, care le vedemu practicandu-se în modu impertinentu constitutionalu, aru fi unicele medilece salutarie pentru ajungerea acestui scopu alu seu. Câtu despre noi, suntemu pre convinsi, ca nu dlu Lónyay, neci camera lui compusa, precum se poate prevedé, d’in servi pururia gat’a a împlini porunc’a domnului loru, cu atâtu mai pucinu legile loru de nationalitate si despre uniunea, respectivu fusiunea Transilvaniei cu Ungari’a, voru poté asigură tierrei unu venitoriu ferice si pacea dorita, ci spre acést’a sunt chiamate numai si numai națiunile eoilocuitorie prin contielegere si a mare fratiesca reciproca. Cislaitani’a geme greu sub constitutionalismulu turcescu alu guvernului auerspergianu. Cestiunea Galileiei, departe d’a disparé de la ordinea dîllei, devine totu mai intortocata, si la tempulu d’in urma forma chiaru si obiectuîu unei interpelatiuni adressata guvernului d’in partea corrifeului polonu Grocholsky. Respunsulu ministrului-presiedinte datu la interpelatiunea d’in cestiune rupse si ultim’a legatura ce mai essista intre guvernu si deputatii galliciani, si diuariulu „Gazetta Narodova“ * I. provoca pre galliciani sa-si puna poft’a in cumiu d’a-si vedé considerate dorintiele de cktra factorii parliamentului actuale, ci sk treca in taber’a opositiunei. In Franci’a e la ordinea dîllei cris’a parlamentaria. Centru lu dreptu se incerta septeman’a trecuta a înduplecă pre celu stangu spre a se alatură la majoritate. Siese corrifei ai centrului dreptu, in frunte cu Saint-Marc Girardin, si siese ai centrului stangu, condusi de generalulu Chanzy se întruniră in una conferintia , unde ce e dreptu , s’au vorbitu multe, dar’ nu s’a potutu esoperă neci um compromissu. Centrulu dreptu se intorse apoi catra drept’a moderata, si in conferinti’a avutu cu acést’a s’a decisu a se tramitte una delegatiune dlui Thiers, spre a conferră cu dinsulu in privinti’a situatiunii interne. Se asigura, ca presedintele republicei, intrebatu fiindu de unu delegatu despre opiiiiunea sa, a respunsu : „Vi voiu concede tote, numai schimbarea formei de guvernare nu,“ la ce delegatulu i-ar’ fi replicatu, ca fractiunea majoritatii nu pretinde de la dinsulu neci câtu e mai putie nu schimbarea formei de guvernare, ci numai garantie contra vre unei commune noue. Pre cum se vede drept’a si centrulu dreptu alu Adunarii nationale inca totu n’au renunciatu la spera’nti’a d’a vedé restaurandu-se in Franci’a monarela in tota splendorea ei de mai nainte, si pentru realisarea acestui visu placutu se practiseza tote medilocele possibile de agitatiune carea va dură plina atunci, plina candu nu se va nimici apparatulu parlamentariu de plina acum’a, — si acéstea e possibile numai prin eliberarea territoriului francesu de occupatîunea străină. Cu câtu va urmă mai iute evacuarea departementeloru occupate, cu atâtu si vieti’a Adunării nationale de astadi va fi mai scurta, cu solvirea milliardului d’in urma si eliberarea fortaretiei Belfort pactulu de la Bordeaux a espiratu, si apoi nouele alegeri voru tramitte omeni noui la Versali’a, cari, liberi de traditiuni si prejudice ruginite, voru avé pururea