Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 67-78)
1872-07-03 / nr. 67
nominalu. Se invoira la modulu d’antaiu cu contra- i aproba, si resultatulu a fostu celu aretatu mai susu, carele fii intempinatu cu strigări entusiastice. Dupa ce mai urmara inca unele intielegeri asupr’a unoru cestiuni de a dou’a ordine, siedinti’a fii închisa de chtra d. advocatu Dr. Ioanu Ratiu, presiedintele seu alesu prin aclamatiune unanima. Precum cuventulu de deschidere, asie si celu de închidere a foatu demnu de Dr. Ratiu, care acum, cu totu-de-un’a, ae afli la innaltîmea situatiunii. La inceputu ai la fine ferbintea multi umita chtra auctorii conchiambrii s’a manifeatatu d’in tote partile, era d. Danfi, primariulu urbei Alb’a- Iuli’a, in calitatea sa de comissariu ministeriale, tramisu la conferintia, si descoperi chtra d. Ratiu sincer’a sa multiumita pentru intielept’a si totuodata energios’a conducere a lucrariloru conferintiei. Se cuvine adeca a mai sei, că in prediu’a adunării venisse scrie telegrafica de la Clusiu, ca ministeriulu nu are nimicu contr’a conchiamării si tienerii conferintiei romanesci in cestiunea alegeriloru, si pentru ca sfe dfee si la loculu acestu a tributulu adeverului, d. conte Em. Péchy, comiasariu regescu in Transsilvania, după esplicatiunile cari i se făcuseră de chtra d. Ratiu, declarasse d’in capulu locului, ch dsa nu numai nu va impedeca, si inca va si recomenda la ministeriu tienerea unei conferintie. Vi mai insemna, ch membrii comissiunii ad hoc au fostu: Baritiu, Macellariu, Dr. Ratiu, M. Nicola, canoniculu Vlassa, Assente, Antonelli, Gabr. Manu, profess. I. Moldovanu, Dr. Nemes, Dr. Tincu, Dr. Racuciu, A. Horsia, Dobo. In decursulu siedintiei si chiaru după siedintia ni veniră mai multe telegrame gratulatorie, de la Sabliu, Brasiovu, Naseudu, ’Aiudu, Pest’a, Gratiu, etc. Ceea ce trebuiam se spunu tocma la inceputu adaugu aici, ch siedinti’a s’a tienutu in beseric’a gr. orientale, ai cărei parochi si curatori avura bunetatea d’a ni o deschide, ca se nu fimu constrinsi a o tiené in sal’a unui ospetiu. Mai înainte de deschidere s’a cantatu cu pietate intima „Imperate Cerescu“, apoi imnulu imperatescu, era candu Elia Macellariu strigh „te traiescu Maj. Sa generosulu nostru imperatu si mare principe Franciscu Iosifu“ I. beseric’a resuna, dara ca nici-odata, de vivatele întreite. Post’a nu mai astepta. Alţii ve voru informa si mai bine. Deputaţi aleşi. In cerc. Udvard s’a alessu oppos. Victoru Szombathelyi, in cottulu Bihoriu, cerc. Margitt’a oppos. Baranyi, in cerc. Ugra oppos. Farkas, in Cărei oppos. St. Domahidy; in Mátészalka oppos. Eugeniu Péchy; in Gyarmatoru Vállhi oppos.; in Lublau deachistulu Ant. Hradeczky; in Somlyo- Sect’a Scopetiloru. R elatiunile date Guvernului rusescu in 1848 de D. Nadejdinu despre scopetii d’in Romania. (Fine) Scopetii d’in Ismailu. In anulu 1859 s’a descoperitui in Ismailu o societate de Lipoveni castrati, cari propagau doctrinele loru, prin populatiunea rusesca d’in Besarabi’a cedata, si aplicau scopirea la nenorocitele jertfe ademenite. Membrii descoperiți erau In numera de 13, intre cari era capiscopitoriulu Grigorie Iacovlevu, desertoru d’in Rusi’a. Ocasiunea cea motivatu descoperirea loru, a fostu murmurulu respanditu in poporu despre mortea a catoru va individi, causata de dorerile operatiunei scopirei, aplicate loru de Grigorie Iacovlevu, Politî’a a surprinsu pre scopiti in casa lui Grigorie Iacovlevu, si la perquisitiunea făcută acolo, a gasitu in soba si nisce obiecte relative la arta scopirei, precum : o cutia de tinichea si siese pachete mici cu medicamente ; 3 caete cuprindictorie de 198 de file, scrise cu litere necunoscute ; si unu altu caetu cuprindietoriu de mai multe charde. Grigorie Iacovlevu a voitu se rescumpere cu doi galbini acele obiecte de la Comisariulu , dar’ nereusîndu, unu altu scopetu Petre Ivanovu, a propusu comisarului 55 galbeni. Comisariulu a luatu banii, dar’ si-a facutu detori’a atâtu cu scopetii, cfetu si cu obiectele găsite. La cercetarea făcută de politia individiloru scopeti, la baétulu Dimitrie Pavlovu s’a gasitu o rana prospeta la partile generali, si d’in areturile verbali atâtu ale acestuia, câtu si ale altui baétu — Vasilea Cozorezovu, s’a constatatu, ca scopitoriulu loru este Grigorie Iacovlevu, la care s’a gasitu si medicamentele, si 1 ■' ■ 111 1 ■«. ' ........... caetele cele cu litere necunoscute, in care se presupune, ca se espunu secretele artei scopirei. Toti scopetii fure arestaţi si daţi judecăţii. Grigorie Iacovlevu, la interogatoriulu luatu de Tribunalu, a respunsu ca este in versta de 55 ani, traitoriu in Ismailu, de religiunea ortodossa, d’in clas’a tieraniloru creposnoi, dara liberatu, nascutu in Rusi’a, dara nu scie in ce locu anume. Tagaduirea locului nascerei dâ a intielege câ elu era fugitu d’in Rusi’a pentru vre-o vinovatîa si se temea de urmărire. Asupr’a medicamenteloru a respunsu, câ ele sunt pentru person’a sa: unele se intrebuintieza pentru intarirea stomacului, cu altele se uige la piciore. Despre caete a respunsu, câ le are da la unu serbu, dara nu stie ce se spune in ele. Pre candu tribunalulu si urmu instrucţiunea asupr a crimeloru seversate de Grigorie Iacovlevu prin schilodirea si chiaru omorirea mai multoru omeni, societate?* scopetitoru din Iasi si Bucuresci au pusu in miscare tote fortiele loru cele ascunse , s’a suplicatu la ministrulu de justitîa in numele lui Iacovlevu si s’au solicitatu inalte favori in poterea carorua, prefectur’a de Ismailu fu ordinată a eliberă pre arestanti, chiaru fara garanție, si a-i lasa se se duca unde voru voi. Scopeti, indata după eliberare, nu s’au mai vediutu in Ismailu. Tribunalulu la rondulu seu inca a terminatu rapede afacerea, inchiaiandu, pentru forma, unu jurnalu, in care cestiunea se tradeza forte superficiale si cu totulu in favorea scopetiloru. Se agraveaza faptulu comissariului cu persequisitiunea pentru banii luati de la scopeti, si se denuncia Ministeriului justitîei ; apoi se inchiaia cu decisiunea a se tramite dosariulu, după regula, la curtea criminala. Medicamentele Scopetiloru. S’a aretatu mai susu ca politî’a a gasitu in cas’a scopitoriului Grigoriu Iacovlevu, mistuite in soba urmatorele obiecte: a) o cutia de tinichea, si siese pachete mici cu medicamente; b) trei caete cuprindietorie de 198 file, scrise cu litere necunoscute; c) o acta cuprindietoria de mai multe charde. Tote aceste obiecte se pastreza la tribunalulu de Ismailu, si sunt unu precîosu materialu, descoperitu chiaru in Romania, pentru studiarea eresiei scopetiloru si care confirma cele spuse in urma despre scopeti pre temeiulu autoriloru rusi. Vomu relată aici detaiurile acestei descoperiri. A) Medicamentele ce se pastreza in cutia de tinichea si in pachete sunt : a) pilule de aloe, intru o catîmie destulu de mare, judecandu după marimea cutiei , ca de o litra. După aceea urmeza diferite prafuri de : b) sublimatum corosivum ; c) Aloe; d) Calomela; e) Cremortartar; f. Pulvis Ialappae; g) Magnesia. După esplicarea dlui doctoru primara de la Ismailu, intrebuintiarea medicala a acestora materialuri este următori’»: Pilulele de Aloe se intrebuintiaza cu purgativu. — Suplimatum corosivum servesce la vindecarea ranei după operațiune. — D’in Aloe, preparata cu spirtu, poporulu rusescu face o tinctura numita balsamu, pre care lu intrebuintieza la rane provenite d’in taiatura si d’in muscare de cane. — Calomela este unu medicamentu contr’a inflamatiunei după operațiuni etc. Cremortartarulu se intrebuintieza cu medicamentu recoritoiu la inflamatiune, si cu purgativu usioru. — Pulvis Ialapae medicamentu contr’a mucositâtiloru adunate in stomacu si in intestine, precum si candu acele organe ieu caracteru de inflamatiune , de asemenea contr’a mucositâtii organeloru urinarie, etc. — Magnesia se intrebuiatieza spre liniscirea sistemei nervose, spre neutralisarea acrimeloru d’in stomacu etc.. Se ni aducemu aminte, cu siefulu scopetitoru Grigore Iacovlevu, la interogatoriulu ce i s’a luatu la tribunalu despre intrebuintiarea acelora medicamente a respunsu câ le are pentru sine, parte pentru intarirea stomac"1'- ^ pentru a se unge la unu picioru ineinal, prin cădere d’in trăsură , ceea ce nu se potrivesce cu destinatiunea medicala a acestora preparate. B) Cele trei caete sunt numerotate si sigilate de tribunalu intru unu singura caeta. Presupunu ca ele sunt in limb’a rusesca ; dar’ n’amu potutu nimic’a discifrâ, fiindu ca sunt scrise in adeveru cu unu alfabetu cu totulu *) A se vede nnii 65 si 66 ai Fed. 260 Vásárhely c. Emanuilu Zichy; in Kulpiu deachistulu Milos Dimitrievits ; in Elisabetopolo deachistii Greg. Patrubán si St. Csiky; in Tiszahát Ionu Lonyay; in Kászony Iosifu Lonyay; in Bassahidu nationalulu Svetozár M i e t i c s contra lui Lázár Vidits. In cottulu Alb’a-de-josu, cerc. Barbandu (Ardélu) s’a alesu deachistulu Acatiu Barcsaiéin Szepsi-Szt.-György (Secuime) Valentinu Császár; in Rosenberg deachistulu Iosifu Kajuch; in Félegyháza oppos. Stefanu Éder ; in cottulu Dobâc’a, cerc. de josu c. Samuilu Vass ; in Mediasiu (Ardélu) Fried. Schreiber si majorulu pens. Albert Sachsenheim, ambi deachisti ; in Tisza-Ujlak s’a alessu totu deachisti ; in Desiu (Ardélu) cerc. super, deachistulu Ionu Földváry; Sanu. Georgiu deachistulu Albertu Gidófalvi; in Kézdi-Orba ministrulu Tisza; in Miklosvár deachistulu Székely ; in scaunulu Ariesiului (Ardély) oppos. Houchard si Csipkés ; in Macau oppos. Ludovicu Dobsa ; in Czegléd Carolu Bobory d’in stang’a estrema ; in Dobritinu oppos. Colomanu Tisza ; Hód- Mező-Vásárhely Kossuth d’in stang’a estrema ; in cottulu Clusiu, cerc. super. Lud. Lészay; in L.-Szt-Miklos deachistulu Dr. Petra Matuska ; in Kardszag oppos. Samuelu Varró ; in Sabiiu deachistii Ranicher si Kapp. Clusiu, in iuniu 1872. Onorab. Die Redactoru ! Cu privire la brutalitatea si insultele ce avu se sufere oficierulu romanu din partea sasului renegatu Graef, carele in calitatea sa de generalu honvedu se crede indreptatîtu a-si bate jocu in modulu celu mai nesocotitu de fiii unui naţiuni multu meritate pre campulu de lupta, — vinu a vi impartesc in putine cuvinte desvoltarea ulteriore si starea actuale a incidentului scandalosu. Onorea si demnitatea intregu corpului de oficieri ar fi pretinsu, cu toti ca unulu se cera satisfacere pentru insult’a ce i s’a facutu unui membru alu corpului, unui colegu alu loru. La honvedi inse acést’a nu se intempla ; oficierii d’in acésta armata de vitézi insultători nu numai ca nu ceru satisfacere pentru vatemarea colegului loru, ci ei acoperu rusînos’a fapta a dlui Graef si nega ca s’ar fi intemplatu asie ceva. Ce voru face inse Domnî’a loru cu feciorii gregari si cu sub-oficierii ? De sigura prin fortia, terore si amenintiâri i voru sili se nege. Pote se li succeda, dar’ va fi degiu tardîu, câci prudentulu oficieru romanu s’a ingrijitu de asemeni eventualități. Elu indata după ce s’a reintorsu de la esercitiu s’a dusu in cancelaria si a luatu la raportu pre vre-o siese sub-oficieri — mai multi magiari, — cari toti au marturisitu fapt’a si au si subscrisu cu man’a propria. Mărturisirea s’a intemplatu înaintea a duoi sergenti, asemenea unguri, cari inca au subscrisu cu cuvintele : »Acestea le-au marturisitu iaintea nostra.“ Am audîtu, ca oficierii vreau se afle, ba pretindu a sef, ca insusi vatematulu oficieru romanu vi-ar fi relatatu despre acésta intemplare. După cum se vede, ei nu se intereseza de fapta, ci mai multu de person’a ce cuteza a dâ la lumina cele ce se intempla intre ei. Se scia inse domnii aperatori ai patriei unguresci câ celu ce a adusu la cunos-cinti’a publicului).brutalitatea generalului houvodu, nu stâ iu nici o relatiune cu mnou fabricate institutiune de nedragi rosi si nici câ se teme de brisc’a dlui Graef; nu se teme câ i va taiâ limba, carea a spusu numai adeverulu si n’a insultatu si injuratu cu a Dsale. Beiusiu, 28 iuniu 1872. Nu va fi superfluu, d’in contra credu a face bucuria fiiloru adeverati ai natiunei nostre prin aceste orduri, câci ele se refera la descrierea unui triumfu nationalu in tempulu candu nu audi, nu citesci alta ce decâtu tradare. Cutedianu’a celoru slabi de angeru, a renegatiloru, acum s’a prefacutu in nerusinare. Au nu e nerusinare, au nu e crima contra natiunei si a lui Ddieu cu multi preoti, cari traiescu d’in prescur’a romanului, vendu pre aceia cari i sustienu pre dinsii?! Cu ce consciintia voru mai servi acei tradatori negri la altarele redicate de poporulu romanu intru onorea lui Ddieu! Mai avé-voru pre vendiatorii fara sufletu ai natiunei nostre curagiulu a se ivi in mediloculu poporului, in alu caruia pieptu voira a infige pumnalulu ucigatoriu? Cercurile vecine electorale ale Beiusiului si Cerchei au serbatore : Serbedia triumfulu splendidu alu causei nationali in mediloculu coruptiuniloru si a tradariloru ! Romanii provinciei beiusiene, intre însufleţire generale, alesera cu aclamatiune de representante pentru sessiunea dietei venitore pre unu fiu crescutu d’in poporu, pre advocatulu Parteniu Cosma! Bucuria, însufleţirea, entusiasmulu nostru nu mai are margini : poporulu plânge de bucuri’a invingerei sale! In 26. 1. c. tuse diu’a memorabila candu cerCulu Beiusiului pentru prim’a-óra potir se alega cu aclamatiune pre unu fiu de alu seu, laptatu de mama romana, nascutu si crescutu in acestu cercu! In acestadî, pre la 10 ore a. m., a intratu partid’» natiunala, poporulu in opidulu Beiusiu pentru actulu aligerei ! A fostu ceva sublimu, ceva maretiu a prin intrareapartidei nostre in opidu. Sîrulu celu lungu alu carutieloru, calaretiloru si pedestrasiloru nu mai avé capetu. Rideu sufletulu in omu candu vedea multimea de poporu grupatu sub flamurele natiunali, cari vesteau triumfulu ! Contrarii nostri, cari nulriau planuri secrete, vediendu poterea si disciplin’a poporului nu cutediara nici a se ivi; si astfeliu pre la 11 ore Parteniu Cosma fuse proclamatu cu unanimitate de representantele cercului de Beiusiu. — După acestu actu mulțimea grăbi a salută pre alesulu seu, din vorbirea caruia am se insemna aci pasagiulu urmatoriu .Vocea poporului este vocea lui Ddieu. Poporulu acestui cercu, fara destingere de nationalitate, si-a pusu încrederea in mine, care professe din principiele cuprinse in programul nationalu romanu aradanu, si astfeliu a sigilatu cu votulu seu cuprinsulu acelui programu !“ La potentiarea bucuriei nostre a contribuitu multu scirea imbucuratoria, cu cerculu vecinu alu Cerchei a proclamatu craai in unanimitate de representante alu seu premlu Alessandru Romanu. — Inteliginti’a, poporulu, indata "