Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 67-78)
1873-07-24 / nr. 76
ticu, ca mitropolitului d’in Blasiu i s’a imputatu greu, pentru ca si vede numai de besericele si de scolele archidiecesei sale, si nu se indipsesce la rolulu lui Popa Tache de la d-vostra. In fine mai multi membri de ai conferintiei se temeau, ca de voru decide ca sa duca pre poporu la urna, fia care archiereu va incerca sk reesa cu candidații de confessiunea s’a, de unde va urma confusiune mai mare de câtu a fostu cea d’in 1863. Mai in scurtu, membrii confeiintiei se convinseră, ck régimélé inca totu mai are passiunea ca sa faca cu Romanii politica popica, sk-i invraslosea d’in nou chiaru prin archiereii loru, sk li die episcopie, in locu de patria si de drepturi naţionali, sk-i trateze inca totu in sensulu hatisierifeloru lui Mohamedu cuceritoriulu Constantinopolei, adica sk domine preste naţiunea romana prin popime si calugerime. S'a mai adausu la tote acestea multe secature ale unui diaristu de la Pest’a, care după ce facu fiasco in câteva cercuri electorali d’in Banatu, trece si la Transsilvani’a, pentru ca sk si incerce si aici noroculu, si asik sk seducă pre alegetorii de aici ca, după ce aru alege deputaţi din Ungari’a, cari n’au a face nimicu in cestiunea Transsilvaniei, ek se vedia totusi represintati fara voi’a loru in diet’a Ungariei. Acestea si alte impregiurari de natur’a acestoru a deciseră pre membrii conferintiei ca sk persiste in resistinti’a pasiva, inse sk fia bine intielesu, numai pre terenulu legislativu ungurescu ; dar’ cu atâta mai mare activitate el desvolte pre tote celelalte terenuri ale activitatii spiritului omenescu, cari sunt infinite. De altmintrelea sunt simtome d’in cari se pote mehiaiâ cu cea mai mare probabilitate, ck Romanii nu voru avea trebuintia) sa persiste prea multu in resisistinti’a passiva, pentru ck régimele e determinatu a se ocupa de cestiunea Transslvaniei inadinsu, a trata si cu Romanii de a dreptulu, indata ce se va regula cestiunea Croației. Aristocratî’a maghiara d’in Transilvania va mai face mari greuieli, dar va depinde multa de la atitudinea ce voru lua barbatii cei mai de frunte ai Romaniloru facia cu arogantia aristocratica a unoru omeni, cari nu se potu desface de reminiscentele eseptiuniloru si ale privilegiului. Intre acestea se adevereta si scriea latîta de unele diame, cu ministrulu-presedinte c. Lonyai a si luatu in mana cestiunea Transsilvaniei, pre care e decisu a o da in revisiune seriosa, care va diferi fote multu de incert,urile superficiale ale comitelui Andrásy. „Romanulu.“ Din tiera Bârsei 17. îuliu 1872. Die Redactoriu ! Affaceri private me duseră pana la Brasieu. Finindu-le me inconoscintiai pucinu despre starea causeloru politice la romanii de aici, seau, după cum duse si cita intr’o noia la una corespondentia a mea, ce se mai fierbe in caldarea activitatii, Brasiovene ? Desi politic’» cea innalta se tiene pre aici cam secreta, aflai unele lucruri, nu neinteressante. Aflai, buna ora, cum ca romanii activisti de aici, cu condusele conferintiei d’in Alba-Iulia, pentru passivitatea absoluta, nu sunt de locu multiumiti si cum ca pentru una passivitate in acelu intielessu, ca romanii se alega, era cei alesi se nu intre in dieta, se desemna pre aici, cu acelu punctu, in carele s’ar fi potutu uni taber’a activistiloru cu a passivistiloru. In specie se dice, ca alegandu romanii si ne intrandu in dieta, o remané diet’a scirbita, nefiendu in densa representate mai multe cercuri electorali ; pre candu prin retragerea de la alegeri acestea cercuri se representa prin inimici deachiarati ai romaniloru, d’in fundulu regiu prin deputati alesi pre basea, programmei sasesci d’in Mediasiu, respirata in contra romaniloru d’in fundulu regiu si interesseloru loru. Si mai spunu apoi, ca prin innaugurarea d’in nou a passivitatii absolute, ne dederamu d’in nou prada poporulu intrigeloru străine si corruptiunei, lu lasaremu d’in nou in rătăciri deosebite, perdiendu-ne si disciplin’a, carea o mai avemu prin inteliginti’a nostru la poporu. Astfelu aude omulu vorbindu in cercuri private, de unde apoi ii vine a crede, cum câ Brasiovenii voru alege pentru dieta, cei aleși inse nu voru intră in dieta ; o astfelu de procedere ar’ fi si Corespundietoria acelui conclusu adusu la convenirea d’in Sabiiu de la dominec’a Tomei, ca aderintii activitatii se alega pentru dieta, apoi mai multu se nu faca. Lucrurile inse, mi se pare, ca se voru croi altmentrelea in fapta. Audu, ca in dominec’a trecuta s’a trenutu una adunare mare a romaniloru alegatori d’in Brasieu si cercu, spre asistatori candidatii pentru alegerea ce se va intempla in 21—23 iuliu. Presiedintele cluburiului nationale d’in locu, illustritatea s’a fostu marele capitanu alu Fagarasiului d. Ionu Branu de Lenpény et Cozla, a dechissu adunarea cu vorbire plina de laude pentru meritele sale patriotice si naţionali, asik câtu aşteptă numai entusiastecele strigări, prin carele se fia eschiamatu de candidatu pentru deputatîa la Pestea. Amaru s’a instelatu, cu ce de candidatu a romaniloru Brasioveni se prochiama 298 P. S. Sa ardiepiscopulu si metropolitulu Andreiu b. de Siaguna. Pre acestu candidatu, după cum audii lu-primi si clubulu unguriloru cu entusiasmu. Pre candu de alta parte, clubulu ungro-nemtiescu, candida pre ministrulu de comunicatiune, Lud. Tisza, pre carele apoi era romanii lu primira cu entusiasmu. Trebue se sciţi, câ in urma intielegerei intre cluburile infratîtiloru, fiindu ca aici se alegu duoi deputaţi de o data, infratîtii voru votă pentru unu romanu si unguru. Dara unde majoritatea? Saşii sciurk prin totu felulu de uneltiri se sterga la una mia de alegatori romani si unguri primiți prin comissiuni in listele de alegere. După conscrieri majoritatea eră asecurata pre partea infratîtiloru sasii inse reclamara in contra l’a atâtîa, câti, li trebuea se fia stersi spre a si asecură loru-si majoritatea. Reclamarile se pertractara vre-o 10 dîile intregi. La semnulu sprincenei presiedintelui sasu alu comitetului centralu, in majoritate absoluta sasesca, strigau sasii la fiacare sa se sterga ; si astfelu operatiunea se continua, până ce remasera sasii in majoritate. Romanii făcură proteste pre la ministeriu, astepta in tota diu’a resolverea acelorua ; alegerile sunt la asia, ce voru face pre ei? Merge voru la alegere cu toba si steagu cu Saboiianii, numai spre a mari parad’a dîllei , ori si voru tienea-o de detorintia naţionala a nu partecipa la alegeri , tocmai acolo unde se făcură pre cont’a loru, cu pertractarea reclamâriloru, atâtea nelegiuri ? Ddieu se-i lumineze ! Eu unulu me temu de un’a. Mi-potu spune temerea, câci acesta corespondentia, candu va vedé lumin’a, pote voru fi trecute alegerile in Brasieu. Me temu de aceea, cu ungurii cu partid’a guvernamentala d’intre sasi se voru fi intielessu pre sua mana, că se voredie laolalta pre Tisza; seau bateru se dée sasii langa romani si unguri atâtea voturi, câte sunt de lipsa spre a-i asecura aceluia reesîrea, astfeliu câtu Tisza se reesa cu ajutoriulu, dara nu cu votulu sasiloru, era candidatulu romaniloru se sufle in budie. Dara destulu , despre acestea vi voia scrie acusi după alegeri. Parentele Metianu reu s’a superatu, câ i cauta cinev’a in cârti. Vidi dta, că nu nega, cum cu densulu lucra pentru deputați unguri in districtulu Fagarasiului, numai câtu câ dice a fi calumnia, cum câ o face acestea pentru bani ! Concedui, nece nu am afirmatu, câ o face pentru banii ; omenii mai vorbescu si de prospecte. Delta. San- Giorgiu, pre vallea Rodnei in 16. iuliu 1872. Die Red ! Mi-ieu voia a vi scrie pre scurtu despre alegerea deputatului dietale, intemplata aici ori in 15. 1. c. înainte de tote trebuie să premitu, tum ca in 11. 1. c. s’a tienutu aici sub presidiulu venerandului barbatu Clemente Lupsiaiu d’in Rodn’a o constiatuire, unde, intre altele, s’a luatu decisului că alegatorii d’in acestu cercu se passiesca la alegere, contr’a condusului de la Alb’a-Iuli’a, si acést’a d’in motivulu — destuliu de ponderosu — de a impedeca alegerea unui deputatu unguru seu guvernamentale. Si me esplicu ! Desî aru fi de doritu, că romanii d’in acestu districtu, si in reu si in bine se fie un’a in cugete si un’a in simturi, totusi sunt despărţiţi in doue castre, cari lucra un’a contr’a celleilalte, chiaru si cu periclulu de a strică causei nationale, un’a nu cede celleilalte sub neci o conditiune. Daca acum’a partid’a naţionala decidea passivitate absoluta, partid’a guvernamentale, desi putiena la numeru, in acestu cercu electorale ar fi passîtu la alegere si ar’ fi alesu unu unguru , câci aici nu mai merge cum ar’ pretinde dretatea, câ adeca minoritatea să se supună votului majorității. Acést’a ne-a invetiatu esperinti’a d’in treentu, candu voi toti amu protestatu contr’a alegerei si totu si amu avutu fara onore d’a se primi in dieta deputatulu alesu prin străini. Că vise, se nu ne abatemu de la caltea, pre care au se merga ceilalti fraţi romani ardeleni, s’a decisu apoi, că deputatulu alesu se urmedie aceea, ce va decide conferinti’a naţionala convocanda după alegeri. Totu innainte de alegere, si deosebi cu aceea ocasiune s’a decisu a ne alipi pre langa demnulu si nationalulu barbatu d’in midiloculu nostru Ioachimu Muresianu, advocatu in Nasaudu. Pre de alta parte guvernamentalii inca si-au facutu trebele loru. Zsiga bácsi de vr’e doue septemane, firesce ! insocitu de omeni de pre aici, cari si-afla in aceea plăcerea, umbla in rupturu capului crucisiu si curmedîsiu pentru a-si casciga omeni aderiiti, fara a-si trage sama cu omenii aceia, pre cari i-a rusînatu in rondulu trecutu, cu intrarea lui in dieta, i voru sei plati. Assemenea a amblatu unu : Bethlen Sándor si unii sustienu, câ pentru unu bie-j tu de flacâul ce are. — Omulu si cérca noroculu, câci , dice romanulu „cine nu cérca neci casciga, neci pierde* ; si de d’insii neci nu pote, se ne miramu trebue se ne miramu insa mai multu de districtualii nostri, cari pre cumu li-au spus’o ei in facia, i-au chiamatu anume, că să vina, că prin ast’a se impedece alegerea unui romanu adeveratu. Dar’ Ddieu nu dâ cu bot’a ! Tari’a poporului, constanti’a lui a fostu destulla, că se-i treutesca la pamentu cu rosine. Sosesce diu’a de 15. iuliu, poporulu unitu sub flamur’a naţionala, dovedesce urnei, câ in venele lui bate sânge curatu romanu si pre câtu scie iubi pre omenii sei credintiosi, pre atâtu a scie despretiui pre cei ce cu politic’a loru sireta au de scopu a-i da dea rot’a in gur’a ienei. Avemu temeiu a laudă poporulu, tari’a si barbatî’a alegatoriloru, cari nedaudu ascultare arguminteloru seducatorie a contrariloru alessera de deputatu in cea mai perfecta linisce si ordine cu mare majoritate de voturi omulu loru pre bravulu romana sî aperatoriu allu intereseloru loru : D. Ioachimu Muresianu, fîiu alin districtului. Ni-au placutu forte, in specie curagiulu alegatoriloru d’in vallea Bargâului, pre cari că si pre ceilalti, i rogânu forte, a remané sî pre venitoriu statornici si buni romani. In diu’a acést’a bag sama insufletîrea cea mare a poporului pentru omulu seu a facutu pre adversarii nostri a umblă numai pre de laturi, cam mestecaţi cu gidovi banosi si a privi cu durere cursulu evenimenteloru. De cu sera a sositu apoi in mediloculu nostru, spre marea bucuria a alegatoriloru, alessulu loru pre carele l’au primita cu vivate, cu flamure, cu musica si cu cuvinte insufletitorie, la cari intr’o vorbire bine întocmită de sî improvisata multiamindu alegatoriloru de încrederea ce i-au datu promite ca va lucră numai sî numai pentru prosperarea causei naţionali in genere si a districtului in specie , ceea ce lu rogrimu a urmă, că se potemu sî prin ast’a dovedi la lume, câ nu ne-amu instalatu in alessulu nostru. E de lipsa a aminti aici, câ pentru alegerea unui deputatu nationale a lucratu multu zeiosulu jude proces. D Lic’a carele a solutu combate argumintele sî incercarile contrariloru acestui principiu, cari de altmintrelea n’au fostu altele, de câtu : amenintiarea cu „distrugerea districtului, mutarea tribunalului judecatorescu , impartîrea fondur loru scolare granitiaresci“ , — precum si apellarea la politic’a sa8S68ca, la a lui Siagun’«,, etc. sî in fine la acelloru ce se închina pana la pamentu. Pre cei ce au lucratu pre cord’a adversariloru nu-i amintescu, pentru ca li-asi face pre mare servicii facia cu guvernuli, aru intră in prea mare gratia sie bine a nuinsemnnă pentru noi, că să ne scimu orientă la tempulu, candu avemu se-i mai alegemu. D’in Nasaudu ni sosi scriea imbucuratoria (sic.), ca acolo s’a alesu ungurulu Cseri. — Ore asta inca e politica sassesca ? Totu d’in Nasaudu ni veni la mana o scrisore chiaru in diu’a de alegere, de la unu omu intrelleptu d’in tagm’a celoru ,cu crucea ’n frunte* unde spune verde câ deregatorii, popii sî officierii „trebuie“ să fie guvernamentali. Cu de acei omeni e lesne a alege unu unguru ! Apoi rogute, Die părinte ! cine cugeti DTa câ ar trebuie să stee cu poporulu asupritu ? Amu dîsu cea ce s’a intemplatu sî acum’a lumea se judece ! Uuu alegatoriu, fetioru. Alegerea de deputata In cerc. Giboului. Inca in iern’a trecuta cu ocasiunea organisatiunii municipiului Solnocului de medilocu inteleginti’a romana avendu in vedere de una parte interessele romanimei d’in acestu comitatu, era de alta parte luandu in consideratiune impregiurarea momentosa, ca prin isolatiune de cellea doue partite magiare, actiunea loru va fi paralisata, interessele loru desconsiderate si orice lupta nefruptifera — după mai multe si seriose consultatiuni se espresse dorinti’a generale, că partit’a nat. rom. se se puna in intielegere, cu partit’a opusetionale magiara pentru efeptairea unei procedure solidarie — dai’ de una caudata numai cu privintia la actulu restauratiunii. Dorinti’a romaniloru — aflandu la fraţii magiari unu resunetu viu, după putine desbateri, ce avusera locu in conferintiele miste, — deveni fapta împlinita. D’in acestu momentu ambele partite lucrara, in ceea mai frumosa armonia si solidaritate, si ca rezultatulu nu a corespunsu aşteptării generali, e a se atribui omnipotentiei si poterii absolute depusa in man’a comitelui supremu. — Illeganitatile, cari in ultima analisitate se făcuseră parte pentru sustienerea domniței vartitei deachiane, — mai vertosu vise pentru venitoriele alegeri de deputaţi, au avutu aceliu efectu bunu, ca au deschisu ochii ambeloru partite, si intariru legatur’a inchiaiata. Partit’a deachiana cunoscandu bine periclulu, ce va resultă nesmintitu pentru dins’a d’in una procedere solidari» a romaniloru cu magiarii opositionali — puse in mişcare tote midilocele possibile morali si immorali pentru a desface legamentulu. Multiumita inse intrelleptiunei conducatoriloru, tendintiele ei marsiave remasera de asta-data fara efeptu. Apropiandu-se tempulu alegeriloru de deputati, romanii d’impreuna cu partii’a liberale trenura inselau mai multe conferintie pentru a se consultă despre „modus procedeudi“ si a deslegă cestiunea ceea mai grava — cestiunea candidatiunii. — In urma se invoira, că in cerc. Sz.Cehului se se candidedie romanu, era in cerculu Giboului si Tasinadului magiari opositionali lassando in roi’a libera