Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 67-78)

1873-07-24 / nr. 76

ticu, ca mitropolitului d’in Blasiu i s’a imputatu greu, pentru ca si­ vede numai de besericele si de scolele archidiecesei sale, si nu se indipsesce la rolulu lui Popa Tache de la d-vostra. In fine mai multi membri de ai conferintiei se temeau, c­a de voru decide ca sa duca pre poporu la urna, fia care archiereu va incerca sk reesa cu candidații de confessiunea s’a, de unde va urma confusiune mai mare de câtu a fostu cea d’in 1863. Mai in scurtu, membrii confeiintiei se convinseră, ck ré­gimélé inca totu mai are passiunea ca sa faca cu Romanii politica popica, sk-i invraslosea d’in nou chiaru prin archiereii loru, sk li die episcopie, in locu de patria si de drepturi naţionali, sk-i trateze inca totu in sensulu hatisierifeloru lui Mohamedu cuceritoriulu Constantinopolei, adica sk domine preste naţiunea romana prin popime si calugerime. S'a mai adausu la tote acestea multe secature ale unui diaristu de la Pest’a, care după ce facu fiasco in câte­va cercuri electorali d’in Banatu, trece si la Transsilvani’a, pentru ca sk si incerce si aici noroculu, si asik sk seducă pre alegetorii de aici ca, după ce aru alege deputaţi din Unga­­ri’a, cari n’au a face nimicu in cestiunea Transsil­­vaniei, ek se vedia totu­si represintati fara voi’a loru in diet’a Ungariei. Acestea si alte impregiu­­rari de natur’a acestoru­ a deciseră pre membrii conferintiei ca sk persiste in resistinti’a pasiva, inse sk fia bine intielesu, numai pre terenulu legislativu ungurescu ; dar’ cu atâta mai mare ac­tivitate el desvolte pre tote cele­lalte terenuri ale activitatii spiritului omenescu, cari sunt infinite. De altmintrelea sunt simtome d’in cari se po­­te mehiaiâ cu cea mai mare probabilitate, ck Ro­manii nu voru avea trebuintia) sa persiste prea mul­tu in resisistinti’a passiva, pentru ck régimele e determinatu a se ocupa de cestiunea Transslva­niei in­adinsu, a trata si cu Romanii de a dreptulu, indata ce se va regula cestiunea Croației. Aristo­­cratî’a maghiara d’in Trans­ilvania va mai face mari greuieli, dar va depinde multa de la atitu­dinea ce voru lua barbatii cei mai de frunte ai Romaniloru facia cu arogantia aristocratica a uno­ru omeni, cari nu se potu desface de reminiscen­­tele eseptiuniloru si ale privilegiului. Intre aces­tea se adevereta si scriea latîta de unele diam­e, cu ministrulu-presedinte c. Lonyai a si luatu in mana cestiunea Transsilvaniei, pre care e decisu a o da in revisiune seriosa, care va diferi fo­te multu de incert,­urile superficiale ale comitelui An­­drás­y. „Romanulu.“ D­in tier­a Bârsei 17. îuliu 1872. Die Redactoriu ! Affaceri private me duseră pana la Brasieu. Finindu-le me inconoscintiai pucinu despre starea causeloru politice la romanii de aici, seau, după cum duse­ si cita intr’o noi­a la una corespondentia a mea, ce se mai fierbe in caldarea activitatii, Brasiovene ? De­si politic’» cea innalta se tiene pre aici cam secreta, aflai unele luc­ruri, nu neinteressante. Aflai, buna ora, cum ca romanii activisti de aici, cu cond­usele conferintiei d’in Alb­a-Iuli­a, pentru passivitatea absoluta, nu sunt de locu multiumiti si cum ca pentru una passivitate in acelu intielessu, ca romanii se alega, era cei alesi se nu intre in dieta, se desemna pre aici, cu acelu punctu, in carele s’ar fi potutu uni taber’a activistiloru cu a passivistiloru. In specie se dice, ca alegandu romanii si ne intrandu in dieta, o remané diet’a scirbita, nefiendu in dens­a representate mai multe cercuri electorali ; pre candu prin retragerea de la alegeri acestea cercuri se representa prin inimici deachiarati ai romaniloru, d’in fundulu regiu prin deputati alesi pre basea, programmei sasesci d’in Me­­diasiu, respirata in contra romaniloru d’in fundulu regiu si interesseloru loru. Si mai spunu apoi, ca prin innaugurarea d’in nou a passivitatii absolute, ne dederamu d’in nou prada poporulu intrigeloru străine si corruptiunei, lu­ lasaremu d’in nou in rătăciri deosebite, perdiendu-ne si disciplin’a, carea o mai avemu prin inteliginti’a nostru la poporu. Astfelu aude omulu vorbindu in cercuri private, de unde apoi ii­ vine a crede, cum câ Brasiovenii voru alege pentru dieta, cei aleși inse nu voru intră in dieta ; o astfelu de procedere ar’ fi si Corespundietoria acelui conclusu adu­­su la convenirea d’in Sabiiu de la dominec’a Tomei, ca aderintii activitatii se alega pentru dieta, apoi mai multu se nu faca. Lucrurile inse, mi se pare, ca se voru croi altmentrelea in fapta. Audu, ca in dominec’a trecuta s’a trenutu una adunare mare a romaniloru alegatori d’in Bra­sieu si cercu, spre a­si­statori candidatii pentru alegerea ce se va intempla in 21—23 iuliu. Presiedintele cluburiului nationale d’in locu, illustritatea s’a fostu marele capitanu alu Fagarasiului d. Ionu Branu de Lenpény et Cozla, a dechissu adunarea cu vorbire plina de laude pentru meri­tele sale patriotice si naţionali, asik câtu aşteptă numai entusiastecele strigări, prin carele se fia eschiamatu de can­didatu pentru deputatîa la Pestea. Amaru s’a instelatu, cu­ ce de candidatu a romaniloru Brasioveni se prochiama 298 P. S. Sa ardiepiscopulu si metropolitulu Andreiu b. de Sia­­gun­a. Pre acestu candidatu, după cum audii lu-primi si clu­­bulu unguriloru cu entusiasmu. Pre candu de alta parte, clubulu ungro-nemtiescu, can­dida pre ministrulu de comunicatiune, Lud. Tisza, pre ca­rele apoi era romanii lu­ primira cu entusiasmu. Trebue se sciţi, câ in urm­a intielegerei intre cluburile in­­fratîtiloru, fiindu ca aici se alegu duoi deputaţi de o data, infratîtii voru votă pentru unu romanu si unguru. Dara unde majoritatea? Saşii sciurk prin totu felulu de uneltiri se sterga la una mia de alegatori romani si un­guri primiți prin comissiuni in listele de alegere. După con­­scrieri majoritatea eră asecurata pre partea infratîtiloru sasii inse reclamara in contra l’a atâtîa, câti, li trebuea se fia stersi spre a si­ asecură loru-si majoritatea. Reclamarile se pertractara vre-o 10 dîile intregi. La semnulu sprincenei presiedintelui sasu alu comitetului cen­­tralu, in majoritate absoluta sasesca, strigau sasii la fia­care sa se sterga ; si astfelu operatiunea se continua, până ce remasera sasii in majoritate. Romanii făcură proteste pre la ministeriu, astepta in tota diu’a resolverea aceloru­a ; alegerile sunt la asia, ce voru face pre ei? Merge voru la alegere cu toba si steagu cu Saboiianii, numai spre a mari parad’a dîllei , ori si­ voru tienea-o de detorintia naţionala a nu partecipa la alegeri , tocmai acolo unde se făcură pre cont’a loru, cu pertractarea reclamâriloru, atâtea nelegiuri ? Ddieu se-i lumineze ! Eu unulu me temu de un’a. Mi-potu spune temerea, câ­ci acesta corespondentia, candu va vedé lumin’a, pote voru fi trecute alegerile in Brasieu. Me temu de aceea, cu ungurii cu partid’a guvernamentala d’intre sasi se voru fi intielessu pre sua mana, că se voredie la­o­lalta pre Tisza; seau bateru se dée sasii langa romani si unguri atâtea voturi, câte sunt de lipsa spre a-i asecura acelui­a reesîrea, astfeliu câtu Tisza se reesa cu ajutoriulu, dara nu cu votulu sasiloru, era candidatulu romaniloru se sufle in budie. Dara destulu , despre acestea vi voia scrie acu­si du­pă alegeri. Parentele Metianu reu s’a superatu, câ i cauta cine­v’a in cârti. Vi­di dta, că nu nega, cum cu densulu lucra pentru deputați unguri in districtulu Fagarasiului, numai câtu câ dice a fi calumnia, cum câ o face acestea pentru bani ! Con­­cedui, nece nu am afirmatu, câ o face pentru banii ; omenii mai vorbescu si de prospecte. Delta. San- Giorgiu, pre vallea Rodnei in 16. iuliu 1872. Die Red ! Mi-ieu voia a vi scrie pre scurtu despre alegerea deputatului dietale, intemplata aici ori in 15. 1. c. înainte de tote trebuie să premitu, tum­ ca in 11. 1. c. s’a tienutu aici sub presidiulu venerandului barbatu Cle­mente Lupsiaiu d’in Rodn’a o constiatuire, unde, intre altele, s’a luatu decisulu­i că alegatorii d’in acestu cercu se pas­­siesca la alegere, contr’a cond­usului de la Alb’a-Iuli’a, si acést’a d’in motivulu — destuliu de ponderosu — de a impedeca alegerea unui deputatu unguru seu guvernamen­tale. Si me esplicu ! De­sî aru fi de doritu, că romanii d’in acestu districtu, si in reu si in bine se fie un’a in cugete si un’a in simturi, totu­si sunt despărţiţi in doue castre, cari lucra un’a contr’a cellei­lalte, chiaru si cu pe­­riclulu de a strică causei nationale, un’a nu cede cellei­­lalte sub neci o conditiune. Daca acum’a partid’a naţionala decidea passivitate absoluta, partid’a guvernamentale, de­si putiena la numeru, in acestu cercu electorale ar fi passîtu la alegere si ar’ fi alesu unu unguru , câ­ci aici nu mai merge cum ar’ pretinde dre­tatea, câ adeca minoritatea să se supună votului majorității. Acést’a ne-a invetiatu esperinti’a d’in treentu, candu v­oi toti amu protestatu contr’a alegerei si totu si amu avutu far­a onore d’a se primi in dieta deputatulu alesu prin străini. Că vise, se nu ne abatemu de­ la caltea, pre care au se merga cei­lalti fraţi romani ardeleni, s’a decisu apoi, că deputatulu alesu se urmedie aceea, ce va decide confe­­rinti’a naţionala convocanda după alegeri. Totu innainte de alegere, si deosebi cu aceea ocasiune s’a decisu a ne alipi pre langa demnulu si nationalulu bar­batu d’in midiloculu nostru Ioachimu Muresianu, advocatu in Nasaudu. Pre de alta parte guvernamentalii inca si-au facutu trebele loru. Zsiga bácsi de vr’e doue septemane, firesce ! insocitu de omeni de pre aici, cari si-afla in aceea plăcerea,­­ umbla in rupturu capului crucisiu si curmedîsiu pentru a-si­­ casciga omeni aderiiti, fara a-si trage sama cu omenii­­ acei­a, pre cari i-a rusînatu in rondulu trecutu, cu intrarea lui in dieta, i voru sei plati. Assemenea a amblatu unu : Bethlen Sándor si unii sustienu, câ pentru unu bie-­j tu de flacâul­ ce are. — Omulu si­ cérca noroculu, câ­ci , dice romanulu „cine nu cérca neci casciga, neci pierde* ; si de d’insii neci nu pote, se ne miramu trebue se ne mi­­ramu insa mai multu de districtualii nostri, cari pre cumu li-au spus’o ei in facia, i-au chiamatu anume, că să vina, că prin ast’a se impedece alegerea unui romanu ade­­veratu. Dar’ Ddieu nu dâ cu bot’a ! Tari’a poporului, constanti’a lui a fostu destulla, că se-i treutesca la pamentu cu rosine. Sosesce diu’a de 15. iuliu, poporulu unitu sub fla­­mur’a naţionala, dovedesce­­ urnei, câ in venele lui bate sânge curatu romanu si pre câtu scie iubi pre omenii sei credintiosi, pre atâtu­ a scie despretiui pre cei ce cu politic’a loru sireta au de scopu a-i da dea rot’a in gur’a ienei. Avemu temeiu a laudă poporulu, tari’a si barbatî’a alegatoriloru, cari nedaudu ascultare arguminteloru seduca­­torie a contrariloru alessera de deputatu in cea mai perfecta linisce si ordine cu mare majoritate de voturi omulu loru pre bravulu romana sî aperatoriu allu intereseloru loru : D. Ioachimu Muresianu, fîiu alin districtului. Ni-au pla­­cutu forte, in specie curagiulu alegatoriloru d’in vallea Bar­­gâului, pre cari că­ si pre cei­lalti, i rogânu forte, a rema­né sî pre venitoriu statornici si buni romani. In diu’a acést’a bag­ sama insufletîrea cea mare a po­porului pentru omulu seu a facutu pre adversarii nostri a umblă numai pre de laturi, cam mestecaţi cu gidovi banosi si a privi cu durere cursulu evenimenteloru. De cu sera a sositu apoi in mediloculu nostru, spre marea bucuria a alegatoriloru, alessulu loru pre carele l’au primita cu vivate, cu flamure, cu musica si cu cuvinte insufletitorie, la cari intr’o vorbire bine întocmită de­ sî improvisata mul­tiam­indu alegatoriloru de încrederea ce i-au datu promite ca va lucră numai sî numai pentru prosperarea causei naţiona­li in genere si a districtului in specie , ceea ce lu­ rogrimu a urmă, că se potemu sî prin ast’a dovedi la lume, câ nu ne-amu instalatu in alessulu nostru. E de lipsa a aminti aici, câ pentru alegerea unui de­­putatu nationale a lucratu multu zeiosulu jude proces. D Lic’a carele a solutu combate argumintele sî incercarile con­­trariloru acestui principiu, cari de altmintrelea n’au fostu altele, de câtu : amenintiarea cu „distrugerea districtului, mutarea tribunalului judecatorescu , impartîrea fondur loru scolare granitiaresci“ , — precum si apellarea la politic’a sa8S68ca, la a lui Siagun’«,, etc. sî in fine la acelloru ce se închina pana la pamentu. Pre cei ce au lucratu pre cord’a adversariloru nu-i amintescu, pentru­ ca li-asi face pre mare servicii facia cu guvernuli, aru intră in prea mare gratia s­i­e bine a nu­­insemnnă pentru noi, că să ne scimu orientă la tempulu, candu avemu se-i mai alegemu. D’in Nasaudu ni­ sosi scriea imbucuratoria (sic.), ca acolo s’a alesu ungurulu Cseri. — Ore asta inca e politica sassesca ? Totu d’in Nasaudu ni veni la mana o scrisore chiaru in diu’a de alegere, de la unu omu intrelleptu d’in tagm’a celoru ,cu crucea ’n frunte* unde spune verde câ deregatorii, popii sî officierii „trebuie“ să fie guvernamentali. Cu de acei omeni e lesne a alege unu unguru ! Apoi ro­­gute, Die părinte ! cine cugeti DTa câ ar trebuie să stee cu poporulu asupritu ? Amu dîsu cea ce s’a intemplatu sî acum’a lumea se­­ judece ! Uuu alegatoriu, fetioru. Alegerea de deputata In cerc. Giboului. Inca in iern’a trecuta cu ocasiunea organisatiunii mu­nicipiului Solnocului de medilocu inteleginti’a romana avendu in vedere de una parte interessele romanimei d’in acestu comitatu, era de alta parte luandu in consideratiune im­pre­­giurarea momentosa, ca prin isolatiune de cellea doue par­tite magiare, actiunea loru va fi paralisata, interessele loru desconsiderate si ori­ce lupta nefruptifera — după mai multe si seriose consultatiuni se espresse dorinti’a generale, că partit’a nat. rom. se se puna in intielegere, cu partit’a opusetionale magiara pentru efeptairea unei procedure soli­­darie — dai’ de una caudata numai cu privintia la actulu restauratiunii. Dorinti’a romaniloru — aflandu la fraţii magiari unu resunetu viu, după putine desbateri, ce avusera locu in conferintiele miste, — deveni fapta împlinita. D’in acestu momentu ambele partite lucrara, in ceea mai frumosa ar­monia si solidaritate, si ca rezultatulu nu a corespunsu aşteptării generali, e a se atribui omnipotentiei si poterii absolute depusa in man’a comitelui supremu. — Illegani­­tatile, cari in ultima analisi­tate se făcuseră parte pentru sustienerea domniței vartitei deachiane, — mai ver­­tosu vise pentru venitoriele alegeri de deputaţi, au avutu aceliu efectu bunu, ca au deschisu ochii ambeloru partite, si intariru legatur’a inchiaiata. Partit’a deachiana cunoscandu bine periclulu, ce va resultă nesmintitu pentru dins’a d’in una procedere solidari» a romaniloru cu magiarii opositionali — puse in mişcare tote midilocele possibile morali si immorali pentru a des­face legamentulu. Multiumita inse intrelleptiunei conducatoriloru, tendin­­tiele ei marsiave remasera de asta-data fara efeptu. Apro­­piandu-se tempulu alegeriloru de deputati, romanii d’impre­­una cu partii’a liberale trenura in­selau mai multe confe­­rintie pentru a se consultă despre „modus proce­deu­d­i“ si a deslegă cestiunea ceea mai grava — cestiu­nea candidatiunii. — In urma se invoira, că in cerc. Sz.­­Cehului se se candidedie romanu, era in cerculu Giboului si Tasinadului magiari opositionali lassando in roi’a libera

Next