Federatiunea, august 1872 (Anul 5, nr. 79-91)

1873-08-01 / nr. 79

gatorii romani d’in Transilvani­a, se participe la alegerea deputatiloru dietali, dar voturile loru se le dée numai la atari candidați romani, cari se afla intr’o pusetiune indepen­­dinte, intru a caroru zelu natiunale, patriotismu si alte ca­lități recerute dela unu ablegatu dietalu potu avea deplina încredere, si cari candidati inainte de alegere vom da in scrisu unu reversutu de urmatoriulu cuprinsu : „Subscrisulu candidatu alu romaniloru d’in cerculu electorale N. N. me obligu sub cuventu de onore, ca de voiu fi alesu deputatu dietale in calitatea acesta, nu voiu face neci unu pasiu pana nu se va tiené una conferintia generale, seu unu congressu nationale compusu pre bas’a a­l­e­g­e­r­e­i romaniloru Ardeleni, si prina­ce­ast’a nu va statori unu programu national­u.“ .De programulu astu-feliu statorindu me obligu ser­­batoresce a me tiené s­t­r­i­c­t­u , era daca cum­va acelu programu nu ar consună cu convingerile mele politice, atun­ci, me obligu a depune mandatulu de deputatu i­n d­a­t­a, fa­r­a a fi facutu vre-o funcțiune ca atare.“ Aceasta modalitate de procedere am fostu propusu-o in­­ca de multu intr’o siedintia a comitetului centrale nationale d­in comitatulu Costocnei, tienuta in Clusiu, unde a si fostu acceptata, si neci subcomitetele, neci fotele nostre publice nu au facutu neci una observare in contra-i. Asta modalitate me incumetu a o recomenda si prea on. conferintie de acum. După contestulu acestui proiectu alu meu, candidatulu romanu inainte de alegere s’ar’ obligă insrisu ca de va fi alesu, n­u va face neci una pa­siu in calitatea sa de deputatu, c­i va asceptă formularea si precisarea programului natiunalu prin unu Congressu com­pusu pre basea alegerii, bi se va tiené strictu de programu­lu astu-feliu statorindu, seu va abdice indata. C­u­m­ c ase se oblige candidatulu la una stricta tienere de programulu natiunalu statorindu astea o tienu de una necessitate inevitabile, fiindu-ce numai asie po­­temu staveri in procederea deputatiloru nostri alegândi una tienuta correspondiatoria interesseloru natiunei si so­­lidaria. C­u­m­ c asese oblige chiar­u prin unu reversatu in scrisu, ast’a, ce e dreptu, nu o tie­nu de absolutu necessariu, pentru­ câ se pote presupu­ne, ca candidaţii, că omeni de onore, si­ voru tiené parol’a, de­si nu o voru dă chiaru in scrisu; dar’ o am propusu numai pentru­ câ asie obligamentulu loru va fi si m­a­i s­o­­lemnu si maidlaru, si­ pentru­ câ eventualminte pentru unii d’intre ei va poté servi de unu feliu de p­a­­v­a­z­a. Apoi candu in relatiunile vietiei vedemu in tote dîtele essemple, cum­ ca inca si in causa relativmente minutia-­­­e se făcu feliu de feliu de scrisori de invoiela, contracte, politie, reversalie si intre omenii cei mai de omenia , nu pricepu cum s’ar poté sentî attinsu in susceptibilitatea sa ori-care candidatu prin una atare precautiune in una causa atâtu de momentosa. Pofti­rea unui asemene oblegamen­­tu de la candidați, si inea înainte de alegere cu atâtu e mai motivata, pentru­ ca după usulu comunu fia care deputatu rostesce seu citesce programulu seu, că se auda alegatorii ca pre consuna acelu­a cu con­vingerile loru, ca se nu lu alega daca nu consemtu cu din­­sulu. Apoi acelu programu se publica (deci devine d­e s­­c­r­i­s­u ba chiaru ti­p­a­r­i­t­u) in foiele publice ; dara e si de lipsa, pentru­ ca dupaalegere nu mai po­­temu cere unu atare obligamentelu, si după legi neci i­ po­­temu dâintsructiune. In câtu pentru tienerea unui Congressu, ast’a o tienu cu atâtu mai necessaria, pentru câ — pre sem­ne — noi acum nu vomu compune aici unu programu detaiatu, ce­— vedi bene — ar recere si mai multu tempu ; apoi pentru câ, de­si suntemu adunati in numeru frumosu, dar’ nu sunt representate tote tienuturile Ardea­­lului ; ba cei mai multi d’intre noi, representâmu numai person’a nostra, si in ast’a neci nu amu poté fi destulu de siguri, câ de amu si statori unu programu intregu, pre fi­ar’ acellu­ a acceptatu de intrega națiunea ?*) Pentru că unu congressu se fia intru adeveru correspundietoriu recerintieloru — precum am amintitu in proiectulu meu — elu trebue se fia compusu pre basea representatiunei poporului, adeca prin alegere. — Buna-ora l’ar’ conchiamă P. S. S. dd. Metropoliti romani, pre basea unei effectuabili metode de alegere intru atare tipu compusa in cointielegere cu cei­a­lalti patru barbati de încredere , cum­ ca apoi acelu congressu se pote privi de adeverat’a representatiune a natiunei romane transilvane. — Deputatii dietali alegandi si in casu candu nu aru fi alesi pentru con­gressu, ar’ fi de doritu se fia in acelu­ a toti de facta. — Altmintrelea ar’ fi£f orte cu scopu, daca cestiunea, câ in ce modu se fia compusu congressulu, ar’ desbate o in calea publicității foiele nostre natiunali. Mai am se insemnu câ d’in acelu respectu, că congressulu să nu precipite­­z­e conclusiunile sale d’in scurtimea tempului , a-si dori ca acelu­ a se tiena după trebuintia si 3 d­­­­­e , si că ast’a sa fia publicata in convocatoriulu respectivii. După umilit’a mea opiniune, daca prea on. conferin­tia ar’ primi modalitatea recomendata prin mine prin una resolutiune concepienda in sensulu projectului meu ar’ fi sustienuta — ba dora inca s­i mai tare si cu mai multa precautiune — tote ce sunt adeveratu folositorie in projectulu maioritatii comissiunii, si chiaru asie de pu­­cinu s’ar’ predă vr’unu dreptu , i­n­s­e s’a­r’ d­e l­a­t­u­r­ă prin d’insulu t­o­t­u ce este in projectulu maioritatei atare — care — precum am avutu onore­a desfasiură sub N­. ar’ poté (prin caderea candidatiloru romani la alegere) dă­dusa la interpretatiuni sinistre, t­o­t­u ce ni-aru mai mari pede­­cele reusîtei cu alegerea candidatiloru romani, seu, ce numai ca una pedeca ar’ stă eventualminte in calea unei transac­­tiuni amicabile cu naţiunea magiara. Stim convinsu, ca daca prea on. Conferintia ar’ primi projectulu meu (adeca modalităţile recomendate de mine precum ar’ fi de modificatu projectulu majoritatii) atunci si restaurarea solidarităţii nu ar’ succede multu mai usioru. Prin modalitatea unei procedere in sens­ulu proiectatu de mine, neci unu deputatu alesu nu ar’ poté prin tienut’a sa compromitte caus’a nationale, chiaru de ar’ si vré ce altu-cum neci nu presupunu — daca totu­si ar’ face in contr’a reversatului sen, atunci prin ast’a ar’ încetă eo ipso a mai fi privitu de mandatariulu adeveratu alu alegatoriloru romani. Deputații voru asceptă a­casa pâna­ ce congressulu li va statori programulu. — De cum­ va va otari congressulu că se merga la dieta, voru m­e­r­g­e , de nu — n­u. Dar’ și până ce congressulu va fi conchiamatu, deputaţii (de­sî nu ca atari, dar’ cu unii, cari se bucura de încrede­rea poporului romanu) potu eventualminte face cu alti bar­bati de încredere servitie bune, intrandu in negotiatiunî cu regimulu si cu conducătorii fruntasi spre a midiloci o apropiare. Aceste negotiatiuni n­u aru trebui apoi se se intre­­rumpa curendu, ci se se continue cu tenacitate vengiosa, si se merga in concessiuni până la acele orare, de cari incolo a merge onorea natiunale si respectulu la interesele vitali ale acelei­a nu ar’ mai permitte a pasi. Congressulu ar’ fi de a se convocă atunci, candu in aceste incercari de inpalmuire amendoue părțile negotiatorie ar’ fi desu vocea loru ultima. D’in partea nostra, congressulu desu memoratu ar’ fi chiamatu apoi, ca după una desb­atere s­e r i­o s­a , se primesca respectivele puncte de complana­­re, s­­­a se faca reflessiuni negative, compunandu si pro­gramulu despre tienuit’a ulteriore a natiunei si a depu­tatiloru romani. După tote aceste vinu acum a multiumi d’in nou prea on. conferintie natiunale pentru încrederea cu carea m’a onoratu, binevoindu a me alege intre membrii comissiunei. Precum moment nositatea cestiunei, asia s­i aceea impregiurare, ca d’in caus’a divergintiei opiniunii mele, am fostu constrinsu a votă in contr’a atâtoru frati pre stimat­i : me-au deoblegatu a desfasiură motivele mai pre largu (de si totu nu am potutu tocma asia de larg precum asi fi doritu.) Declaru, câ precum stimediu opiniunea atâtu a­ mino­rității, câtu si ceea a maioritatii, neavendu Deci câtu do puciua indoiela cu pr. on. confraţi cari o sustienu, o făcu acestea după convingerea loru cea mai sincera : asia si io me tienu firmu de opiniunea mea supr’a desfasiurata, si me rogu, că in totu casulu aceea, ca unu vot­u separatu alu meu se se ice la protocolu. Alb’a-Iuli’a, 27. iuniu 1872. Cu profanau respectu L­a d­i s­­­a­u Vajda, m. p. membru alu comisiunei esmisse. Camerdigmia, 24. iuliu, 1812. Dle Redactoru ! Onoratutu publicu cetitorul si­ va aduce aminte. Cum in acestu diurnalu pre­stimatu­, in nr. 130 a. 1871, pre onorab. D. Alessandru Erdősiu, protopopulu, tie­­rei Oasiului starea deplorabila a scoleloru confessionale d’in acésta tierutia atribui intrelegintiei, si respective a scolei d’in Camerdiau’a mie subscrissului, asserandu ch până nu ver­isse Ioanu Alessi nepoţii de episcopii romanu, 70. 80 şcolari umblara la scola. Astn-feliu atacat,­ fiindu, pentru aperarea onorei mele am fostu silitu a respunde si a pretinde ca d’in cei 70. 80. şcolari amentiti baremu pre 50 se mi-i numescu pre nume , declarandu până la desemnare pre ambii de preoţi cu ten­­dintie reutatiose. Éta, on, cetitori, essenti’a replicei mele ; neci mai multu, nici mai pucinu decâtu la ce am fostu ingagiatu, cu tota loialitatea, neatengându neci person’a neci caracterulu, cu atâtu mai pucinu faptele private ale Santîeloru loru. Deci, de la esîrea replicei mele doriamu a ajunge minutulu, in care sâ fiu fericiții a cunosce pre cărturării Camerdianei , cu cari — vedi bine facundu pucinelu esa­­menu, de buna voia se me dau invinsu ; prin urmare la mnulu 71. a. c. vediendu articlulu d’in Camerdian’a si subs­­crisu de Prea onorab. D. M. Demeteru in sperantia, ce mi se va împlini dorinti’a amintita cu anima doiosa me prin­­­­seiu de cetirea lui. Inse mare fii mirarea mea candu m’am convinsu, ca­­ parochulu Camerdianei — in patru luni — nu avu tempu­l — daca nu, pentru conscientîositatea informatiunei sale, ba- i remu pentru salvarea onorei protopopului -seu sedusu — se­­ desemne d’in cei 70. 80. scolari, de nu 50., baremu 10, seu ' fia si cinci scolari de acei­a, cari înaintea venirei mele in iI Camerdian’a au invetiatu si asta-di­sciu scrie si ceti , ci­­ d’in contra că si cum replic’a mea neci ca o ar’ fi cetitu,­­ se apuca, si insîra atâtea neadeveruri si atâtea c­a­­,­­­u nu nu e câte a le comite, ori si cine altulu s’ar fi rusî­­­­natu, daca nu infioratu. Au nu e, ou, cetitori, neadeveru pariabilu acelu­a • candu uuu parochu ese in publicu cu astfeliu do arguminte f câ am uitatu Tatatu nostru — nu cugetu altu ce­va, de­­l câtu turburarea unui satu fericita, — tote ordinatiunile mi-­­ nisteriale, consistoriale, publicate chiaru d’iu amvouu, pen­­­­tru mine resuna in pustia, — câ docentii nu-si capeta plat’a regulatu, câ ardu lemnele scolare, — de caudu sum in Ca­merdiau’a bunurile besericei sunt cu nepotintia a le stepam­, câ judele comunalu a strigatu in fatia si urechiele Domnia­­loru, câ nici pop’a nici protopopulu nu li trebue, câ aducu pari, nuiele, latiuri d’in padurea besericei, voindu a aciu­a collisiuni si vesâri de sânge. Pentru Dumnedieu, spune­ti-mi Domnii mei, ce scopu ati venatu cu tote acestea seu dora aveţi convingerea, ca opi­niunea publica mi-va inpune, că mai multu sé nu cutediu e aduce pari, nuiele, latiuri d’in acea pădure ? séu me va astringe cine­va se invetiu Tatalu nostru uitatu? séu dora speraţi, ca guvernulu se va interessă de mintiu­­nile Dvostre ? Meditaţi pucinu si ve veti convinge, ca cu astfe­liu de naraţiuni naive vati datu unu testimoniu de pau­pertate spirituala, aretandu-ve insi­si fati’a cu cele oficiose si cu chiamarea preotiesca n­etrebuici’a in tota gole­­tatea sa. Dara se trecemu la ne adeverurile corespondintiei amen­­tite. , In aceea Santî’a sa parochulu meu (carui­a solvediu lecticalulu si tote prestatiunile preotiesci ai cea mai mare acureatetie­­me inferedia de irreligios­u, a­t­h­e­i­s­t­u» si­e n­e­g­a­t­u. După părerea mea acelu­ a de i­r­r­e­l­i­g­i­o­s­u, ca­rele iumigedia ceremoniale lor nu observedia disciplin’a be­sericei salle. — Vedi Dom. Pariate ! daca o­asie, atunci credincioșii DTalle, facia cu noi, au cu totulu alta convin­gere, câ­ci pre mine, de­sî civilu, nu m’au observatu neci una data mancandu carne in dîile oprite, pre candu iu­sta sunt scandalisati in totulu vediendu-te mancandu carne si în Vineri’a Pasciloru. Atheistu e acelu­a, carele nu crede in domnediou, prin urmare nu frecvente dia cas’a lui cea santa, si nu se acomodédia mandatelor» lui. — Vedi D. Părinte despre mine singuru mărturisesc­­ câ frecuentediu beseric’a, de­sî prin ochianulu urei persona­le me vedi intorsu cktra temei, era poporulu nu credu se aiba cea mai putiena esceptiune in contr’a moralității melle, d’in contra Dta esti aretatu la locurile mai inalte, cu tieni concu­bina. Câ sum renegat­u? nu-mi potu imagină de unde poţi deduce renegarea mea, candu singuru­l esci convinsu ca soci’a si famili’a mea vorbesce asie romanesce câ Dta, d’in contra Dta a­casa si daca ai dori nu poți conversa in alta limba decâtu in cea dulce magiara. Seu dora in cele politice sum renegatu ? aici era poți sei câ tota politica nostra se manifesteza la unica alegere de ablegatu dietalu. —­ Acolo e dreptu câ am votatu cu dreapt’a, inse neci­sta nu ai votatu cu partid’a lui Grigorie Stetin, neci cu stang’a. Câ la alegerea membriloru comitatensi am lucratu in contr’a preotiloru ? Dnule preote ti respundu cu D. Vasiliu Deciu : nu celuce duce naţiune naţiune..., ci celu ce face e romanu adeveratu,­­fiecare are câmpul u seu de ac­tivitate.“ Vedi, Dnule preote !­uuu notariu, mai cu sema romanu, e Iutii in manile olariului, până ce e folosi­­reru se folosesce, d’in contra e datu pre usia afara ; si atunci ? ai bunetate spune-mi Dnule cine aru fi celu dantâiu că se strige unu „Restignesce-lu ?“ corespondinti’a Dtalo me assecura câ Dta singuru, seu la Dvostra pro cale bise­­ricesca nu e asie ? la conferintiele d’in scaldele Turului nu dovedireti, ca 15—20 preoţi in contr’a convingeriloru loru împliniră porunc’a Protopopului d’in Tiera Oasiului ? ! Candu dara la Dvostra nu esista neci umbra de convicţiune poli­tica , tu ce dreptu pretindeti firmitate de la unu amari tu de notariu. Altu-cum, Dnule parinte ! de­sî nu afirmu câ m’am espusu pentru alegerea célor trei preoţi, negu inse câ asi fi lucratu in contr’a­statie. Dta uu­me vei crede, câ­ci fie­cine si­ face judecat’a după sine insu­si, inse o­ publicu cetitoriu o va pote judecă daca va cunosce giursturile ; eu daca eramu renegatu, daca asiu fi lucratu in conti’a preoti­loru romani precum si in celelalte cinci cercuri cu notari magiari nu s’a alesu neci unu sufletu de romanu, aia nu s’a potutu alege neci insu­si capulu tractului dlu protopopu, asié si ai­ia nu ara fi reosîtu nici unu preotu ; prin urm­are si acea assertiune a Dtatie cu verulu meu reosîrea sa o pote multiumi numai voturiloru d’in Camerdiana, e numai vorba gola, ci tocm’a d’in contra, insu­si Dta ar trebui se fi cu multiumit’a cea mai profunda facia cu Dnii preoți d’in Tersoltiu si Bicsadu, câ­ci acesti­a la mediloculu alegerei observandu ca pre­ota nu voiesce nimene­a votă au esîtu intre alegatorii restanți si au dechiavatu, câ daca nu *) Acum dupa­ ce s’a primitu proiectulu minorității, tienerea unui congressu natiunalu cu atâtu e mai neincun­­giuratu de lipsa, cu câtu se pote prevedea ca națiunea a r­e­­m­a­s­u sfasîata in doue partite. L. V. 310

Next