Federatiunea, august 1872 (Anul 5, nr. 79-91)
1873-08-01 / nr. 79
gatorii romani d’in Transilvania, se participe la alegerea deputatiloru dietali, dar voturile loru se le dée numai la atari candidați romani, cari se afla intr’o pusetiune independinte, intru a caroru zelu natiunale, patriotismu si alte calități recerute dela unu ablegatu dietalu potu avea deplina încredere, si cari candidati inainte de alegere vom da in scrisu unu reversutu de urmatoriulu cuprinsu : „Subscrisulu candidatu alu romaniloru d’in cerculu electorale N. N. me obligu sub cuventu de onore, ca de voiu fi alesu deputatu dietale in calitatea acesta, nu voiu face neci unu pasiu pana nu se va tiené una conferintia generale, seu unu congressu nationale compusu pre bas’a alegerei romaniloru Ardeleni, si prinaceast’a nu va statori unu programu nationalu.“ .De programulu astu-feliu statorindu me obligu serbatoresce a me tiené strictu , era daca cumva acelu programu nu ar consună cu convingerile mele politice, atunci, me obligu a depune mandatulu de deputatu in data, fara a fi facutu vre-o funcțiune ca atare.“ Aceasta modalitate de procedere am fostu propusu-o inca de multu intr’o siedintia a comitetului centrale nationale din comitatulu Costocnei, tienuta in Clusiu, unde a si fostu acceptata, si neci subcomitetele, neci fotele nostre publice nu au facutu neci una observare in contra-i. Asta modalitate me incumetu a o recomenda si prea on. conferintie de acum. După contestulu acestui proiectu alu meu, candidatulu romanu inainte de alegere s’ar’ obligă insrisu ca de va fi alesu, nu va face neci una pasiu in calitatea sa de deputatu, ci va asceptă formularea si precisarea programului natiunalu prin unu Congressu compusu pre basea alegerii, bi se va tiené strictu de programulu astu-feliu statorindu, seu va abdice indata. Cum c ase se oblige candidatulu la una stricta tienere de programulu natiunalu statorindu astea o tienu de una necessitate inevitabile, fiindu-ce numai asie potemu staveri in procederea deputatiloru nostri alegândi una tienuta correspondiatoria interesseloru natiunei si solidaria. Cum c asese oblige chiaru prin unu reversatu in scrisu, ast’a, ce e dreptu, nu o tienu de absolutu necessariu, pentru câ se pote presupune, ca candidaţii, că omeni de onore, si voru tiené parol’a, desi nu o voru dă chiaru in scrisu; dar’ o am propusu numai pentru câ asie obligamentulu loru va fi si mai solemnu si maidlaru, si pentru câ eventualminte pentru unii d’intre ei va poté servi de unu feliu de pavaza. Apoi candu in relatiunile vietiei vedemu in tote dîtele essemple, cum ca inca si in causa relativmente minutia-e se făcu feliu de feliu de scrisori de invoiela, contracte, politie, reversalie si intre omenii cei mai de omenia , nu pricepu cum s’ar poté sentî attinsu in susceptibilitatea sa ori-care candidatu prin una atare precautiune in una causa atâtu de momentosa. Poftirea unui asemene oblegamentu de la candidați, si inea înainte de alegere cu atâtu e mai motivata, pentru ca după usulu comunu fia care deputatu rostesce seu citesce programulu seu, că se auda alegatorii ca pre consuna acelua cu convingerile loru, ca se nu lu alega daca nu consemtu cu dinsulu. Apoi acelu programu se publica (deci devine de scrisu ba chiaru tiparitu) in foiele publice ; dara e si de lipsa, pentru ca dupaalegere nu mai potemu cere unu atare obligamentelu, si după legi neci i potemu dâintsructiune. In câtu pentru tienerea unui Congressu, ast’a o tienu cu atâtu mai necessaria, pentru câ — pre semne — noi acum nu vomu compune aici unu programu detaiatu, ce— vedi bene — ar recere si mai multu tempu ; apoi pentru câ, desi suntemu adunati in numeru frumosu, dar’ nu sunt representate tote tienuturile Ardealului ; ba cei mai multi d’intre noi, representâmu numai person’a nostra, si in ast’a neci nu amu poté fi destulu de siguri, câ de amu si statori unu programu intregu, pre fiar’ acellu a acceptatu de intrega națiunea ?*) Pentru că unu congressu se fia intru adeveru correspundietoriu recerintieloru — precum am amintitu in proiectulu meu — elu trebue se fia compusu pre basea representatiunei poporului, adeca prin alegere. — Buna-ora l’ar’ conchiamă P. S. S. dd. Metropoliti romani, pre basea unei effectuabili metode de alegere intru atare tipu compusa in cointielegere cu ceialalti patru barbati de încredere , cum ca apoi acelu congressu se pote privi de adeverat’a representatiune a natiunei romane transilvane. — Deputatii dietali alegandi si in casu candu nu aru fi alesi pentru congressu, ar’ fi de doritu se fia in acelu a toti de facta. — Altmintrelea ar’ fi£f orte cu scopu, daca cestiunea, câ in ce modu se fia compusu congressulu, ar’ desbate o in calea publicității foiele nostre natiunali. Mai am se insemnu câ d’in acelu respectu, că congressulu să nu precipiteze conclusiunile sale d’in scurtimea tempului , a-si dori ca acelu a se tiena după trebuintia si 3 de , si că ast’a sa fia publicata in convocatoriulu respectivii. După umilit’a mea opiniune, daca prea on. conferintia ar’ primi modalitatea recomendata prin mine prin una resolutiune concepienda in sensulu projectului meu ar’ fi sustienuta — ba dora inca si mai tare si cu mai multa precautiune — tote ce sunt adeveratu folositorie in projectulu maioritatii comissiunii, si chiaru asie de pucinu s’ar’ predă vr’unu dreptu , inse s’ar’ de latură prin d’insulu totu ce este in projectulu maioritatei atare — care — precum am avutu onorea desfasiură sub N. ar’ poté (prin caderea candidatiloru romani la alegere) dădusa la interpretatiuni sinistre, totu ce ni-aru mai mari pedecele reusîtei cu alegerea candidatiloru romani, seu, ce numai ca una pedeca ar’ stă eventualminte in calea unei transactiuni amicabile cu naţiunea magiara. Stim convinsu, ca daca prea on. Conferintia ar’ primi projectulu meu (adeca modalităţile recomendate de mine precum ar’ fi de modificatu projectulu majoritatii) atunci si restaurarea solidarităţii nu ar’ succede multu mai usioru. Prin modalitatea unei procedere in sensulu proiectatu de mine, neci unu deputatu alesu nu ar’ poté prin tienut’a sa compromitte caus’a nationale, chiaru de ar’ si vré ce altu-cum neci nu presupunu — daca totusi ar’ face in contr’a reversatului sen, atunci prin ast’a ar’ încetă eo ipso a mai fi privitu de mandatariulu adeveratu alu alegatoriloru romani. Deputații voru asceptă acasa pâna ce congressulu li va statori programulu. — De cum va va otari congressulu că se merga la dieta, voru merge , de nu — nu. Dar’ și până ce congressulu va fi conchiamatu, deputaţii (desî nu ca atari, dar’ cu unii, cari se bucura de încrederea poporului romanu) potu eventualminte face cu alti barbati de încredere servitie bune, intrandu in negotiatiunî cu regimulu si cu conducătorii fruntasi spre a midiloci o apropiare. Aceste negotiatiuni nu aru trebui apoi se se intrerumpa curendu, ci se se continue cu tenacitate vengiosa, si se merga in concessiuni până la acele orare, de cari incolo a merge onorea natiunale si respectulu la interesele vitali ale aceleia nu ar’ mai permitte a pasi. Congressulu ar’ fi de a se convocă atunci, candu in aceste incercari de inpalmuire amendoue părțile negotiatorie ar’ fi desu vocea loru ultima. D’in partea nostra, congressulu desu memoratu ar’ fi chiamatu apoi, ca după una desbatere se r io sa , se primesca respectivele puncte de complanare, sa se faca reflessiuni negative, compunandu si programulu despre tienuit’a ulteriore a natiunei si a deputatiloru romani. După tote aceste vinu acum a multiumi d’in nou prea on. conferintie natiunale pentru încrederea cu carea m’a onoratu, binevoindu a me alege intre membrii comissiunei. Precum moment nositatea cestiunei, asia si aceea impregiurare, ca d’in caus’a divergintiei opiniunii mele, am fostu constrinsu a votă in contr’a atâtoru frati pre stimati : me-au deoblegatu a desfasiură motivele mai pre largu (de si totu nu am potutu tocma asia de larg precum asi fi doritu.) Declaru, câ precum stimediu opiniunea atâtu a minorității, câtu si ceea a maioritatii, neavendu Deci câtu do puciua indoiela cu pr. on. confraţi cari o sustienu, o făcu acestea după convingerea loru cea mai sincera : asia si io me tienu firmu de opiniunea mea supr’a desfasiurata, si me rogu, că in totu casulu aceea, ca unu votu separatu alu meu se se ice la protocolu. Alb’a-Iuli’a, 27. iuniu 1872. Cu profanau respectu La di sau Vajda, m. p. membru alu comisiunei esmisse. Camerdigmia, 24. iuliu, 1812. Dle Redactoru ! Onoratutu publicu cetitorul si va aduce aminte. Cum in acestu diurnalu prestimatu, in nr. 130 a. 1871, pre onorab. D. Alessandru Erdősiu, protopopulu, tierei Oasiului starea deplorabila a scoleloru confessionale d’in acésta tierutia atribui intrelegintiei, si respective a scolei d’in Camerdiau’a mie subscrissului, asserandu ch până nu verisse Ioanu Alessi nepoţii de episcopii romanu, 70. 80 şcolari umblara la scola. Astn-feliu atacat, fiindu, pentru aperarea onorei mele am fostu silitu a respunde si a pretinde ca d’in cei 70. 80. şcolari amentiti baremu pre 50 se mi-i numescu pre nume , declarandu până la desemnare pre ambii de preoţi cu tendintie reutatiose. Éta, on, cetitori, essenti’a replicei mele ; neci mai multu, nici mai pucinu decâtu la ce am fostu ingagiatu, cu tota loialitatea, neatengându neci person’a neci caracterulu, cu atâtu mai pucinu faptele private ale Santîeloru loru. Deci, de la esîrea replicei mele doriamu a ajunge minutulu, in care sâ fiu fericiții a cunosce pre cărturării Camerdianei , cu cari — vedi bine facundu pucinelu esamenu, de buna voia se me dau invinsu ; prin urmare la mnulu 71. a. c. vediendu articlulu d’in Camerdian’a si subscrisu de Prea onorab. D. M. Demeteru in sperantia, ce mi se va împlini dorinti’a amintita cu anima doiosa me prinseiu de cetirea lui. Inse mare fii mirarea mea candu m’am convinsu, ca parochulu Camerdianei — in patru luni — nu avu tempul — daca nu, pentru conscientîositatea informatiunei sale, ba- i remu pentru salvarea onorei protopopului -seu sedusu — se desemne d’in cei 70. 80. scolari, de nu 50., baremu 10, seu ' fia si cinci scolari de aceia, cari înaintea venirei mele in iI Camerdian’a au invetiatu si asta-disciu scrie si ceti , ci d’in contra că si cum replic’a mea neci ca o ar’ fi cetitu, se apuca, si insîra atâtea neadeveruri si atâtea ca,u nu nu e câte a le comite, ori si cine altulu s’ar fi rusînatu, daca nu infioratu. Au nu e, ou, cetitori, neadeveru pariabilu acelua • candu uuu parochu ese in publicu cu astfeliu do arguminte f câ am uitatu Tatatu nostru — nu cugetu altu ceva, del câtu turburarea unui satu fericita, — tote ordinatiunile mi- nisteriale, consistoriale, publicate chiaru d’iu amvouu, pentru mine resuna in pustia, — câ docentii nu-si capeta plat’a regulatu, câ ardu lemnele scolare, — de caudu sum in Camerdiau’a bunurile besericei sunt cu nepotintia a le stepam, câ judele comunalu a strigatu in fatia si urechiele Domnialoru, câ nici pop’a nici protopopulu nu li trebue, câ aducu pari, nuiele, latiuri d’in padurea besericei, voindu a aciua collisiuni si vesâri de sânge. Pentru Dumnedieu, spuneti-mi Domnii mei, ce scopu ati venatu cu tote acestea seu dora aveţi convingerea, ca opiniunea publica mi-va inpune, că mai multu sé nu cutediu e aduce pari, nuiele, latiuri d’in acea pădure ? séu me va astringe cineva se invetiu Tatalu nostru uitatu? séu dora speraţi, ca guvernulu se va interessă de mintiunile Dvostre ? Meditaţi pucinu si ve veti convinge, ca cu astfeliu de naraţiuni naive vati datu unu testimoniu de paupertate spirituala, aretandu-ve insisi fati’a cu cele oficiose si cu chiamarea preotiesca netrebuici’a in tota goletatea sa. Dara se trecemu la ne adeverurile corespondintiei amentite. , In aceea Santî’a sa parochulu meu (caruia solvediu lecticalulu si tote prestatiunile preotiesci ai cea mai mare acureatetieme inferedia de irreligiosu, atheistu» sie negatu. După părerea mea acelu a de irreligiosu, carele iumigedia ceremoniale lor nu observedia disciplin’a besericei salle. — Vedi Dom. Pariate ! daca oasie, atunci credincioșii DTalle, facia cu noi, au cu totulu alta convingere, câci pre mine, desî civilu, nu m’au observatu neci una data mancandu carne in dîile oprite, pre candu iusta sunt scandalisati in totulu vediendu-te mancandu carne si în Vineri’a Pasciloru. Atheistu e acelua, carele nu crede in domnediou, prin urmare nu frecvente dia cas’a lui cea santa, si nu se acomodédia mandatelor» lui. — Vedi D. Părinte despre mine singuru mărturisesc câ frecuentediu beseric’a, desî prin ochianulu urei personale me vedi intorsu cktra temei, era poporulu nu credu se aiba cea mai putiena esceptiune in contr’a moralității melle, d’in contra Dta esti aretatu la locurile mai inalte, cu tieni concubina. Câ sum renegatu? nu-mi potu imagină de unde poţi deduce renegarea mea, candu singurul esci convinsu ca soci’a si famili’a mea vorbesce asie romanesce câ Dta, d’in contra Dta acasa si daca ai dori nu poți conversa in alta limba decâtu in cea dulce magiara. Seu dora in cele politice sum renegatu ? aici era poți sei câ tota politica nostra se manifesteza la unica alegere de ablegatu dietalu. — Acolo e dreptu câ am votatu cu dreapt’a, inse necista nu ai votatu cu partid’a lui Grigorie Stetin, neci cu stang’a. Câ la alegerea membriloru comitatensi am lucratu in contr’a preotiloru ? Dnule preote ti respundu cu D. Vasiliu Deciu : nu celuce duce naţiune naţiune..., ci celu ce face e romanu adeveratu,fiecare are câmpul u seu de activitate.“ Vedi, Dnule preote !uuu notariu, mai cu sema romanu, e Iutii in manile olariului, până ce e folosireru se folosesce, d’in contra e datu pre usia afara ; si atunci ? ai bunetate spune-mi Dnule cine aru fi celu dantâiu că se strige unu „Restignesce-lu ?“ corespondinti’a Dtalo me assecura câ Dta singuru, seu la Dvostra pro cale bisericesca nu e asie ? la conferintiele d’in scaldele Turului nu dovedireti, ca 15—20 preoţi in contr’a convingeriloru loru împliniră porunc’a Protopopului d’in Tiera Oasiului ? ! Candu dara la Dvostra nu esista neci umbra de convicţiune politica , tu ce dreptu pretindeti firmitate de la unu amari tu de notariu. Altu-cum, Dnule parinte ! desî nu afirmu câ m’am espusu pentru alegerea célor trei preoţi, negu inse câ asi fi lucratu in contr’astatie. Dta uume vei crede, câci fiecine si face judecat’a după sine insusi, inse o publicu cetitoriu o va pote judecă daca va cunosce giursturile ; eu daca eramu renegatu, daca asiu fi lucratu in conti’a preotiloru romani precum si in celelalte cinci cercuri cu notari magiari nu s’a alesu neci unu sufletu de romanu, aia nu s’a potutu alege neci insusi capulu tractului dlu protopopu, asié si aiia nu ara fi reosîtu nici unu preotu ; prin urmare si acea assertiune a Dtatie cu verulu meu reosîrea sa o pote multiumi numai voturiloru d’in Camerdiana, e numai vorba gola, ci tocm’a d’in contra, insusi Dta ar trebui se fi cu multiumit’a cea mai profunda facia cu Dnii preoți d’in Tersoltiu si Bicsadu, câci acestia la mediloculu alegerei observandu ca preota nu voiesce nimenea votă au esîtu intre alegatorii restanți si au dechiavatu, câ daca nu *) Acum dupa ce s’a primitu proiectulu minorității, tienerea unui congressu natiunalu cu atâtu e mai neincungiuratu de lipsa, cu câtu se pote prevedea ca națiunea a remasu sfasîata in doue partite. L. V. 310