Federatiunea, septembrie 1872 (Anul 5, nr. 92-99)

1872-09-03 / nr. 92

maturisanti 3 au reesîtu cu precelentia, 21 simplamente, 1 a repasîtu si 4 au cadiutu. Annulu scolastecu venitoriu se va incepe in 1 octomvre ; înscrierile se voru inchiaiă in 3 octomvre. Tass’a primirei este 2 fi. 10 cr., didactrulu pen­tru anulu intregu 8 fi. 40 cr. (Unu pr­e­s­­­e­d­i­n­t­e d­e t­r­i­b­u­n­a­l­u sub cercetare disciplinari­a.) La propunerea fisca­lului regesen d’in Sigetulu-Marmatîei, procurorulu generalu de statu a inceputu investigatiune disciplinaria cont’ra dlui Iosifu Szaplonczay, presiedinte la tribunalulu d’in Sigetu, d’in caus’a cu acestu­a a usuatu de auctoritatea-i officiale spre a cortesî in favorulu alegerii fiului seu de deputata dietale. In actulu de acusa presintatu tribunalului supremu d’in Pest’a, cu foru competinte, procurorulu generalu cere, câ res­­pectivulu presiedinte se fie suspendatu d’in postulu seu pre tempulu câtu dureza investigatiunea. (H­y­m­e n.] G­a­b­r­i­e­l­u M­e­s­e­a­i­a­n­u, teo­­logu absoluta d’in dieces’a Gherlei, si­ va serba cununi’a in 16. sept. st. n. eu amabil’a domnisiora Fanic’a Sajtosiu, fiic’a Dnului Sajtosiu d’in Acasiu. Cerit­lu se­i binecuvinte cu fericire si indestulire. iciri electrice. Constantinopole, 11. sept. Bedui­nii d’in Gedza au revoltatu. Seriositatea mișcării a indemnatu pre Port’a sh tramitta truppe in pro­vincia revoltata. L o n d r­a, 11. sept. D’in Trouville se scrie dinariului „Times“ : Spirile berlinese sosite aici constata primirea amicale a consulelui francesu Gontaut d’in partea imperatului Austriei bî alu Russiei ; tiarulu ar’ fi dechiaratu că elu pentru tota lumea n’ar partécipa la una conferintia, care ar’ avé scopu inimi cu facia de Franci’a. M o n a c u, 12. sept. După una scrie demna de tota credinti’a Gasser a presintatu regelui ur- Burs’a de T­ien’a de la 13. septemvre, 1812. Propriei, edit. si red. respundiet. : ALES. ROMANII. 5% metall. 66.40 Imprum. nat. 71. 40 Sorti d’in 1860 10.02 Act. de banca 883.— Act. inst. creu. 341.— Londra 108.95 Argintu 107.67 Galbenn 5.24 ’/2 Napoleon d’or 8.70 Pre langa bani gafa séu pre langa o arvuna de 10°/0 se cmnpera, v­indu­ sen schimba totu feliulu de harthie de pretiu ce esista, precum : Papire de statu, obligaţiuni de prioritati, sortiuri, acţiuni indust­r­iacie. de banca si de cale ferrata. Se solvescu cupone si se indeplinescu «'«missiuni pentru burs­a ces. reg. Sortiuri de totn feliulu se vindu pre langa solviri in rate lunarie de la 5 fl. in susu. ROTHSCHILD si COMP. O perm­.ing Al. VIENNA. a 20. parte a sortiuriloru valide pentru tote sortitnrele, fără alta solvire ulteriora pentru Sortiuri de stătu c­ r. rustriace d’in 1839 fl. 10 Sortiuri de statu c. r. aus.tr. d’in 1860 fl. 8 Sortiuri de statu c. r. a rstr. d’in 1864 fl. 8 Sortiuri de premie i.u. uresei d’in 1870 fl. 7 Sortiuri de cale ferul u turcesci d’in 1870 (cu valore pentru 36 r­,rt!ture) fl. 4 d­O - 20) S’a avutu in vedere ori­ce copilu, tineru séu betranu, avutu séu seracu; in Vienn­a nu se gasesce alta prăvălie, carea s­e oferă unu assorti«, u­n mai vatiu, si in care se se venda cu pretiuri atâta de moderate. Differite jocuri scientifice interessante pentru junimea studiosa, de asemena si uuu assortimentu immensu de jocuri î.pro s­ociali interesssante pent­ru copii de tota etatea, etc. etc. _______ Papusîe imbracate pompogu, 1 buc. 30, 50, 80 kr. fl. 1, 2, 3, 4. — Papuste ne îmbrăcate, 1 buc. io, 20,30, 40, 50, 80 cr., fl. 1,2. _____ Papusie mecanice fugatorie ai cu voce, misca capulu, manile ai piti orei« , 1 buc. cr. 70, 90, fl. 1.20 Jocuri de lotteria hi tombola, cu cate 20, 30, 50, 80 cr. Ciocanu si campana, lo, 20, 30, cr. Domino, 20, 30, 50, 80 cr. Hiacu, finu, cu figure, 11. 1.20, 1.50, 2. Popice, 10, 20, 40, 60, 80 cr. Jocuri ele pacientia, 20, 30, 40, 60, 80 cr. Dulapuri de edificatii, 20, 40, 60, 80 cr. fl. 1, 1.50, 3. Jocuri de cuburi, 30, 60, 70, 90 cr., fl. 1.20, 2. Cassete de lucrare, 60, 80 cr. fl. 1.50, 2. Piane, cu câte 1 fl. 50 cr. 2, 3, 4 fl. ... I­I. Posaune, trompete, tobe, violine, guitare, cimpoie h­armonice, jocuri de campane si alte instrumente forte eftine. ". Jocarie pentru copii nepriceputi, d’in li­mna naturala sau de cauciucu, 15, 25, 30, 50 cr. An­imale diferite, 5, 10, 20 cr. p na la 1 fl. ______Animale in forma naturale, 50 cr. 1—2 fl. T~ Alte lucruri de jocu in mii de feliuri 10 cr. pîina la 4 fl. 3ZZHZ Jocuri sociale, 30, 50 cr. pina la 2 fl. ~ Cele mai nuue carti cu chipuri, pentru fetit­e, cu seu fara testi, 1 buc. 10, 15, 25, 45, 65, 80 cr., fl. 1. ............. Cu aju­torinlu coueloru dulapuri de chipuri si cetitu copii potu inveti s a ceti, jocandu-se, si fi­ra nici o instrucțiune. 1 buc. I fl. .............Prin joculu cu nonele scole de lucru, copii potu invetia di­ferite lucruri de mana. 1 buc. 80 cr. fl. 1.20, 2, 3. Globuri, 1 buc. 50, 80 cr. fl. 1, 1.50, 2. 22ZIZI Jbateri­a magica, numita farmecatoria, este petrecerea cea mai plăcută pentru tineru si betranu; 1 buc. cu 12 chipuri 65, 85 cr., fl. 1,50, 2, 3, 4, 5. _______Unu micu instrumentu de sticla, numitu pasnerea miraculosa cu care se pote iimta canteculu alu ori­carei paseri; acesta jocaria interessanta e­sta numai 25. cr. traditia cu instrumente anglese, impluta cu tote in­strumentele trebuintiose in casa, 1 buc. fl. 1, 1.50, 2, 2.50, 3, 4 ; acea­si mica, pentru copii 25, 35, 60, 80 cr. 1 fl. Tocurile artibel­iane, forte bune spre ocupatiune propria, assortimentu mare, pentru prunci si fetitie de ori­ce etate, 1 jocu 8 cr., fl. 1.50, 2, 2.50, 3, 3.50.­­ Tipografie, complete , cu alfabete si utensilie, pentru copii adulţi 85 cr., fl. 1.20, 1.80, 2.50, 3, 4, 5. Una carte de însemnaţii si chindisitu, frumosa, cu 30 modele noue, 5 cr. — Si alte jocuri instructive, pre alesa. — Jocarie differite, impachetate in statuie, in sute de eseraplarie, pentru prunci si fetitie, 1 buc. 10, 20, 40, 60 cr. 1, 2 fl. -------- Surprindere si petrecere ofera nonele artificie de sa­lona, fara ca să respandesca vre­unu mirosu neplacutu, in assortiu­ entu mare ; 1 buc. 3, 5, 8, 10, 15 cr. ----- Vetre de fertu, bucătărie, staule, prăvălie, od­i, salone, cu sau fara întocmire. Teatru de copii , cr. 85, 60, fl. 1.26. Gasse de păstrare, cr. io, -.0, 30. Jocurile metamorfosice, cr. 40, 40, 60, 80. Jocuri de ruleta, cr. 35, 50, 80, fl. 1. Hipi­eci cu masina de fugita, fl. 1.50, 2, 2.80. Orologie pentru coinii, fine, cu batatoriu, cr. 35. — Alte spite, cr. 10, 15, 20, 30, 40. —­­ Pistole, carabine, pusce cu effectu pocni­tor­iu, 1 buc. cr. 20, 40, 80 fl. 1, 1.30, 1.50. — .............. Habie de tinichea, cr. 20, 30, 40. de od­elu cr- 90 fl. 1.30. ----- Assortimentu mare de jocuri magnetice, cari nota in apa in directiunea magnetului, 1 cub­ia cr. 15, 20, 30, 50, 80. — Serviciu de porcelani pentru cafea, b­ea (claiu) sau bucate, după mărime, cr. 60, 80. fl. 1, 1,50, 2, 2.50 • ZZZZZ Cassete farmecatoi­îo, tun­c.’«« pu­e, forte interessante si amusante pentru copii de ori­ce etate. Este o e« s. i .i v.m mim c.i differite apparate de escamotoria, complicate pre d’in afara, cu u.i.i,n.iiOeio «.pliata, incâtu ori­cine pote face cele mai frumose escamotone (ii lan.-c­) cu ciau.ai mare usiuretate. 1 casseta, după numerulu apparateloru, fi. J.•­0, 12.30, 2.10, 3.50. HHm Fament­u lu si locuitori fii sei, fort« de recomendatu pentru copii pricepuţi, este o cubhia cu globii .« ].« «lentului, eşecul, ti după regula, si toti locuitorii pământului sunt făcuți cu c-1 i m por.uiu loru nationalu. Sul» fia­ care se afla numele in trei limbe. Costa •uri.­*i 85 cr. ----------Animale îmbrăcate cu pile, . ' e durabile, 1 buc* cr. 30,50, 80, fl 1, 1.50, 2. 1 Animale differite cu voca na...r­­.‘, cr. 50, 80, fl.. 1.30 , 1.50, fl. 2, 2.50. ----------Bauipage, cabriolete, fiacre, comfortable, si alte carutte construite d’in tinichea, forte, durabile, si im . su zugrăvite, tote cu cai, cr. 30, 50, fl. 1, 1.50. . . ■■ ■■— Cale ferate de cai vienesa, cure do ff.cu si nai, cu câte 50, 80 cr. fl. 1, 1.50. ---------- Fotograful!!, unu jocu de petrecere, prin cue so jou pro­duce fotografie adeverate ;­­ buc. d’impn una cu «visarea er 20, 40. ---------- Apparate de scrisu si de desemn«, t i . i.ici q cuno­scintia prealabile fia-care copilu pute se inved­­e »urutidu a scrie si , * mna. Unu apparatu pentru fia-care objectu separatu, «r. 40, 6«?, 8u. Jocu cavaler eseu, cr. 50 80 Joeu de cursu de cai, cr. 90 fl. 1.30. Jocu cu întrebări si respunsuri , forte con­acu, cr. 10. Cele mai noue pistole cu acut, cr. 20, 30, 70. Pusce cu acu, cr. 40, 80, fl. 1.20 Habie de tinichea, cr. 20, do od­elu cr. 80, fl. 1. ------ Micutu luptătorii». Una armatura completa, prea-frumosa, constatatorla d’in 1 sabia cu cingutoria, 1 rusca cu baionnetu, 1 tasCa de patrone, 1 ciacou, toie la-olalta fl. 1.20; sorta prea-fina fl. 2.50, 3.50. — Apulu producții comicii, l Prindietoriu de ft te 5 cr. — Scarpină-te daca te manca. 1 buc. s­carpinatoriu de spate cu oglinda, 20 cr. ....... Cigaretta comica­, represinta pre unu pantofariu la mas­a sa de lucru, care, candu fumi d’in cigaretta, misca brad­ele si genunchii. 1 buc. 60 cr Miculu escamotoriu Prin urmatoriele aparate de escamotoriu se potu amusă in modulu celu mai plăcuta atâta persone singuratice, câta si societăţi intrege. Apparatele sunt combinate asié de ingeniosu, incâtu numai posessorulu loru este in stare d’a deslegă diferitele probleme vexatorie; altuiu ce n’a primitu instrucţiunea necessaria se pote cugetă ore intrege, tara că se potu ajunge la resultatu. En voiu invetiâ cărțile a jocâ, 50 cr. Unu’a cu cuburi, seu a gâci secretarii, 70 cr. Mincea miraculosa. Siese mince asemenea de mari a se eiangia intr’un’a, fl 3. Unu călimariu, dar’ unde e negrelit, ? 50 cr. Sinuciderea prin pumnalu, 20 cr. Ce colore e acést’a ? Roşia si verde , nu e drept’, nici un’a d’in amendoue, 80 cr. Sparga nedestructibile ; se tăia înaintea publicului si totu­si e intrega, 65 cr. Tulceriu farmecatoriu, seu a f .«•., p.­.sx.bilui, ce nu este possibila, 60 cr. Casseta de păstrare, dar­ unde sunt banii? 25 cr. Sunt inca si alte apparate differite, inse d’in lips’a spaţiului nu se potu insîră tote Inca o mulţime alte mărfuri de jocu si jocuri de petrecere, cari nu se potu numi tote, se potu capetă cu aceste pretiuri numai si numai in depositulu subsemnatului. List’a pretiuriloru, carea este prea interessanta, se imparte gratis. Bazarulu de pompa, A FRIEDMANN, Vienn’a. Praterstrasse, 26. (io—14) Mărfuri de jocu si jocuri sociale. Una carte si totu­si nu o cunosce nimeni, 15 cf. Butelia farmecatoria, seu sorginte neseccabile, d’in carea se potu torna siese feliuri de beuture. 1 buc. fl. 3.50. Piselnitia (mojariu) farme­cator­ia, in carea se piseza si nimicesce totu, d.­e. orologie, pocale, etc. 2 fl. 50 cr. Cubu farmecatoriu, areta pre comanda, 50 cr. Acelu-a­si cu vexiru duplu, îl. 1.20. Cub­ia escamotoria, in care dispare totu­si la o singura strigare era­ si apare, 4 fl. Magazinu de legature (pantlice) in gura 25 cr. Apparatu multiplicatoriu, 1 fl. 20 cr. A baga degetulu prin ori­ce paleria. 1 buc. 35 cr. A face se dispara una moneta (bani), 25 cr. Ciocanul­ farmecatoriu. Cu fia­care lovire dispare unu objectu. 70 cr. Una cub­ia pentru aprindiere ; cine o deschide capeta unu galbenu, 45 cr. 2 pocale ; aici lu­ bagu in intru : unde se afla ? 80 cr. Portmoneu vexatoriu, totu-de-un’a plinu cu bani sau pururia golu, 20 cr. Portcigarie vexatoria ; unde este cigarea ? 45 cr. Oulu lui Columbu, cine lu pote face se stee dreptu ? 85 cr. Unu jocu de cârti, unde se apara cartea? 65 cr. Cârti (de jocu) jocatorie, 40 cr. 364_­ matori la lista ministeriale : Gasser ministru presie­dinte si ministru de esterne, Lipowsky de interne, Lerchenfeld de cultu, Völderndorf de justitia, Lobkowitz de financie si Walter ministru de res­­belu. Resolutiunea regelui e inca necunoscuta. Wasingtonu, 12. sept. Presiedintele Grant si a esprimatu indestulirea in privinti’a re­­sultatului consultăriloru tribunalului de arbitri d’in Genev’a, pentru că acestu­a a statontu principie si a aplanatu cestiunea de certa pendinte in modu impartîalu si correspundietoriu interessului păcii. P a r i s u, 12. sept. Se vorbesce despre una convenire a contelui Chambord cu contele de Pa­rien. — D’in Baionne se signeliseza unu mani fessu nou alu I i­ Don Carlos R o­m’a. .13. sept. La mandatulu papei Anto­­nelli tramisse unu memorandu celoru trei impera­­tori d’in Berolina, prin care i invita a lua in consideratiune, nu cum­va starea presinte a Romei si sortea besericei catolice sunt una ameniotiare permaninte pentru intreg’a societate si pentru se­curitatea putinteloru corone. Cu acestu oficiu sunt împreunate urmatoriele emolu­­mente : 100 fl. v. a., 40 motrete cereale, 4 orgii lemne de focu, 1 gradina cantorala de 1 jugeru , alta gradina docen­­trala */1 de jugeru cu localitate libera, 2 jugere laptaru ara­­toriu si ritu de 2 cara de feni, apoi întregi stefele cantorale. Doritorii de a dobendi acestu postu au a-si adresă recursele, provedinte cu atestate despre cualificatiunea reco­­ruta, la senatulu scolei confesionale d’in locu pana in 30. sept. a. c. presentandu-se pre diu’a defipta si in persona. Carti’a-de-susu, 6. sept. 1872. Alesandru Costea, parochu gr. cat. si presiedintele senatului [1—3] localu. Concurgă. Devenindu vacanta ofieiulu de cantore­ docento d’in parochi’a matre Oarti’a-de-susu, tractulu protopopescu Oarti’a­­de-giosu, in dieces’a gr. cat. a Gherlei, prin acést’a se de­schide concursă pentru ocuparea numitului posta. Sifilitic’a si impotenti’a, fia vechie géu de curundu nagen te, se voru trată după metodulu homeopaticu de Dr. I. Ernst, Pest’a, strad’a idoliloru (Göttergasse) nr. 6., etagium­ II., usu’a nr. 15., de la 2—5 ore după media-di. Aceste morburi se trateza a­dese ori in modulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu,, si acest’a se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanu. Patientii vindecati in modulu acestu­a voru cade mai cu­rundu seu mai tardîu in morburile cr­le mai infricosiate, incalu inca in adancele betranetie voru ave durere, a suferi greu de consecintiele acestei tratări usiare si superficiale. Scutu contr­a acestora feliu de pericle oferă metodulu de tratare homeopatica, care, precum este cunoscuta, nu numai ca vindeca durerile cele mai invechite, ci efectulu lui este asié de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica te­mere de urmări rele. Diet’a ce se va prescrie este simpla si usioru de tiemitu. (10—12) S’a tiparitu in îesta 1872, prin Victoru Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20.

Next