Federatiunea, octombrie 1872 (Anul 5, nr. 100-105)
1872-10-13 / nr. 100
Pest’ Domineca, 1./13. octomvre, 1872, Anulu alu cincilea MDCCCLXXIL Nr. 100-700. i ocuvnii’a Redactorului si Cancelari’a Redartiunii e in P-trut’a tragatoriului [Löveszotda], Nr. b. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Fed raţiunii.“ Irttolii tramisi ai nepublicati ae vom arde. Diurnaiu politicu, literariu, comercialii si economicii. Va est Mercuriu, Visieria si Dominec’a. Pretinto do Prenumeratiuii« Pre trei June . . . 88. v.. Pre siese lune. . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 18 „ „ Pentru Komimra , prea- intregu 30 Fr. = 30 i.ei n ., 6 lane 16 „ = 1« , „ - 38 „ = 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 or. de linia,si 30 or. tapsa timbrale pentru fiesce-oare publicatiune separatu-In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 er- Invitare de prenumeratiune la diuariulu polilicu „FEDERATIUIMEA“ pre triluniulu oct.—decemvre an. 1SV3. Pretiulu pre acestu triluniu este , . 2 fl. v. a. Redactiunea. Pest’a,-^-e^-1872. Dili’s de eri au fostu dî de ajunare pentru magiari si, dî de serbatore pentru romani, au fostu serbatorea invingerii morali. Siedinti’a de eri a Camerei deputatiloru Ungariei au fostu diu’a romaniloru. Cestiunea de nationalitate si cea mai înainte prin magiari, apoi prin nemtii viennesi, mai apoi era prin magiari si in urma prin romanii transsilvaneni insisi de o potriva „încurcata“ incepu, amendoue acest cestiuni delicate, a face cuceriri morali. Acesta schimbare a situatiunii este resultatulu moderatiunii gradate a deputatiloru romani de partit’a nationale d’in camer’a Ungariei. Cu câtu deputatii romani vom purcede mai seriosu, mai moderatu „suaviter in form’a fortiter in re“ cu atâtu successulu luptei loru va fi mai securii, mai currendu. Cetitorii „Fed.“ cunoscu d’un reportulu asupr’a constituirii clubului, cu deputaţii rom. de partit’a nationale luasse decisiunea d’a nu face adressa separata ci numai modificatiuni la adress’a ce se va adoptă de camera. Membrii present (Bonciu, Cosm’a si Romanu) intrunindu se formulară modificatiunea relativa la celle doue cestiuni, a Caroru deslegare o sollicita cu resolutiune barbatesca si cu moderatiunea ce este caracteristic’a cellui tare in dreptulu sau; totodată deciseră, ca si in sessiunea trecuta, ca modificatiunea sa fia presentata si motivata de multi dintre deputaţii cei noui, pentru ca se vedia Camera ca nouii deputati romani intrau acellesi sentieminte, cu acelle si idei, cari le professedia veteranii si toti alegatorii romani cei necorrupti, cei neamagiti, cu unu cuventu, marea majoritate a Romaniloru, adeca natiunea romana. Cei trei deputati si impartura apoi rolurile, insarcinandu se a respunde perondatu la obiectiunile, sau pote, atacurile eventuali, si mai alecisu la celle ce ar proveni din partea dreptei guvernamentali. Noulu dep. D. Partheniu Cosm ’a, demnulu representante allu braviloru alegatori de Beiusiu, împlini cu onore missiunea ce luasse si sub impres- Siunea adeveruriloru pronunciate de d’insulu, ministrii si corifeii dreptei guvernamentali plecau capetele. Intru inceputu pareau a affecta pre si care desconsiderare, pururea documentata d’in partea loru, caodu se vedu siliti a ascultă lucruri neplăcute, dar observandu ca noulu deputatu nu este de calibrulu recrutiloru guvernamentali, ci apparitiune mai rara ce see desceptă attentiunea generale, in adânca tăcere, stang’a si drept’a urmăriră tote cuvintele oratorului si alle modificatiunii. Centrulu stângei, avendu de mai nainte cunoscintia despre cuprinsulu modficatiunii, luasse in conferinti’a de joi a clubului, decisiunea d’a nu atacă si preste totu d’a nu grai in contr’a emendamentului decâtu numai la intemplare candu motivarea ar fi provocatoria. Corifeii dreptei, insusi Deacu, innainte d’a se deschide siedinti’a primiră scrie, de la corifeii stângei, despre cuprinsulu emendamentului si atâtu moderatiunea emendamentului insusi, câtu si motivarea, ambele in termini per excellentiam parlamentari, desarmata si pre guvernamentali intru atâtea, câtu sufletu de omu nu se redică sa atace, ci numai reporterulu (Pulszky) commissiunii de adressa in termini forte blandi observă, că emendamentulu, care cuprinde doue cestiuni speciale, nu se pote intercală in cadrulu adressei carea este formulata in termini cu totul u generali. Abie observatiunea deputatului Irányi, făcută mai multu d’in punctu de vedere de partita la unu passu muscatoriu d’in motivarea Dlui Cosm’ a, de de pecasiune Dlui Bonciu, d’a rosti discursulu san bine sentitu bine intocmitu. Dep. Csernatonyi se insinuasse a vorbi precum suntemu informati in contr’a espressiunii „dreptururile inalienabili alle nationalitatiloru“ d’in emends mentu, dar’ sapientis est mutare consilium in melius, dinsulu inca preferi asta data intrelleptiesce, a tace. Assemene tăcură toti si d’in drept’a si prin urmare incidentulu se inchiri fara discus- siune. La votisare se redicara pentru amendamentu numai cei trei deputaţi romani presenti, doi serbi presenti, Mileticiu si Massimoviciu, neci unu croatu, si — neci unu romanul! guvernamentale, dar s’a redicatu unu singuru magiaru si acestua este D. Ceri, cari asta-di ne-a descoperitu parerea de reu că nu l’am invitatu a subscrie emendamentulu, ci ci dîsse „precum sentiescu asia făcu, si am curagiulu convictiunilloru melle. “ Onorea acestui barbatu de rara onestate si iubire catra romani, independinte prin possitiune si convictiuni, care nu sufere a fi incatusiatu in disciplin a cea servire a mameluciloru, precum sunt deputaţii romani (vai !) guvernamentali! Rusine pentru ei ! Si de trei ori rusîne pentru alegatorii loru. Invetiati caracteru de la magiarulu Ceri. — Vediendu magiarii d’in stang’a mulu cellu micu allu sustienetoriloru amendamentului dîasera cu malitîa „preapucini sunteti“ dar fura apostrofati cu observatiunea spinosa „cu atâtu mai multi suntemu acasa“ la ce apoi nu găsiră respunsu. De la Societatea academica d’in Bucuresci. S i e d in t i’a VI, plenaria, d’in 14./26. aug. 1872. După cetirea processului verbalu se continua discussiunea asupr’a bugetului. — Odobescu (la punctulu despre spesele preliminări făcute artistului pentru desemnulu diplomeloru) cere a nu se face neci amintire, cu atâtu mai pucinu vre o decisiune despre spesele dsalle cu proiectulu de diploma, cari spese nu le cere nimene. Societatea adere cu multiumire la dechiaratiunea dsalle. — Noulu membru onorariu D. Bar. D’Avici, multiamesce in termini forte măgulitori pentru numirea sa si promitte a collucră (se traiesca !) — P a p u, câ reportoru allu comissiunii insarcinate cu cercetarea bibliotecei societății acad. citesce reportulu si spune ca s’a aflatu tote in regula, comissiunea nu se propune a] a se face unu catalogu mai completu, mai conformu usului bibliograficu, câci se afla d. e. »Anleitung zur — fara a se dice alfa ! ba se nu se împrumute „fara reversale“ cârti d’in bibliotec’a societății. — Ceea ce societatea aproba. — Reporterulu reclama in fine in contr’a pretiurilor dessagerate alle unor cârti filologice cumperate, si cere ca sa se cumpere si cârti istorice, si anume pentru înlesnirea tiparirei opereloru lui Cantemiru [notele istorice] a i se cumpera cartea „Pierre la grand“ (Petru cellu mare.) Se accorda. •— Odobescu pentru modulu d’a se cumpera cărțile necessarie societății recomenda ca delegatiunea sa puna in intielegere cu correspondenti d’in strainetate si chiaru cu librari, facundu-se estumodu si scadiementu (rabatu) in pretiu. — Câtu pentru alegerea autoriloru, vediendu câ lipsescu in bibliothec’a societăţii cărţile ce tratedia despre limbele neolatine, cari ar trebui se occupe loculu d’antâiu, precum sunt alle lui Diez, Raynoard, Bruce-Whyte, Döderlei etc. apoi Mommsen, Saggio Lauzi [de limb’a Etrusca), Grotefend, etc. Deci propune 1. a£se cumpera cârtile fundamentali asupr’a limbeloru neolatine si 2. a supr’a dialecteloru vechie si noue ale Italiei si cărțile filologice asupra limbei latine ; 3. Copiele photographice de F r ö h n e r, essîtte aprope a treia parte de pre Column’» Traiana, allocandu-se in bugetu câte 200 lei n. pre annu. — P a p iu cere assemenea se cumpera câteva cârti istorice, cari nu se gasescu în bibliotecele d’in Bucuresci, câci se punu premie pentru lucrări istorice si nu avemu pre Fejér (Codex Diplomat. R. H.) C a t o n a , etc. recomenda in asta privintia ca Delegatiunea sa se puna in correspondentia cu antiquari. Laura nu observa ca Fejér nu se mai gasesce, cellu pucinu nu completu, la antiquari, ci pote in bibliothecele particulariloru, prin urmare se se insarcine commembrii d’in Pesta a vedé daca s’ar poté gasi acestu apu de mare interessu pentru istori’a nostra. Romanu se insarcina a cercă si aflandu a avisa la momentu Delegatiunea acad. — F e tu spre orientarea secțiunii scientielorn naturali in lucrările salle cercetatorie si censuratorie cere assemene se se procure operele lui Linneu, Decandol, Cuvier, precum si cârti de mineralogia. — Massimu: Delegatiunea inca are intentiunea d’a cumperá celle necessarie, dar fiindu ci se lucra la Dictionariu, trebuescu firesce in prim’a linia cârti philologice, cu tote aceste nu commenda la momentu a se cumpera Zendavest’a, sau alte carti despre limb’a sanscrita, cari inca nu trebuescu, ci numai celle mai necessarie deocamdata, asia nu lipsescu Dictionarie bulgaresci, etc. Avemu latinitatea evului mediu, de Ducauge, dar’ nu avemu grecitatea evului mediu, nu avemu dictionariele limbeloru : Roanice , Portugallice , etc. etc., precum neci alle dialecteloru italice (d. e. Dialecti Lombardi de Biondelli.) — Câtu pentru Column’a.Traiana s’a procuratu si adussu de ministeriulu culteloru pentru bibliothec’a statului si ne potemu servi de ea. L a u r i a nu promitte câ Delegatiunea se va ingriji pentru unu correspundinte fia la Berlinu, fia la Lipsia. Cârti latine si neolatine totu mai avemu in bibliothec’a nostra, dar vomu mai procura. Dictionarie (ital. ispan. etc.) sunt in bibliothec’a statului de unde potemu sa imprumutâmu tote câte nu le avemu, fără a incarca bugetulu societarii. Cumperandu cârti, mai alessu alle caroru pretiu nu ui e cunoscutu, ajungemu de multe ori in positiune forte neplăcută, precum ajunsessemu in an. tr. cu ministeriulu pentru unele cârti forte scumpe, asie „Egyptulu copiatu“ (adeca leroglifele) era comandate si vediendu enormitatea pretiului (1200 lei n.) in successe a mediuloci ca sa le cumpere de la noi ministeriulu li numai astfelu scapă Delegatiunea de una situatiune difficielle. Assemenea cărţile desire scientiftl« nat.n. run, can se ana ie vomu intrebuintia, cari nu se afla le vomu procură. Necessaria apoi utilia. — Hodosiu Reportorulu commissiunei bugetarie citesce, mai nainte de reportu, proiectulu de bugetu alu Delegatiunii. [Intregu venitulu Tomluriloru societarii acad. se urca la 85.677 lei n. 8 bani, era erogatiunile la 57.640 lei n.) Montiglio (Itali’a) 2. octomvre, 1872. Cetatiane Redactore ! In carpati odeniora se încuibau vulturii si Libertatea, adi se încuiba ur’a, rusinea si serviitatea. Nu prevedu tempulu candu Acuil’a romana si va reocupă imperiulu seu, e pre profundu somnulu in care cadiura daco-romanii. Nepotendu desceptu pre cei adormiți dorescu se descriu faptele glorieloru trecute — pentru cei ce nu dormu. Nu voiu plânge mortea, nici nedreptatea până ce nu le voiu fi resbunatu, ci voiu aminti strigatulu ce l’am învetiatu inca copillu, acellu strigata pre care Hori ’a l’a transmisu lui Iancu, si acestu a noé. Istori’a Romaniloru intre alte illustre figure ce făcură epoca, numera pre Nicolau Ursu Hori’a, si pre Avramu Iancu Hori’a. Dorindu a scrie istori’a primului si allu doile Horia, rogu pre toti acei confrați si concetatiani romani, cari possedu vr’unu actu relativu la victima si faptele acestora doue strălucite individualități istorice, fia acellu actu de orice natura, stampa, manuscriptu, istoria, poesîa, legenda, traditiune, ballada *— sa binevoiesca a mi le comunică. Toti aceia ce mi-voru comunică unu atare actu voru primi unu volumu d’in istoria indata ce va fi tipărită. Binevoiesce a publică in accreditatulu Dtalle diuariu acestu biletu si a primi una afectuosa stringere de mana de la allu Dtalle Dr. I. C. D r a g e s c u.*) Camer’a r ep r e sen t antio ru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 7. oct., 1872. Presiedintele Bittó deschide siedinti’a la 10 ore d’in dî si, după verificarea processului verbalu d’in siedinti’a precedenta, anuncia una petitiune a fostului deputatu Táncsics, care se roga a i se da unu ajutoriu d’in partea statului. *) Onorari. Redactiuai alle dinartelorutomatie sunt rogate a publică acestu avis.