Federatiunea, octombrie 1872 (Anul 5, nr. 100-105)
1872-10-13 / nr. 100
M. Wahrmann interpelleza pre ministrulu-presiedinte, in numele seu si a altoru trei deputati de Pestea, daca are de cugetu se puna câtu mai curundu pre biuroulu camerei proiectulu de lege despre regularea capitalei, pentru ca se se pota pertracta inca înainte de desbaterea bugetului. — L onya g respunde, că se va ingriji, ca acestu projectu se se pertracteze câtu mai curundu. Svetozaru Mileticiu adresseza ministrului-presiedinte doue interpellatiuni. Prin cea d’antâi întreba, că pentru ce nu s’a aprobatu inca statutulu prelucratu de congressulu besericescu serbescu si cari sunt acele conditiuni, de la cari depinde aprobarea sau neaprobarea acestui statutu ? — A doua interpellatiune se referesce la alegerea patriarcului serbescu. In acesta privintia dlu Mileticiu Întreba, daca este dlu primu-ministru de parerea, cu Maj. Sa are dreptulu d’a numi pre patriarcu, chiaru si la casu, candu nu tote voturile votisantiloru s’aru concentra in un’a si aceeasi persona ? daca da, apoi se spune dlu primu-minisru, cu pre care lege si-leaseza acesta parere ? — Interpelatiunile se presinta in scrisu ministrului-presiedinte. Ministrulu de financie, C. Kerkapoly, respunde la interpellatiunea ce i-a adressatu-o deputatulu Helfy in siedinti’a de sambeta [5. oct.] in asié numit’a afiacere a lui Lévay. Respunsulu ministrului e forte lungu, inse sensula lui pre scurtu este, ca nici unu membru alu guvernului n’a statu in vre-o legătură cu Lévay, fia in affaceri private sau publice ; si cu numai intr’atâtea au venitu in atingere cu elu, incâtu d’insulu ocupa postulu de directoru alu unei societăți. Helly este multiumitu cu respunsulu ministrului , camer’a ie actu despre elu si trece apoi la ordenea dîlei : continuarea desbaterii generale asupr’a proiecteloru de adressa. Ministrulu-presiedinte, c. Lenyay, precum de sine se intielege, si redica cuventulu intru aperarea adressei comissiunii centrale. Ce e dreptu, dsa s’a pregatitu câtu numai a potutu mai bine spre a combate cu succesu, cu osebire projectulu de adressa alu centrului stangu, d’in nenorocire, momentulu, ce si l’a alesu spre vorbire, a fostu forte nefavorabilu pentru dsa. Galeriele erau pline de ascultători si chiaru bancele deputatiloru erau ocupate cu nici candu alta-data in acesta sessiune. Dlu Lanyay vediendu-se incungiuratu de unu publicu asie numerosu, desi sciu câ nu pentru dsa s’a adunatu acestu publicu, totusi si dede tota silinti’a spre a se recomenda, si daca nu altmintrelea, baremu prin affectiune a escita orecare plăcere , inse tote erau in daru. Impaciinti s a se poté ceti de prefectele intregului auditoriu, si chiaru mamelucii cei mai mameluci abia aflau candu si candu câte unu cuventu de aprobatiune pentru dlu primu-ministru. In fine, după unu discursu de p nimo dmift ore, din Bolavar si-ocupa era si loculu pre fotoliulu imbracatu cu catifea rosia ; publicum respira mai usioru ; sgomotulu incetu, cu ce toti si-incordau atenţiunea d'a ascultă pre Baronulu Paulu S e n n y e y. Despre acestu barbatu, despre apparinti’a lui pre scen’a politica a Ungariei si despre rolulu ce se vede a fi chiamatu se-lu joce in acesta diumetate de stătu cu supremaţia unguresca, amu vorbitu in numerulu trecutu. Kemane deci a estrage câteva passagie d’in memorabilea lui vorbire. Dlu Sennyey dechiara înainte de tote, câ d’insulu n’are partita, n’are scopuri nici programmu propriu, si iei ce au asceptatu, ca elu se desvolte unu programmu detaiatu, s’au instelatu in asceptarea loru. Vorbindu apoi despre projectele de adressa, oratorele marturisesce, câ a fostu si remane de parerea, câ, intre impregiurârile de facta, adress’a se amintesca objectele numai in generalu si nici decâtu se se demitta a le enumeri pre tote separatu, si acést’a d’in motivu, câ desbaterea ei se fia câtu mai scurta, câci a insîrâ objectele, fara a se pune la lucru cu cugetu curatu nu aduce nici unu folosu patriei si poporeloru ei. De aici se vede dar’, ca oratorele sprijinesce projectulu de adressa alu majorității. Intre altele dlu Sennyey amintesce si despre tristele esperintie ce le-a facutu cu ocasiunea alegeriloru d’in urma, si dice: »Nimenea nu condamna mai tare cu mine acele prea-triste evenimente, ce s’au esperiatu cu ocasiunea alegeriloru. D’in punctulu de vedere moralu alu natiunei mele trebue sé dorescu, ca acestu morbu corumpetoriu sé se elimineze d’in vieti’a nostra sociale; dreptatea vise cere a enuncia: „Illiacos intra muros peccabatur et extra.“ In urm’a acestoru esperintie am ajunsu la conclusiunea: sé nu ni imputâmu unulu altuia, ci sé ne sprijinimu unulu pre altulu intr’acolo, spre a crea câtu mai curundu una lege electorale buna.“ (Aprobare viua). Câtra fine oratorele vorbesce si despre manile curate sau necurate ale poterei esecutive, despre neliniscea ce aru produsu in publicu faimele de curendu respandite, si cu privire la acestea areta, in lineamente bine marcate, calea ce aru fi de urmatu in asemene impregiurari si facla cu asemeni simtome de morbu ale vietiei sociale. — Siedinti’a se redica la 21/ ore. Urmeza continuarea desbaterii asupr’a proiecteloru de adressa. Iosifu Zsivkovics (croatu) si incepe discursulu in limb’a croata si, după ce inchiaia introducerea, lu schimba apoi pre cord’a unguresca. Oratorele regreta, ca discursulu de tronu nu face mențiune de raporturile Fiumei catra Croatî’a, spera inse, ca regularea acestei affaceri inca se va tiene de acele „cestiuni ulteriore importante,“ a caroru resolvere se promite in discursulu de tronu. Oratorele se dechiara cu tota acestea pentru adress’a majorității, inse cu privire la cestiunea Dalmației si reserva dreptulu, d’a face una modificatiune cu ocasiunea desbaterii speciale. Podmaniszky sprijinesce si se dechiara pentru projectulu de adressa alu lui Iuliu Schwarcz, Carolu Bobory pentru alu lui E. Simonyi, or croatulu Miscatoviciu, care vorbi in limb’a croata, acceptă d’in totu sufletulu projectulu majorității, adeca alu comissiunii de adressa. Svetozaru Mileticiu Combate assertiunile lui Tisza si Csemeghi, rostite facia cu projectulu seu de adressa, si pre cestu d’in urma lu numesce „interprete“alu guvernului, si cu acés ’a siedinti’a se redica L 2 ore. S i e d i n t i’a d e la 8. oct., 1872. Presiedintele Bitta deschide siedinti’a, ca de regula, la 10 ore d’in dî. După verificarea processului verbalu d’in siedinti’a precedenta camer’a trece indata la ordenea dîlei si primesce fara disbatere mai multe proiecte de legi, relative la construirea de linie ferrate, 398 Siedinti’a de la 9. oct., 1872. Presiedintele Bitta deschide siedinti’a la 10 ore si, după autenticarea protocolului d’in siedinti’a precedenta, presinta petitiunea districtului Chioru pentru stergerea institutiunii de virilisti. Svetozaru Mileticiu face doue interpellatiuni. Prin cea d’antâi câtra ministrulu de interne intreba, daca are dlu ministru cunoscintia, ca cu ocasiunea restaurării municipale corniţele supremu d’in Novisadu n’a concessu a se candidă de primariu urbanu si Dr. Subotics ? d’in ce causa s’a intemplatu acesta ? si voiesce ministrulu a nimici alegerea ? a dou’a interpellatiune câtra ministrulu de justitîa se referesce la incarcerarea unui locuitoriu d’in Mocrinu. — Ambele interpellatiuni se transmittu ministriloru concerninti. Urmandu la ordenea dîtei continuarea desbaterii asupr’a propectului de adressa, ministrulu de interne V. T o t h ie cuventulu si reflecteza la învinuirile ce i s’au facutu in decursulu desbaterii generale a adressei in privinti’a abusuriloru intemplate la alegerile d’in urma. Fr. P u s z k y, raportorulu comissiunii de adressa, si Col. Tisza propunetoriulu adressei oppositiunei apera inca odata propunerile loru in contra atacuriioru făcute , i cu acés’a siedinti’a se redica la 2 ore. U 1 C d 1 u ti 1*0. A v 1 «v IO a n t , 1979. Siedinti’a se deschide la 10 ore. După formalităţile indatenate, Ludovicu Des ku interpelleza pre ministrulu de interne, că pentru ce a cassatu conclusulu comitatului Solnocului de midilocu, prin care conclusu fure inferati urdîtorii corruptiuniloru cu bani in affaceri electorali ? Si cum pote aduce d. ministru acésta procedere a s’a in consonantia cu legea ? — Interpellatiunea se comunica in scrisu ministrului respectivu. La desbaterea adressei vorbescu: E. Simonyi, c. Lonvay, Keikapoly, Ghyczy si Col. Tisza, si cu acést’a sied, se redica. Cuventarea deputatului Parteniu Cosm’a rostita in Camera Ungariei la 10. octomvre, 1872. Onorab. Camera ! Eu nu cadu in categori’a acelorua, cari tienu cum cu atributulu celu de frunte alu unui deputatu este, că aici in camera la tote cestiunile sé-si redice graiulu , d’in contr’a sum de parerea, cum câ multimea agendeloru nostre ponderose este atâta de mare, incâtu intr’adeveru gresiescu toti aceia, cari numai d’in pruritulu de a vorbi, tienu repetitiuni si disertatiuni lunge, pentru câ tempulu nu este forte scumpu. Cu tote acestea, d’in incidentulu, că in adress’a dietei lipsesce o cestiune ce după modest’a nostra părere ar’ avé loculu seu acolo, fiindu de neaperata trebuintia aducerea pre tapeta a acestei cestiuni, chiaru pre mine m’a intimpinatu norocirea, cea de altmintrea nu pre de invidiatu, ca se-mi redicu graiulu , deci ceru atenţiunea onoratei diete, vi promitu inse, cum câ in câtu se pote me voiu insui a nu abusă de paciinti’a dvostra si a fi scurtu in propunerea mea. Neci eu, neci cei de un principiu cu mine nu ni-am redicatu graiulu la desbaterea generala a proiectului de adressa, neci nu amu pasîtu cu vr’o adressa separata, conformu positiunei sî principieloru nostre; inse nu pentru aceea amu facutu astfeliu, pentru ca dora amu fi multiumiti cu direptiunea si cuprinsulu adressei acceptate degiă in generalu, ci mai cu seama pentru că nimene se nu ni pota impută, cum câ ne nesuimu a sparge ranele ce acum se vedu a fi vindecate si a irrită spiritele ce păru a se mai alină. Acum’a inseficandu desbaterea generala este inchiaiata, si candu scimu cu siguritnte, care adressa se va presentă Maiestatii Sale in numele dietei, ai cărei membri suntemu si noi, celu mai pucinu ce suntemu in stare sé facemu pentru aperarea si sustienerea drepturiloru nostre este, câ cu connoirea cn camere sé nesuimu intr’acolo, cu diet’a sé apromita in adress’a sa, cum câ, acele cestiuni, fâra de a carora deslegare justa noi nu ni potemu închipui fericita patri’a — in decursulu acestei sessiuni dietali — le va deslegă după dreptate si ecuitate. Spre acestu scopu mi-ieu voia a subscerne unu amendamentu in numele meu si consociloru de principiu, si pentru motivarea aceluia, a cere paciinti’a onoratei camere pre câteva mominte. Inse înainte de tote, fiindu câ cestiunea ce contiene amendamentulu nostru, mai cu seama d’in interesu de partita atâta in camera, câta si afara de camera este tendentîosu forte depopularisata, ca se vedia on camera, cum câ noi nu voimu a produce, ci chiaru d’in contr’a a alină iritatiunea, cum ca dorintiele nostre sunt cu totulu juste, naturale si ecuitabile, prin urmare ca sub decursulu motivarei me’e in locu de antipathi’a indatenata, se intimpinu simpathi’a on. camere, aflu necessaria cetirea prealabila a amendamentului nostru. Amendamentulu nostru suna astfel : „De astfel nu trecemu noi, intre celelalte, si cestiunea de naţionalitate, a cărei fericita deslegare, după noi, este conditiunea inflorirei morale, spiretuale si materiale a poporeloru d’in tierra, si, prin urmare este conditiune de vietia pentru intrég’a patria. In acésta privintia, ce e dreptu, sa adusu legea d’in 1868 art. de lege 44, nu potemu vnse, Maj. Vostra negă, ca după deslegarea numitei cestiuni in intielessulu acelui art. de lege si după si dupa desperientiele făcute intrarea in vigore a acelei legi, poporele tierrei nu sunt indestulite. D’in care causa noi in sentiementulu convicţiunii notre patriotice cum cu fericirea patriei nostre comune numai prin indestulirea drepteloru pretensiuni ale toturoru poporeloru tierrei se pote ajunge, tienemu, cu tempulu a sosita, că se modificamu acesta lege pre basea esperiutieloru cascigate si correspondietoriu ceriutieloru comune, spre indestulirea comuna a poporeloru tierrei. Fentru aceea deci, dorimu, că inca in acesta sesiune dietale se o luamu d’in nou la desbatere si astfelu, pre langa sustienerea intregitatii politice a statului, precum si a guvernării si administratiunii practice, se asecuramu, prin lege, pre basea egalitarii perfecte, drepturile nealienabile ale tuturoru nationalitatiloru d’in tierra ca ataii. Asemene împortantia dam u si situatiuniî si pana acum l a neorganisate si datatoriadegiigea Ardeiului, de unde a provenita marea nemultiumire a majoritatii locuitoriloru de acolo, care si asta-di susta si care nemndestulire si-are soraim,e le ni nutremfintur in negligarile esentiale, comisse la deslegarea cestiunii uniunii si in legea electorala ardeiena separata, că remasiuna a periodului feudalismului. Spre încetarea acestoru cause a nemultiamirii suntemu gafa, inca in acesta sessiune dietale, a aduce iegi, cari ar’ avé de resuitatu îndestulirea comuna a toturoru locuitoriloru Ardeiului si, pin urmare, consolidarea relatiuniioru interne ale patriei comune.“ D’in cele audîte s’a potutu convinge on. camera, cumcâ intregitatea teritoriala si poterea de statu a patriei, ma chiaru si posibilitatea unei guvernari si administratiuni practicavere sunt precisu accentuate i amendamentulu nostru, er’ de alta parte neamu ferita de a ne folosi de verice» cuventu obscuru, de intielesu, dubiosu, seu de acea natura ca cineva se pota deduce, cum câ asecurârile acestea ie intrebuintiamu numai de mantea, sub care se ni potemu mai cu siguritate ascunde tendintiele nostre periculose. Suntemu sinceri si asceptămu sinceritate, câci altcum in veci nu ne vomu pricepe unulu pre altulu ! (Finea va urmă.) Conformu promissiunii d’in mulu trecutu alu diuariului nostru, lasămu sé urmeze mai la văile memorabilulu discursu alu dlui J. Gozm,aim, pentru ca publiculu romanu si-si pota face una idea chiara despre absurditățile ridiculueale acestuia deputatu cu pretentiunea romanii, pronunciate in camer’a representantiloru cu ocasiunea desbateriloru generale asupr’a proiecteloru de adressa. Onorab, Camera! Sciu, că adress’a la discursulu tronului n’are urmări de dreptu, câci ea e numai echoulu discursului de tronu; sciu si aceea, că veri care membru alu onorab, camere are multa mai multa dibacia, prassa si sciintia in apreciarea adresseloru. Cu tote acestea iuse sum de firma convicţiune, ca nu stricu nimenuia, si cu atâtu mai pucinu causeloru comune si patriei, daca si eu, că romanu, iau parte la ■ desbaterea adressei, care are ce re censurare multilaterala, pentru că atâta domnitoriulu câtu si poporele tierei se-si pota cascigă cunosciintia chiara despre starea cea adeverata a lucruriloru si despre despusetiunea apireteloru ce domnesce in camera representantiloru. Barbarii nostri de stătu jureconsulti si liberali au facutu se incete veri ce nefericire prin crearea pactului cuprinsu in art. de lege XII. din 1867, prin care Majestatea Sa a binevoitat spre macgaiarea si finiscirea ambeloru parti ale monahiei, a intari cu jurementulu seu regescu legea