Federatiunea, octombrie 1872 (Anul 5, nr. 100-105)

1872-10-24 / nr. 103

continuării tiparirei opereloru lui Cantemiru, ceea ce se ad­­mitte si apoi se trece la ordinea dîllei. Se urmedia discus­­siunea a­supr’a bugetului pre a. 1873. Laurianu (sub pre­­sidiulu lui Fétu) luandu cuventulu a supr’a propunerii commissiunii bugetarie, d’a se affecta tote fondurile communi alle societăţii pentru spesele communi, de administratiune, alle sessifunii, diurnele si viateculu membriloru, etc. cetin du mai nainte d’in Annali passulu ce privesce refunderea spe­­seloru d’in fondulu lui Zappa, si numai d’in restu a se spesa si pentru alte scopuri administrative alle societății , — combate propunerea commissiunii bugetarie. Papiu insiste a se vota punctulu d’in bugetu asie după cum s’a formulatu de commis. buget. — Mass'mu dice că prin propunerea commis­siunii sustienuta de Papiu se incungiura cesti­unea, câ­ci statutele spunu appicatu, că spesele trebue se se restitue fondului Zapp’a, fondului Aless. lonu I. etc. cere a nu se spesâ d’in eile pentru alte scopuri (mai alessu administra­tive) alle societăţii, potemu, dice, tipări si cârti istorice, dar’ nu vre că se se spesedie pentru alte manipulatiuni alle so­­ciet. Sionu nu intiellege pentru ce se lungesce (u) disputele. Papiu (cu invointi’a societății d’a poté vorbi de a dou’a ora la obiectu) dice că in fonda ellu e de aceea­si părere cu DD. Laurianu si Massimu, dar’ in forma se osebesce si acest’a este forte essentiale. Laurianu a dou­a ora sustiene parerea sa. Hodosiu dice că fondurile Teleormanu, Odobescu, etc., nu sunt communi, ora veniturile d’in Dictionariu si alte tipariture sunt communi si că se face impossibile adunarea membriloru in sessiunea viitoria de nu se va purcede după propunerea commissiunii. Laurianu a trei­a ora sustiene a se dice ca veniturile d’in Dictionariu sé se treca la fondulu lui Zapp’a, ca­ci, — adausse, — positiunea nostra morale este d’a se preferi possibillitatii d’a veni aici. Baritiu cere a se urmă după statute si mai bine să nu se mai adune societatea in viitoriu, vin’a, dîce, va fi a altoru­a si nu a membriloru societ. —­­Sion, dice că să se urmedie precum s’a urmatu intr’alti anni. Fetu renuncia la diurne si viatecu si adere la propunerea lui Lurianu si Baritiu dîcându , se nu in tarâmu puntea de sub petiore. — Se suspende sie­­dinti’a pentru a se intiellege membrii intre sine. După rede­schidere se pune la votu propunerea lui Laurianu si cu 6. voturi contr’a 6. se considera de cadinta. Se pune apoi la votu propunerea commissiunii si (cu doue abtieneri) cade assemene. Se increde commissiunii bugetarie a formulă de nou punctulu. Se trece la alte puncte, cari se votedia până se termina tote punctele despre venituri. Trecându la spese, la punctulu despre Dictionariu, Odobescu cere a se tipări parallelu, adeca a se începe tipărirea si de la lit. I. că parte­a II. — Nu se iăa decisiune in asta privintia, până a T\m­orflui aon^itiv»” S 1­e d i n t in VHI. pren. d’in 17./29. aug. 1872. Autenticarea processului verbalu allu sied, preced, (nefiindu inca gafa) se amana pre alta dî. — Presied. Laurianu face communicatu despre donatiunea (de 10.000 lei nuoi) Dlui Dr. Anastasiu Fetu. Actulu de donatiune se cetesce de D. secret, gener. Socie­tatea însărcina pre membrii secțiunii scientieloru natu­rali a se constitui in commisiune si după consultare a veni cu propunere in asta privintia. — Secretariulu ad hoc pre­­senta statulu de presentia pre 1—15 aug. inel. Pres. Lau­rianu observa câ nu este votatu bugetulu si statulu de pres. nu se pote luă in consideratiune mai nainte d’a fi vo­tatu bugetulu. Papiu dice câ este regulamentu si aces­­­tu­a să se essecute. Massimu si Presied. Laurianu facu unele esceptiuni si in cursulu discussiunii se nasce in­tre acesti­a si Papiu una polemie, care d’in caus’a unoru interlocutiuni devine animata si se compune abié după ob­­servatiunea lui Baritiu : d’a se consultă societatea mai nainte d’a se face complice inconvenienteloru ce se potu nasce d’in interlocutiunile spinose si totu de a nn’a irritatorie alle cutarui membru, rogandu pre interlocutoriu a se astemperă, cu­ ce este cu greu, mai alessu dsalle ca omu betranu, a nu-si perde firulu ideiloru si chiaru patienti’a d’in caus’a in­­datinateloru interlocutiuni pururea inopportune. — După in­­chiarea incidentului, Massimo duce câ presiedentele are să subscrie statulu de presentia, dar nu pricepe pentru ce D. Papiu veresce in discussiune commissiunea lessicografica. S­i a n­u cere a se urmă că in anuni tr. — Fetu cere a se trene ordenea intru tote, asie si aici — a se amnund­ă, — ceea ce sustiene si Caragianu, deci statulu de pres. se pune la ordinea dîllei spre a se desbate mane­dî, — era acum se trece la ordenea dîllei ad. discussiunea bu­getului. Art. d. d’in venituri [care, după unii, nu s’a stu­­deatu.] Presied. Laurianu presentasse inca in sied, pre­ced. una propunere formulata de dsa, că fondurile se parte­­cipe după proportiune [anumite procente d. e. 10°/0.] la spesele administr­­alie societăţii. Acesta propunere se de­­desse commissiunii bugetarie, carea asta­ di dechiara a fi adoptata propunerea de proportiune a Dlui Laurianu. A­u­­rel­ianu inca presenta propunerea Dlui Odobescu (absente) identica cu a presiedentelui. Massimu si Pa­pi­u insista că se se primesca. F­e­­­u dîce ca primesce una parte a propunerii, adi­că personalulu accidentale allu soc, si spesele materiali sé se platesca d’in fonduri, era la­­borea membriloru in sessiune si viateculu loru, d’in sub­­ventiune care să se spesesca tota, — essemplu avemu, — dîce, — averile besericesci detornate. Odobescu [so­site] desvoltandu propunerea sa, dîce, ca este contrariu de­­tornarii destinatiunii fonduriloru, dar nu se abate de la in­tentiunea fondatorului, care au datu banii in prim’a linia, firesce, pentru prim’a necessitate, ad. Directionariu si gram­matics, după cari apoi se potu intrebuintiă si pentru alte scopuri ce servescu spre cultur’a romaniloru si desvoltarea literaturei rom. — Societatea, asta-di este numai de commerciu, si indata ce cutarele s’ar occupă de dictionariu^ sarimu toti in taranu . . deci că să nu merga totu asié, să se alloce d’in fonduri [Zappa, Aless. Ionu I, si subventiune] pentru tota activitatea si intr’alte ramuri nu numai pentru Dictionariu, că se se desvolte si intr’alta parte activitatea societății. — Massimu primesce propunerea lui Odo­bescu si dîce câ asie s’a si urmatu. Laurianu (ce­­dendu lui F e­­­u presidiulu) inca dechiara câ se invoi­­esce, dar’ i se pare câ alta este la ordenea dîllei, dîce să separâmu cestiunea propunendu a ne tiené de simpl’a cestiune : a „acoperirea speseloru materiali“, să se dîca b. capu 2. (bugetu) „Restulu“ de subventiune [8000 lei] c. d’in subventiune (10.000 lei) să se acopere salariele functionariloru soc. spesele cancellari­ei, tipărirea am­aniloru diurnele, viateculu, intorcerea membriloru, diurnele delega­­tiunii si viateculu pentru venire la sess. an. 1873. — Se purcede la punerea (formularea) cestiunii de votatu si se primesce : propunerea commissiunii buget, împreu­nată cu a lui O d o b e s c u (partea prima) apoi se trece la specificarea speseloru [Tote acestea se vom publică in An­­nali, aci insem­namu numai câte­va puncte : salar, cassariului comtabil. 200 lei pre luna, scriitoriului 110 lei si servitoriu­­lui 50 lei, ora pentru mobilariu 1000 lei pre an. 1873, straordenaria : 500 lei si pentru diurne 12.000 lei etc. — Odobescu daruesce bibliothecei cartea lui Fr. K­u­g- t­e­r, se primesce cu multiamire. S­i e­d­i­n t­i’ a IX. plen. de la 18./30. aug. 1872. Presenti : Laurianu, Massimu, Hodosiu, Romanu, Bari­tiu, Caragianu, Sionu, Papiu, Odobescu, Fetu, Aurelianu. — După cetirea processului verbale se purcede la votare a­sup­r’a statului de presentia. Adoptandu-se, Presied. L a u r i a­­n­u,­­ tâtu d’in caus’a acestui votu, câtu si d’in caus’a vo­tului de eri (că fondurile să fie de o potriva affectate la tote spesele si celle de manipulare) si­ dâ demissiunea d’in func­tiunile salle de presiedinte si membru allu Delegatiunii. Ma­joritatea membriloru (fara doi insi, insistu a rogă pre D. Laurianu că să-si retraga demissiunea, Laurianu inse, pretestandu ca dorinfi’a acest’a nu este unanima si câ DD. Odobescu si Sionu au si cerutu alegere noua, persiste in resolutiunea sa si cere a fi inlocuitu. Acestei dechiara­­tiuni se insodiesce si D. Massimu dandu assemene de­missiunea sa d’in postulu de secretariu gener. si membru allu delegatiunii. Societatea primesce cu părere de reu amire Anw­îaai iinilescri®euuu “*'*itiannire demissionatiloru Dentru ostenelele si zelulu ce­­loru au pusu in gererea aifaceriloru societatii in totu timpulu functiunii loru. — Siedinti’a — pentru a se intiellege membrii intre sine — se suspinde pre 20 minute. După consultare, se purcede sub presidiulu cellui mai in etate, la votarea membriloru nouei Delegatiuni academ­ice. Resultatulu voturiloru este : d’intre 11 votanti pentru postulu de Presiedinte Dr. Nic. Cretiu- 1 e s­c­u, au intrunitu 8 voturi [2 v. Poenariu si 1 v. Fătu] pentru postulu de vice-presiedinte au intrunitu 8 voturi Dr. Anast. F­e­t­u (2 v. Cipariu si 1 v. Poenariu) pentru postulu de secretariu generalu Vas. Alessandrescu U­r­e­c­h­i­a au intrunitu 10 voturi, (1 v. Sionu) că membri ai Delegatiunii­ Giorgiu Sionu au intrunitu 8 voturi, si Alessandru Odobescu 9 voturi ,Cretiulescu 2 voturi, Aurelianu 2 v. si Urechia 1 v.] Presied. ad hoc enuncia resulta ulu votisorii si proclama de Presiedinte pre Nic. Cre­tiulescu de vice-pres. pre Anast. Fetu, de secret, gener. pre V. A. U r­e c­h i­a si de membrii ai Delegatiunii pre G. Sionu si A. Odobescu. Societatea­­ saluta ca vine acclamatiuni. In absenti’a preseiedintlui, vice-presie­­dintele Fătu multiamesce in numele seu si allu celloru­­ alti membri alessi pentru încrederea societâtii apromitiendu câ voru pune tota silinti’a spre innaintarea marelui scopu allu societâtii si spre a respunde încrederii cu care i-au onoratu collegii, totodată in termini alessi multiamesce De­legatiunii demissionate. — Sub presidiulu noului vice-pres. Fătu se continua apoi discussiunile a­supr­a bugetului, se invita secţiunile : istorica si a scientieloru naturali că in urmarea decisiunii de eri (prin carea li­ s’au allocatu summe considerabili in bugetu) să-si faca si eile bugetulu assemene se presente aceste doue precum si sect. filologica reporturile loru a­supr’a opereloru de premiatu. S­i­e­d i­n­t­r’a X. pren. de la 19./31. aug., 1872. Se citesce processulu verbalu allu sied, preced, si fara vre­una observatiune se approba. — Papiu areta câ sec­ţiunea istorica si-a facutu bugetulu, Aurelianu areta assemene bugetulu secţiunii scientieloru naturali. — Ho­dosiu continua cetirea bugetului societâtii, d’in care re­sulta câ veniturile societâtii pre an. 1872/3 făcu summ­a de 79,000 lei, era spesele 57,008 1. si 30 bani, deci escedentulu face 22,897 1. 64 b. Secțiunea istor. pentru traductiunea si tipărirea operei (Descriptio Moldaviae) lui Cantemiru propune a se da spesele: a.) remuneratiunea traductorului (140 lei de collu după testulu latinu) cu totulu 1470 lei n. pentru correctura 25 i. n. de la colla, summ’a 252 1. 50 b. — Papiu, care la rogarea societatii luasse inca in sess. tr. sarcin’a traductiunii, după votarea summeloru de mai susu, dechiara că renuncia la remuneratiune si cere ca sum­m’a allocata se se dăe secţiunii istorice. Societatea primesce cu viua multiumire acestu actu de generositate si că sum’a să se treca la fondulu aflectatu pentru sect. ist. — Se specifica după puncte spesele de tipariu pentru editiunea romanesca a operei lui Cantemiru, adeca tipariu si legătură (1500 essemplarie) 1200 lei, — hartia (50 topuri a 18 lei topulu) 900 lei, — retipărirea chartei Moldaviei [1500 es­­semp.) 170 1. 50 b. era că restu (neplatitu) allu speseloru de tipariu pentru testulu latinu 400 lei. Cu totulu sum­a speseloru Cantemiriane 4400 lei. — Odobescu cere că la edi­tiunea (traductiunea) romanesca să se adauga portretulu lui Cantemiru si că pentru spesele necessarie spre acest’a se se dée sum’a offerita de D. P a p­­­u. Se nasce intrebarea : carele d’in celle 4 portrete essistinti alle lui Cantemiru ar’ fi cellu mai bunu. Se increde Dlui Papiu si Odobescu a decide după essaminare . Mai de­parte Secţiunea istorica cere sum­a de 500­­* pentru prepararea materialului la ope­rele Cantemiriane [precum „Chronicon Moldovalachicum“ tiparitu la 1717, tradussu de insu­si auctorulu d’in latinesce in romanesce, si se afla in bibliothec’a de Sanpetruburg. Se afla si la Blasiu, care addussu se pote consultă, asie si edi­tiunea d’in Iassi făcută de Saulescu, adeca manuscriptele a se collationă cu tiparit’a editiune. Assemene essiste istori’a familieloru boieresci d’in Moldov’a, totu in Sanpetruburgu] si pentru acestea in locu de sum’a ceruta s’a votatu sum’a de 1000 lei. — La propunerea dlui Odobescu sustie­nuta de mai multi membri, sect, istor.­cere pentru tipărirea „Catalogului Museului de antiquitati“ d’in Bucuresci, (cu scurta descriere: xylografie, istoriculu si provenienti’a obiecte­­loru, etc.], s’a votatu sum’a de 1500­­. Acesta suma, are să reintre in cass’a societatii, d’in­vendiarea catalogeloru. Se Ventura si cestiunea unui premiu de 3000 lei pentru „istori’a petrecerii Romaniloru in Daci’a, de la descălecare pana la­ tragerea legiuniloru prin Aurelianu“, dar acestea se relega spre a se desbate alta data. — Secțiunea sc­ientieloru naturali propun­e: 1. pentru descrie­rea geologica a doue regiuni (s. judecie) 600 1. pre an 1873, lucrarea are se venia la finitulu annului ad. pana in 1. aug. — Soc.’primesce, presuppunendu ca va intră lucra­rea. — 2. Essaminarea apeloru minerali (anilisea chemica) d’in tierra (in Romani’a sunt 11 fontane ne essaminate in­ca) 800 1. — se adopta. — 3. Confecţionarea „cârtii geologice“ a României 1000 lei (premiulu Fătu.) 4. Cercetarea petroleului d’in judeciulu Prahovei si inca in unu judeciu 800 1. tote se adopta. — Se aminti si necesitatea d’a se studiă ocnele de Bacâu si Vâlcea. Se amana. 5. Cârti pentru bibliotheca 600 lei. — 6. „Atlantele fi­­sieu" allu României (ca si d. e. allu Elveției, etc.] 500 lei. — 7. instrumente pentru observatiuni meteorologice 1600 leî, ramanendu aceste instrumente proprietate a societatii acad. — De­ocamdata să se cumpere iise (instrumente va­rie] numai pentru jumetate, ad. 16. judecie (alle Romanei] in fine 8. spese straordenarie pentru secțiunea scientieloru naturali 1000 lei. Cu totulu sum’a de 6.700 lei­­. După acestea societatea revine la diurnele unui mem­bru venitu de la Iassi, 176 lei neprevediuti in bugetulu an­nului trecutu, se trece in bugetulu annului viitoriu. — Se resume sum’a venituriloru si a speseloru. — S’a luatu urma­­toriulu conclusu : a se redactă de nou si definitivu buge­tulu si a se presentă in sied. vii­. — Aurelianu ci­tesce actulu de donatiune a Dlui Fetu si parerea sectiunii scient. nat. Se constata 1. donatiunea intra in possessiu­­nea independente a sectiunei scientieloru naturali. 2 pastrarea capitalului la Donatorulu, care platesce carnetele. — Se primesce cu vina recunoscintia si neconditionata. — Propu­nerea lui Odobescu sustienuta de câti­va membri, d’a se tiene sessiunea soc. acad. primaver’a, de la 1. martiu pana 15 aprile inel. că un’a ce involve schimbarea statute­­loru pentru care sa recere 3/4 d’in nr. membriloru actuali, se inlatura. S­i­e­d­i­n­ti ’a, XI. pren. 21. aug. 2. sept. 1872. Vice-pres. Fătu deschide siedinti’a si după cetirea processului verbalu comunica depesi’a Dlui I­o­n­e­s­c­u, ca­rele am­unci ca nu pote veni să assiste la sessiunea presinta. D. Laurianu cerca si­ gasesce mai multe noduri in pa­­papur’a Dlui Caragianu, cerendu adeca suplenirea unoru defecte in procesaulu verbale allu sied, preced, a nu­me relativu la votarea a­supr’a propusetiunii dsalle, pretin­­diendu câ n’ar fi fostu paritate de voturi, câ­ci presiedintele Fătu au dechiaratu câ primesce, dar n’au redicatu man’a, etc. cere in fine că nu numai cuvintele dsalle, ci si alle al­tora membri se se treca in process, verb. ceea ce nu se ad­­mitte si mai alessu in acestu casu, unde votulu se facusse in tota regul­a. Odobescu cere a i­ se da cuventulu, mai nainte de votarea bugetului, pentru cestiunea cea sca­­brosa, — după dsa — a Dictionariului cu celle 40 colle tipărite, ce are să fia ? Se încinge mare si animata discus­siune, dar in fine se decide a se purcede la cetirea si vota­rea definitiva a bugetului. — Hodosiu citesce. (După ce se va publică in anuali, vomu impartesî intregu bugetulu, asta data escerpemu, cu escedentulu de 22,899 lei 4 bani, d’in venitulu totale de 77,907 lei, — facandu spesele numai 57007 lei — se dâ in parti egali, adeca câte 11,449 lei 52 le. pentru celle doue sectiuni : istorica si a scientieloru naturali, cari pana acum nu poteau dispune neci de unu banu ne avendu­rile fonduri. — Terminandu-se cestiunea bugetului, Dr. F­ă t­u cetesce discursulu seu de receptiune ascultata cu viu interesau si attentiune meritata. Discursulu tieni de la 3% ore pana la 5% ore, tractandu „Despre in- 410

Next