Federatiunea, octombrie 1872 (Anul 5, nr. 100-105)
1872-10-24 / nr. 103
continuării tiparirei opereloru lui Cantemiru, ceea ce se admitte si apoi se trece la ordinea dîllei. Se urmedia discussiunea asupr’a bugetului pre a. 1873. Laurianu (sub presidiulu lui Fétu) luandu cuventulu a supr’a propunerii commissiunii bugetarie, d’a se affecta tote fondurile communi alle societăţii pentru spesele communi, de administratiune, alle sessifunii, diurnele si viateculu membriloru, etc. cetin du mai nainte d’in Annali passulu ce privesce refunderea speseloru d’in fondulu lui Zappa, si numai d’in restu a se spesa si pentru alte scopuri administrative alle societății , — combate propunerea commissiunii bugetarie. Papiu insiste a se vota punctulu d’in bugetu asie după cum s’a formulatu de commis. buget. — Mass'mu dice că prin propunerea commissiunii sustienuta de Papiu se incungiura cestiunea, câci statutele spunu appicatu, că spesele trebue se se restitue fondului Zapp’a, fondului Aless. lonu I. etc. cere a nu se spesâ d’in eile pentru alte scopuri (mai alessu administrative) alle societăţii, potemu, dice, tipări si cârti istorice, dar’ nu vre că se se spesedie pentru alte manipulatiuni alle societ. Sionu nu intiellege pentru ce se lungesce (u) disputele. Papiu (cu invointi’a societății d’a poté vorbi de a dou’a ora la obiectu) dice că in fonda ellu e de aceeasi părere cu DD. Laurianu si Massimu, dar’ in forma se osebesce si acest’a este forte essentiale. Laurianu a doua ora sustiene parerea sa. Hodosiu dice că fondurile Teleormanu, Odobescu, etc., nu sunt communi, ora veniturile d’in Dictionariu si alte tipariture sunt communi si că se face impossibile adunarea membriloru in sessiunea viitoria de nu se va purcede după propunerea commissiunii. Laurianu a treia ora sustiene a se dice ca veniturile d’in Dictionariu sé se treca la fondulu lui Zapp’a, caci, — adausse, — positiunea nostra morale este d’a se preferi possibillitatii d’a veni aici. Baritiu cere a se urmă după statute si mai bine să nu se mai adune societatea in viitoriu, vin’a, dîce, va fi a altorua si nu a membriloru societ. —Sion, dice că să se urmedie precum s’a urmatu intr’alti anni. Fetu renuncia la diurne si viatecu si adere la propunerea lui Lurianu si Baritiu dîcându , se nu in tarâmu puntea de sub petiore. — Se suspende siedinti’a pentru a se intiellege membrii intre sine. După redeschidere se pune la votu propunerea lui Laurianu si cu 6. voturi contr’a 6. se considera de cadinta. Se pune apoi la votu propunerea commissiunii si (cu doue abtieneri) cade assemene. Se increde commissiunii bugetarie a formulă de nou punctulu. Se trece la alte puncte, cari se votedia până se termina tote punctele despre venituri. Trecându la spese, la punctulu despre Dictionariu, Odobescu cere a se tipări parallelu, adeca a se începe tipărirea si de la lit. I. că partea II. — Nu se iăa decisiune in asta privintia, până a T\morflui aon^itiv»” S 1e d i n t in VHI. pren. d’in 17./29. aug. 1872. Autenticarea processului verbalu allu sied, preced, (nefiindu inca gafa) se amana pre alta dî. — Presied. Laurianu face communicatu despre donatiunea (de 10.000 lei nuoi) Dlui Dr. Anastasiu Fetu. Actulu de donatiune se cetesce de D. secret, gener. Societatea însărcina pre membrii secțiunii scientieloru naturali a se constitui in commisiune si după consultare a veni cu propunere in asta privintia. — Secretariulu ad hoc presenta statulu de presentia pre 1—15 aug. inel. Pres. Laurianu observa câ nu este votatu bugetulu si statulu de pres. nu se pote luă in consideratiune mai nainte d’a fi votatu bugetulu. Papiu dice câ este regulamentu si acestua să se essecute. Massimu si Presied. Laurianu facu unele esceptiuni si in cursulu discussiunii se nasce intre acestia si Papiu una polemie, care d’in caus’a unoru interlocutiuni devine animata si se compune abié după observatiunea lui Baritiu : d’a se consultă societatea mai nainte d’a se face complice inconvenienteloru ce se potu nasce d’in interlocutiunile spinose si totu de a nn’a irritatorie alle cutarui membru, rogandu pre interlocutoriu a se astemperă, cu ce este cu greu, mai alessu dsalle ca omu betranu, a nu-si perde firulu ideiloru si chiaru patienti’a d’in caus’a indatinateloru interlocutiuni pururea inopportune. — După inchiarea incidentului, Massimo duce câ presiedentele are să subscrie statulu de presentia, dar nu pricepe pentru ce D. Papiu veresce in discussiune commissiunea lessicografica. Si a nu cere a se urmă că in anuni tr. — Fetu cere a se trene ordenea intru tote, asie si aici — a se amnundă, — ceea ce sustiene si Caragianu, deci statulu de pres. se pune la ordinea dîllei spre a se desbate manedî, — era acum se trece la ordenea dîllei ad. discussiunea bugetului. Art. d. d’in venituri [care, după unii, nu s’a studeatu.] Presied. Laurianu presentasse inca in sied, preced. una propunere formulata de dsa, că fondurile se partecipe după proportiune [anumite procente d. e. 10°/0.] la spesele administralie societăţii. Acesta propunere se dedesse commissiunii bugetarie, carea asta di dechiara a fi adoptata propunerea de proportiune a Dlui Laurianu. Aurelianu inca presenta propunerea Dlui Odobescu (absente) identica cu a presiedentelui. Massimu si Papiu insista că se se primesca. Feu dîce ca primesce una parte a propunerii, adică personalulu accidentale allu soc, si spesele materiali sé se platesca d’in fonduri, era laborea membriloru in sessiune si viateculu loru, d’in subventiune care să se spesesca tota, — essemplu avemu, — dîce, — averile besericesci detornate. Odobescu [sosite] desvoltandu propunerea sa, dîce, ca este contrariu detornarii destinatiunii fonduriloru, dar nu se abate de la intentiunea fondatorului, care au datu banii in prim’a linia, firesce, pentru prim’a necessitate, ad. Directionariu si grammatics, după cari apoi se potu intrebuintiă si pentru alte scopuri ce servescu spre cultur’a romaniloru si desvoltarea literaturei rom. — Societatea, asta-di este numai de commerciu, si indata ce cutarele s’ar occupă de dictionariu^ sarimu toti in taranu . . deci că să nu merga totu asié, să se alloce d’in fonduri [Zappa, Aless. Ionu I, si subventiune] pentru tota activitatea si intr’alte ramuri nu numai pentru Dictionariu, că se se desvolte si intr’alta parte activitatea societății. — Massimu primesce propunerea lui Odobescu si dîce câ asie s’a si urmatu. Laurianu (cedendu lui F eu presidiulu) inca dechiara câ se invoiesce, dar’ i se pare câ alta este la ordenea dîllei, dîce să separâmu cestiunea propunendu a ne tiené de simpl’a cestiune : a „acoperirea speseloru materiali“, să se dîca b. capu 2. (bugetu) „Restulu“ de subventiune [8000 lei] c. d’in subventiune (10.000 lei) să se acopere salariele functionariloru soc. spesele cancellariei, tipărirea amaniloru diurnele, viateculu, intorcerea membriloru, diurnele delegatiunii si viateculu pentru venire la sess. an. 1873. — Se purcede la punerea (formularea) cestiunii de votatu si se primesce : propunerea commissiunii buget, împreunată cu a lui O d o b e s c u (partea prima) apoi se trece la specificarea speseloru [Tote acestea se vom publică in Annali, aci insemnamu numai câteva puncte : salar, cassariului comtabil. 200 lei pre luna, scriitoriului 110 lei si servitoriului 50 lei, ora pentru mobilariu 1000 lei pre an. 1873, straordenaria : 500 lei si pentru diurne 12.000 lei etc. — Odobescu daruesce bibliothecei cartea lui Fr. Kug- ter, se primesce cu multiamire. Si edin ti’ a IX. plen. de la 18./30. aug. 1872. Presenti : Laurianu, Massimu, Hodosiu, Romanu, Baritiu, Caragianu, Sionu, Papiu, Odobescu, Fetu, Aurelianu. — După cetirea processului verbale se purcede la votare asupr’a statului de presentia. Adoptandu-se, Presied. L a u r i anu, tâtu d’in caus’a acestui votu, câtu si d’in caus’a votului de eri (că fondurile să fie de o potriva affectate la tote spesele si celle de manipulare) si dâ demissiunea d’in functiunile salle de presiedinte si membru allu Delegatiunii. Majoritatea membriloru (fara doi insi, insistu a rogă pre D. Laurianu că să-si retraga demissiunea, Laurianu inse, pretestandu ca dorinfi’a acest’a nu este unanima si câ DD. Odobescu si Sionu au si cerutu alegere noua, persiste in resolutiunea sa si cere a fi inlocuitu. Acestei dechiaratiuni se insodiesce si D. Massimu dandu assemene demissiunea sa d’in postulu de secretariu gener. si membru allu delegatiunii. Societatea primesce cu părere de reu amire Anwîaai iinilescri®euuu “*'*itiannire demissionatiloru Dentru ostenelele si zelulu celoru au pusu in gererea aifaceriloru societatii in totu timpulu functiunii loru. — Siedinti’a — pentru a se intiellege membrii intre sine — se suspinde pre 20 minute. După consultare, se purcede sub presidiulu cellui mai in etate, la votarea membriloru nouei Delegatiuni academice. Resultatulu voturiloru este : d’intre 11 votanti pentru postulu de Presiedinte Dr. Nic. Cretiu- 1 e scu, au intrunitu 8 voturi [2 v. Poenariu si 1 v. Fătu] pentru postulu de vice-presiedinte au intrunitu 8 voturi Dr. Anast. Fetu (2 v. Cipariu si 1 v. Poenariu) pentru postulu de secretariu generalu Vas. Alessandrescu Urechia au intrunitu 10 voturi, (1 v. Sionu) că membri ai Delegatiunii Giorgiu Sionu au intrunitu 8 voturi, si Alessandru Odobescu 9 voturi ,Cretiulescu 2 voturi, Aurelianu 2 v. si Urechia 1 v.] Presied. ad hoc enuncia resulta ulu votisorii si proclama de Presiedinte pre Nic. Cretiulescu de vice-pres. pre Anast. Fetu, de secret, gener. pre V. A. U re ch ia si de membrii ai Delegatiunii pre G. Sionu si A. Odobescu. Societatea saluta ca vine acclamatiuni. In absenti’a preseiedintlui, vice-presiedintele Fătu multiamesce in numele seu si allu celloru alti membri alessi pentru încrederea societâtii apromitiendu câ voru pune tota silinti’a spre innaintarea marelui scopu allu societâtii si spre a respunde încrederii cu care i-au onoratu collegii, totodată in termini alessi multiamesce Delegatiunii demissionate. — Sub presidiulu noului vice-pres. Fătu se continua apoi discussiunile asupra bugetului, se invita secţiunile : istorica si a scientieloru naturali că in urmarea decisiunii de eri (prin carea li s’au allocatu summe considerabili in bugetu) să-si faca si eile bugetulu assemene se presente aceste doue precum si sect. filologica reporturile loru asupr’a opereloru de premiatu. Sied intr’a X. pren. de la 19./31. aug., 1872. Se citesce processulu verbalu allu sied, preced, si fara vreuna observatiune se approba. — Papiu areta câ secţiunea istorica si-a facutu bugetulu, Aurelianu areta assemene bugetulu secţiunii scientieloru naturali. — Hodosiu continua cetirea bugetului societâtii, d’in care resulta câ veniturile societâtii pre an. 1872/3 făcu summa de 79,000 lei, era spesele 57,008 1. si 30 bani, deci escedentulu face 22,897 1. 64 b. Secțiunea istor. pentru traductiunea si tipărirea operei (Descriptio Moldaviae) lui Cantemiru propune a se da spesele: a.) remuneratiunea traductorului (140 lei de collu după testulu latinu) cu totulu 1470 lei n. pentru correctura 25 i. n. de la colla, summ’a 252 1. 50 b. — Papiu, care la rogarea societatii luasse inca in sess. tr. sarcin’a traductiunii, după votarea summeloru de mai susu, dechiara că renuncia la remuneratiune si cere ca summ’a allocata se se dăe secţiunii istorice. Societatea primesce cu viua multiumire acestu actu de generositate si că sum’a să se treca la fondulu aflectatu pentru sect. ist. — Se specifica după puncte spesele de tipariu pentru editiunea romanesca a operei lui Cantemiru, adeca tipariu si legătură (1500 essemplarie) 1200 lei, — hartia (50 topuri a 18 lei topulu) 900 lei, — retipărirea chartei Moldaviei [1500 essemp.) 170 1. 50 b. era că restu (neplatitu) allu speseloru de tipariu pentru testulu latinu 400 lei. Cu totulu suma speseloru Cantemiriane 4400 lei. — Odobescu cere că la editiunea (traductiunea) romanesca să se adauga portretulu lui Cantemiru si că pentru spesele necessarie spre acest’a se se dée sum’a offerita de D. P a pu. Se nasce intrebarea : carele d’in celle 4 portrete essistinti alle lui Cantemiru ar’ fi cellu mai bunu. Se increde Dlui Papiu si Odobescu a decide după essaminare . Mai departe Secţiunea istorica cere suma de 500* pentru prepararea materialului la operele Cantemiriane [precum „Chronicon Moldovalachicum“ tiparitu la 1717, tradussu de insusi auctorulu d’in latinesce in romanesce, si se afla in bibliothec’a de Sanpetruburg. Se afla si la Blasiu, care addussu se pote consultă, asie si editiunea d’in Iassi făcută de Saulescu, adeca manuscriptele a se collationă cu tiparit’a editiune. Assemene essiste istori’a familieloru boieresci d’in Moldov’a, totu in Sanpetruburgu] si pentru acestea in locu de sum’a ceruta s’a votatu sum’a de 1000 lei. — La propunerea dlui Odobescu sustienuta de mai multi membri, sect, istor.cere pentru tipărirea „Catalogului Museului de antiquitati“ d’in Bucuresci, (cu scurta descriere: xylografie, istoriculu si provenienti’a obiecteloru, etc.], s’a votatu sum’a de 1500. Acesta suma, are să reintre in cass’a societatii, d’invendiarea catalogeloru. Se Ventura si cestiunea unui premiu de 3000 lei pentru „istori’a petrecerii Romaniloru in Daci’a, de la descălecare pana la tragerea legiuniloru prin Aurelianu“, dar acestea se relega spre a se desbate alta data. — Secțiunea scientieloru naturali propune: 1. pentru descrierea geologica a doue regiuni (s. judecie) 600 1. pre an 1873, lucrarea are se venia la finitulu annului ad. pana in 1. aug. — Soc.’primesce, presuppunendu ca va intră lucrarea. — 2. Essaminarea apeloru minerali (anilisea chemica) d’in tierra (in Romani’a sunt 11 fontane ne essaminate inca) 800 1. — se adopta. — 3. Confecţionarea „cârtii geologice“ a României 1000 lei (premiulu Fătu.) 4. Cercetarea petroleului d’in judeciulu Prahovei si inca in unu judeciu 800 1. tote se adopta. — Se aminti si necesitatea d’a se studiă ocnele de Bacâu si Vâlcea. Se amana. 5. Cârti pentru bibliotheca 600 lei. — 6. „Atlantele fisieu" allu României (ca si d. e. allu Elveției, etc.] 500 lei. — 7. instrumente pentru observatiuni meteorologice 1600 leî, ramanendu aceste instrumente proprietate a societatii acad. — Deocamdata să se cumpere iise (instrumente varie] numai pentru jumetate, ad. 16. judecie (alle Romanei] in fine 8. spese straordenarie pentru secțiunea scientieloru naturali 1000 lei. Cu totulu sum’a de 6.700 lei. După acestea societatea revine la diurnele unui membru venitu de la Iassi, 176 lei neprevediuti in bugetulu annului trecutu, se trece in bugetulu annului viitoriu. — Se resume sum’a venituriloru si a speseloru. — S’a luatu urmatoriulu conclusu : a se redactă de nou si definitivu bugetulu si a se presentă in sied. vii. — Aurelianu citesce actulu de donatiune a Dlui Fetu si parerea sectiunii scient. nat. Se constata 1. donatiunea intra in possessiunea independente a sectiunei scientieloru naturali. 2 pastrarea capitalului la Donatorulu, care platesce carnetele. — Se primesce cu vina recunoscintia si neconditionata. — Propunerea lui Odobescu sustienuta de câtiva membri, d’a se tiene sessiunea soc. acad. primaver’a, de la 1. martiu pana 15 aprile inel. că un’a ce involve schimbarea statuteloru pentru care sa recere 3/4 d’in nr. membriloru actuali, se inlatura. Siedinti ’a, XI. pren. 21. aug. 2. sept. 1872. Vice-pres. Fătu deschide siedinti’a si după cetirea processului verbalu comunica depesi’a Dlui Ionescu, carele amunci ca nu pote veni să assiste la sessiunea presinta. D. Laurianu cerca si gasesce mai multe noduri in papapur’a Dlui Caragianu, cerendu adeca suplenirea unoru defecte in procesaulu verbale allu sied, preced, a nume relativu la votarea asupr’a propusetiunii dsalle, pretindiendu câ n’ar fi fostu paritate de voturi, câci presiedintele Fătu au dechiaratu câ primesce, dar n’au redicatu man’a, etc. cere in fine că nu numai cuvintele dsalle, ci si alle altora membri se se treca in process, verb. ceea ce nu se admitte si mai alessu in acestu casu, unde votulu se facusse in tota regula. Odobescu cere a i se da cuventulu, mai nainte de votarea bugetului, pentru cestiunea cea scabrosa, — după dsa — a Dictionariului cu celle 40 colle tipărite, ce are să fia ? Se încinge mare si animata discussiune, dar in fine se decide a se purcede la cetirea si votarea definitiva a bugetului. — Hodosiu citesce. (După ce se va publică in anuali, vomu impartesî intregu bugetulu, asta data escerpemu, cu escedentulu de 22,899 lei 4 bani, d’in venitulu totale de 77,907 lei, — facandu spesele numai 57007 lei — se dâ in parti egali, adeca câte 11,449 lei 52 le. pentru celle doue sectiuni : istorica si a scientieloru naturali, cari pana acum nu poteau dispune neci de unu banu ne avendurile fonduri. — Terminandu-se cestiunea bugetului, Dr. Fă tu cetesce discursulu seu de receptiune ascultata cu viu interesau si attentiune meritata. Discursulu tieni de la 3% ore pana la 5% ore, tractandu „Despre in- 410