Federatiunea, noiembrie 1872 (Anul 5, nr. 106-113)

1872-11-03 / nr. 106

Langa Timisiora, in oct. 1872. Reuniunea invetiatoriloru rom. confes. din tract. Timisiorei isgonita d’in scolele rom. confes. si-a tre­­nutu siedintiele publice sub ceriulu liberu in drumu ! Nu scimu in ce limba se graimu asupr­a atâtora ne­dreptăți si batjocure cari trecu până la barbarismu, cari ni­ se comitu noe invetiatoriloru romani, mai pre tota diu’a chiaru de câtra ai nostri. Cu destulu ragetu semtîmu imposibilitatea de a raportă aci curiosele detaliuri ce d. E. Simon a datu asupr’a rela­­tiuniloru d’intre proprietari si arendasi, asupra stabilirei si cantitatii impositeloru si asupr’a causeloru certeloru intre europeni si indigeni. Dreptulu de proprietate, atâtu de abso­­lutu la noi, nu este asie de forte in moravurile Chineziloru, cari favorisa initiate de tote pe cultivatoru si asigura apro­po durat­a limitata a arenduirei sale. Ca compensatiune, impositulu apesa mai numai asu­pr’a pamentului, dara forte usioru, ca­ci elu nu se redica mai multu de 1,200 milione pentru o populatiune de 537 millione locuitori. Nu se pune tasse pre industrie si corni r­­ciu de câtu sub form­a de contributiuni in circumstantie 63- traordenarie. Câtu despre stabilirea europeana in Chin’a, va intempina inca multu timpu cu obstacolu, cheltuelele ce trebue a face si formalitățile nenumerate ce este siliti a­ in­­deplini pentru transmiterea morminteloru. Intr’o siedinti’a d’in 18. februarie 1872 d. Care, loco­­tenentu de corabia, a datu afirmatiuniloru d. consulu de la Boutcheou,o adesiune completa. Loculu ni lipsesco pentru analisarea discursului seu ; vomu face cunoscutu numai conclusiunea sa. După ce es­­plica căusele coruptiunei si a decadentei litereloru si ad­­ministratiunei Chinese, aduce omagiu mariloru calității ale particulariloru, escelentei constitutiuni a familiei si solidită­ții institutiuniloru comunale cari se baseza pre liberulu su­fragiu alu parintiloru de familie. Dara adauge ca aceste cau­se de mărime se stergu d’in vederea ochiloru sub invasiunea opiului si cu Chin’a merge spre decadenti’a sa. Acest’a nu este parerea d. E. Simonu, care a citatu, in favorea spi­ritului de progresu alu Chin.silora, lupte cari para evidente. jPressa.' ( romanu Vasiliu Tataru redicandu-si vocea sonora, cu unu tonu oratoricu, de care resunâ sal’a, in care la mena presie" din D. B o r o s­­­u , presiediatele judecătoriei d’in Satu- Mare, dede unu respunsu vigorosu aperandu onorea natiunii romane si dovedindu prin acestu semnu de viétia ca in Satu-Mare inca esista conscienti’a si semitulu de demnitate nationale. Pre câtu-mi ajuta memori’a a resume acellu discursu am crediutu ca făcu bine a vi­lu impartesî : Onorab. Adunare ! „Si vis pacem para bellum !“ — dîce latinulu. Avendu onorea de a fire chiamatu prin Iuliu Gabănyi l’a acestu prandiu diplomaticu, primii invitatiunea atâtu d’in amiciti’a ce essiste intre noi, câtu si d’in punc­­tulu de vedere, ca intru unu cercu electorale romanescu avendu se alega deputatu acellu­a, care daca d’in intemplare nu este romanu, cellu pucinu sé fia amicu Rloru si se spriji­­nesca caus’a Rloru in Camera, ceea ce eu speru de la D. candidatu Iul. Gabanyi. Se pote câ neci juneti’a mea, nici esperinti’a pre tere­­uulu politicu nu mi-ar’ concede a redica vocea mea la unu prandiu diplomaticu, la care eu cu amiculu meu dimpreună am onorea d’a assiste, inse de-ora­ce unu domnu ospe, si inca d’in tagm’a preutiesca a papistasiloru fiindu rasu la mustetie si barba au dîsu, câ numai D. Michailu Popu „s’s potutu desbaiera de nebunaticele lupte naţionali “ me aflu in acea pusetiune, câ se-i spunu verde in ochi, câ me semtu falosu, câ sum mladiti’a naţiunii romane, a cellei naţiuni, care a venitu cu optu-sute de anni in­­­antea unguriloru in acesta patria străbună. Sum romanu falosu de nume, si ca atare nu potui se suferu petea aruncata pre a mea naţiune, — deci aceste vorbe desierte si neprecugetate le respingu cu indig­­natiune, câ Domnulu ante-vorbitoriu se si-le puna in pusm­­­ariu (bravo, dîsera insî­si ospetii magiari) — ca­ci acest’a nu e fratietate, egalitate si dreptate. Pin parte-mi m’am nascutu ca romanu, voia se traiescu, si se moru ca romanu, inse ca romanu si numai ca atare sum patriotu in acesta patria, si-mi iubescu patri’a pana l’a mormentu, inse insulta asupr’a natiunii mele, neci candu nu voiu suferi. Se traiescu patri’a, si poporele ei in fratietate!“ Acest’a e vorbirea in putine cuvinte la carea se vediu silitu a repunde si D. Michailu Popu, respiaur du de la sine pre­­suppusetiunea ca si candu dsa nu ar fi romanu adeveratu. Nu potu trece cu vederea, ca se nu făcu cunoscuţii publicului, cu intelligenti’a romana si respective preutîmea d’in acestu cercu elect, ar fi potutu reesî fâraspese cu umu deputatu romanu, talentatu, mi­ se pare inse, câ nu după talente si sentieminte natiunali, ci ’după avuția si sumetia aristocratica, se candidedia deputaţii in acestu cereu roma­nescu, unde conscienti’a de romanu nu este inca atâtu de desvoltata ca romanii se catedie a candidă si alege repre­­sentante de natiunalitatea loru. Unu Calletoriu. ijI! I Noi in medilocalu acestora tratări neumane venimu cu Apostilulu Paullu câtra Corint, a­dice — câtra ai noştri. »Voi măriţi — era noi ocăriţi. P na in or’a de acum si flamendîmu si suntemu goi, si patimimu si nu suntemu asie­­diati (!!) ei ostenimu lucrandu cu manile nostre. Ocăriţi fiindu — grâimu de bine — isgoniti fiindu — rabdâmu, huliţi — mangaiâmu, câ nisce gunoiu ne-amu facutu lu­­mei tuturoru, lapedatura până acum, etc.“ Ecco-ni icon’a — fratiloru invetiatori, in acest’a ne vedemu toti! Aci inca o dovéda, cu superioritatea respective o parte d’in organele nostre scolari confesionali, prin necuviin­­cios’a loru procedura ce o practica, lu pote, dar’ nu pote ca se nu aduca caus’a si scolele chiaru unde li-a gatitu loculu contrarii nostri de asta -di. Poftimu a ceti cu paciintia ur­­matoriele: S’au adusu olarire prin comitetulu Reuniunei inve­­tietoriloru confes. d’in Inspector. Timisior’a si Ving’aiu diu’a de 29. Septemvre a. c. tienerea adunarei generali a acestei Reunini, si anumita in scol’a rom. d’in suburb. Fabrica de la S­t. I­­ i e ! Motivele, cari îndemnau pre mentiunatulu comitetu a aduce acésta olarire, sunt urmatoriele: § a) ca, fiindu beseric­a romana aci, se potemu tiene parastasu pentr­u fia­­ertatulu invet. S­i e p­e t i a n­u, pre carele generosele organe loc. aflara de umanu [?] de diu­­metate mortu fiindu a-lu alungă cu nasile a­fara in tipu de remunerația nationala pentru servitiulu seu de 39 ani cu docinte. b) pentru câ scol’a acést’a fiindu in Comuna curatu romana si confesiunala, noi, câ invetiatori era­ si confesiu­nali, nu vomu intempinâ pedece. c) pentru câ cugetamu prin adunanti’a nostra a face cetatieniloru romani d’in acésta comuna s­onore. Daru ce se vedi! In diu’a determinata, invetiatorii in unu ca la 40 si alti inteliginti, se adunara la beserica si după finea cultului di­­vinu cu parastaiulu, voindu a merge in scola, docentele de aci D. L u m i n o s­u cu anima plina de dorere anuncia si cetesce in faci’a toturoru­ a o harthia d’in partea loc. div. adresata catra invetiatorii ambeloru scole, in care sub cu­­ventu ca adunarea invetiatoriloru este o adunare de intri­ganti s. a. batjocure a­supra corpului invetiatorescu, opresce — sub grea respundere pre invetiatorii acestora scole, intrarea adunarei in scolele rom. confes. cari sunt încuiate! da, pa­­rastasulu­­i atinse nasului Audi lume nestricata! si admira prundiuti’a acestoru omeni, cari făcu parte d’in organismulu scolariu confes., cari au cutediarea a infera, si inca in scrisu, o corporatiune morala decretata prin prea ven. nostru senatu scolariu die­­cesaru, si basata pre statute aprobate si santiunate prin acelu­a­si Prea V. senatu scol. Acést’a o făcură prudintii de aici, ca organe civile, nu Protopopii, acést’a batjocura o făcură ai noștri, nu ungurii ! Acum devenindu atâtu corpulu invetiatorescu câtu si ceilalţi DD. ospeti in perplesitate si indignaţi, unii condam­nau, alţii rideau de atâtea neghiobia ce areta loc. dir. Dar’ in mediloculu acestei batjocure, de care, celu putienu noi invetiatorii pre aceste organe nu le Credeamu capabile câ nepriceperea loru se merga până a face se rida străinii de noi, corpulu invetiatorescu cu conducătorii sei, cunoscându-si misiunea, pre langa ca d’in partea confratiloru serbi ni s’a oferitu scolele pentru adunare, dar’ voindu a evită ori­ce neplăceri si mai cu séma a feri onorea natiunei de ori­ce blama, la propunerea presiedintelui se resolve a se tiene acesta adunare isgonita chiaru de ai nostri, sub ceriulu liberu înaintea besericei ro­mane, unde se adusera mese si scaune oferite de Dlu cetatianu si comerciante F o g a r a s i u. Cum a decursu desbaterea, si ce ordine si linisce a domnitu sub decursulu siedintieloru, si până se se publice protocolulu siedintieloru vorbesca Dlu inspectore, vorbesca loc. dir. carele inchisesse scol’», arete lumii in câtu acésta adunare a aretatu semne de intrige, cum catedia acestu loc.. dir. a pune pre papira, arete lumei in câtu obiectele sub­­mise desbateriioru la cari chiaru si Daboru luara parte [intre intriganti (?)] nu se desbatura in celu mai esemplaru modu si cea mai buna intielegere, aiete, daca adunarea a es­tu d’in marginile statuteloru, si totu­si a vorbi palavre prin cercula io n’am fi credintu ! După redicarea primei siedintie, fiindu loc. dir. intre­­batu prin unii invetiatori, câ d’in ce causa a inchisu sco­lele, elu respunse câ d’in ordinea Dlui Episcopu diocesan­u. Audid ! cum numele Dlui Eppu alu nostru se ie in desiertu prin unii vamesi ,si farisei, ca­ci cu toti cunoscemu bunetatea animei pre bunului nostru părinte Episcopu, pre a carui­a contu Unu negotiatoriu că loc. dir. in Timisiara ca­tedia a comite nerusînâri ! Vomu vedé ce va dice V. senatu scolariu la acésta batjocura, care atinge intregu organismulu, vomu vedé ce va dice la tempulu seu sinodulu eparchialu la atâtea nedrep­­tâți ce se făcu invetiatoriloru d’in partea unora organe năuce! Noi invetiatorii, după ce trenuramu — totu sub ceriulu liberu unde ne incungiurau si d’in străini, doue siedintie la deplina ordine si linisce, ne despartîramu­l uniti in cugete si simtiri, intre cele mai caldurose si amicabile stringeri Graeciu, 26.114. oct. 1872. (6). Multu stim, die Red ! Sortea natiunei romane d’in imperiulu bicefalu asta-di e demna de compatimitu. Se pare ca domnii dîlei se nutrescu si acum cu prin­­j cipiele degiositorie ale vecului de medilocu, si nu sentiescu I ce aeru respira colonii veacului alu XIX.— In fapta inse nu ii­e asié ; dinsii ved­u periclulu ce i-ascepta , vedu nemargi­­t nit’a materia aprendietiosa, nu credu inse ca s’a nascutu omulu­­ carele se arunce intru dins’a schinteu’a. Pote se insiela amaru, câ-ce pentru muritori nu esiste adeverii absolutu. Se-i lasâmu dar’ se-si joce rolulu diavolescu, câ-ce in fine, infectati de aerulu celu greu ce-lu respira, voru deveni préda loru-si. Triumfulu dreptâtii si alu libertâtii nu e departe. Lun­ge si grele fure cele 16 veacuri de trista memoria, si totu­si gentea daco-romana nu a peritu ; cu atâtu mai pucinu va se pieră acum candu pr’a se apropia de sunatu. Nu trebuie se desperamu, vediendu cum ne tratedia domnii dela câr­ma ; trebuie se lucramu in tote direcțiunile, se ne armâmu sufletesce, câ­ ce de acum inainte Clio nu va mai depune lauri pre triumfulu ferului, ci numai pre alu scientieloru. Numai scienti’a pote asecură unei națiuni esistentia vecinica. Precum la tote poporele desceptate, asié si la noi a inceputu a se preface in sânge asta idea, la cari afirmatiune ne indreptatiesce mulţimea teneriloru, ce implu institutele de invetiamentu nationale si străine. In totu Ardelulu nu esiste unu institutu publicu de invetiamentu, unde se nu se afle mulțime de teneri romani, asemenea potemu afirmă, ca nu esiste una universitate in Europ­a, la carea se nu-si aiba si Romanimea tramisi fii de ai sei. Tote acestea sunt semne bu­ne pentru venitoriulu nostru. Transilvani’u, carea sangera asta­­di de fierulu dusmanului neimpacatu a totu ce e romanu, mane capetandu-si fii nutriti cu dulcele nectaru, si­ va re­dica era­ si fruntea candida, si va resplati fia carui­a dup meritu. Durerile-i cumplite i le mai alina asta-di unii fii bra­vi si credentiosi, pre cari nu i-a potutu deslipi de sinulu ei tote uneltirile dracesci ale near­iciloru. Bucura-te mama dulce, ca in cét’a acestora­ a mai in­tra asta-di unu membru, arm­atu sufletesce cum cere tre­­buinti’a ta ! Dlu Dr. Calimanu A­­­b n finindu-si studiele juridice cu succesulu celu mai bunu, si asta-di primindu-si serbatoresce diplom’a pre dereptu meritata, apuca in man’a sa destra arm’a neînvinsa, si in unire cu cei­lalti bravi combatenti va sei seceră lauri, cu­ ce a invetiatu a-si iubi limb’a si natiunea inca de la bun’a sa mama, carea „Leganandu-lu cu unu petioru „I-a cantatu de-alu tierei doru“ ! Benecuvinte Ddieu iubit’a mea tiera că in senitu tempi sé fia plena de atari fii ! Atunci nu voiu mai portă frica de dușmani, ca limbele loru clevetitorie voiu resuna in desiertu 1 423 de mana, — era biet’a clica carea plănuise desbinarea in­­­­tre invetiatori a sparge Reuniunea, in locu se invinga, re­­mase învinsa — cu buzele imflate ! Traiesca intielegerea si amicabilitatea nefaciorita in­­­ tre institutorii poporului romanu, câ­ci numai astu-feliu vo­mu învinge realu si pre inimicii nostri ! Unu invetiatoriu pentru 40. Societatea pentru fon­d Iu de teetru. Adunarea generala a societâtii pentru fondu de teatru romanu, conformu cond­usului adusu, se va tiene in Timi­sior’a la 11 si 12 noemvre an. c. călind, nou, cu urmatori’a Programa: Diu’a prima, 11 noemvre. 1. Presiedintele va deschide adunarea la 10 ore, in localitatea ce va fi destinata pentru siedintiele adunării generale. 2. După deschidere se voru alege duoi secretari ad hoc. 3. Unului d’in secretarii societatii va dlă cetire rapor­tului comitatului despre lucrarile sale de la ultim­a adu­nare gen. 4. Se va ceti raportulu despre starea cassei societatii, si preste totu despre membrii si avere totala a societatii. 5. Se va alege o comissiune de 5 membri pentru cer­cetarea raportului cassariului. 6. Se va alege o comissiune de 5 membri, la care se voru inserie acei onorari, domni, cari voru voii a fi membri societatii, se v­a dă oferte in bani, precum si pentru a primi tacsele de la membrii de până acuma. 7. Se va alege o comissiune de 5 membri, la care se voru aretă propunerile, ce s'ar face spre înaintarea scocului societâtii. 8. Se voru tiene discursuri corespundietorie scopului socitatâtii si aretate mai antâiu comitetului. D­­­up a a doua, 12 noemvre. 1. Deschidiendu presiedintele siedinti’a se va ceti si verfică procesulu varbalu alu siedintiei trecutu. 2. Comissiunea esmisa pentru inseriere de membri si *

Next