Federatiunea, noiembrie 1872 (Anul 5, nr. 106-113)
1872-11-03 / nr. 106
Langa Timisiora, in oct. 1872. Reuniunea invetiatoriloru rom. confes. din tract. Timisiorei isgonita d’in scolele rom. confes. si-a trenutu siedintiele publice sub ceriulu liberu in drumu ! Nu scimu in ce limba se graimu asupra atâtora nedreptăți si batjocure cari trecu până la barbarismu, cari ni se comitu noe invetiatoriloru romani, mai pre tota diu’a chiaru de câtra ai nostri. Cu destulu ragetu semtîmu imposibilitatea de a raportă aci curiosele detaliuri ce d. E. Simon a datu asupr’a relatiuniloru d’intre proprietari si arendasi, asupra stabilirei si cantitatii impositeloru si asupr’a causeloru certeloru intre europeni si indigeni. Dreptulu de proprietate, atâtu de absolutu la noi, nu este asie de forte in moravurile Chineziloru, cari favorisa initiate de tote pe cultivatoru si asigura apropo durata limitata a arenduirei sale. Ca compensatiune, impositulu apesa mai numai asupr’a pamentului, dara forte usioru, caci elu nu se redica mai multu de 1,200 milione pentru o populatiune de 537 millione locuitori. Nu se pune tasse pre industrie si corni rciu de câtu sub forma de contributiuni in circumstantie 63- traordenarie. Câtu despre stabilirea europeana in Chin’a, va intempina inca multu timpu cu obstacolu, cheltuelele ce trebue a face si formalitățile nenumerate ce este siliti a indeplini pentru transmiterea morminteloru. Intr’o siedinti’a d’in 18. februarie 1872 d. Care, locotenentu de corabia, a datu afirmatiuniloru d. consulu de la Boutcheou,o adesiune completa. Loculu ni lipsesco pentru analisarea discursului seu ; vomu face cunoscutu numai conclusiunea sa. După ce esplica căusele coruptiunei si a decadentei litereloru si administratiunei Chinese, aduce omagiu mariloru calității ale particulariloru, escelentei constitutiuni a familiei si solidității institutiuniloru comunale cari se baseza pre liberulu sufragiu alu parintiloru de familie. Dara adauge ca aceste cause de mărime se stergu d’in vederea ochiloru sub invasiunea opiului si cu Chin’a merge spre decadenti’a sa. Acest’a nu este parerea d. E. Simonu, care a citatu, in favorea spiritului de progresu alu Chin.silora, lupte cari para evidente. jPressa.' ( romanu Vasiliu Tataru redicandu-si vocea sonora, cu unu tonu oratoricu, de care resunâ sal’a, in care la mena presie" din D. B o r o su , presiediatele judecătoriei d’in Satu- Mare, dede unu respunsu vigorosu aperandu onorea natiunii romane si dovedindu prin acestu semnu de viétia ca in Satu-Mare inca esista conscienti’a si semitulu de demnitate nationale. Pre câtu-mi ajuta memori’a a resume acellu discursu am crediutu ca făcu bine a vilu impartesî : Onorab. Adunare ! „Si vis pacem para bellum !“ — dîce latinulu. Avendu onorea de a fire chiamatu prin Iuliu Gabănyi l’a acestu prandiu diplomaticu, primii invitatiunea atâtu d’in amiciti’a ce essiste intre noi, câtu si d’in punctulu de vedere, ca intru unu cercu electorale romanescu avendu se alega deputatu acellua, care daca d’in intemplare nu este romanu, cellu pucinu sé fia amicu Rloru si se sprijinesca caus’a Rloru in Camera, ceea ce eu speru de la D. candidatu Iul. Gabanyi. Se pote câ neci juneti’a mea, nici esperinti’a pre tereuulu politicu nu mi-ar’ concede a redica vocea mea la unu prandiu diplomaticu, la care eu cu amiculu meu dimpreună am onorea d’a assiste, inse de-orace unu domnu ospe, si inca d’in tagm’a preutiesca a papistasiloru fiindu rasu la mustetie si barba au dîsu, câ numai D. Michailu Popu „s’s potutu desbaiera de nebunaticele lupte naţionali “ me aflu in acea pusetiune, câ se-i spunu verde in ochi, câ me semtu falosu, câ sum mladiti’a naţiunii romane, a cellei naţiuni, care a venitu cu optu-sute de anni inantea unguriloru in acesta patria străbună. Sum romanu falosu de nume, si ca atare nu potui se suferu petea aruncata pre a mea naţiune, — deci aceste vorbe desierte si neprecugetate le respingu cu indignatiune, câ Domnulu ante-vorbitoriu se si-le puna in pusmariu (bravo, dîsera insîsi ospetii magiari) — caci acest’a nu e fratietate, egalitate si dreptate. Pin parte-mi m’am nascutu ca romanu, voia se traiescu, si se moru ca romanu, inse ca romanu si numai ca atare sum patriotu in acesta patria, si-mi iubescu patri’a pana l’a mormentu, inse insulta asupr’a natiunii mele, neci candu nu voiu suferi. Se traiescu patri’a, si poporele ei in fratietate!“ Acest’a e vorbirea in putine cuvinte la carea se vediu silitu a repunde si D. Michailu Popu, respiaur du de la sine presuppusetiunea ca si candu dsa nu ar fi romanu adeveratu. Nu potu trece cu vederea, ca se nu făcu cunoscuţii publicului, cu intelligenti’a romana si respective preutîmea d’in acestu cercu elect, ar fi potutu reesî fâraspese cu umu deputatu romanu, talentatu, mi se pare inse, câ nu după talente si sentieminte natiunali, ci ’după avuția si sumetia aristocratica, se candidedia deputaţii in acestu cereu romanescu, unde conscienti’a de romanu nu este inca atâtu de desvoltata ca romanii se catedie a candidă si alege representante de natiunalitatea loru. Unu Calletoriu. ijI! I Noi in medilocalu acestora tratări neumane venimu cu Apostilulu Paullu câtra Corint, adice — câtra ai noştri. »Voi măriţi — era noi ocăriţi. P na in or’a de acum si flamendîmu si suntemu goi, si patimimu si nu suntemu asiediati (!!) ei ostenimu lucrandu cu manile nostre. Ocăriţi fiindu — grâimu de bine — isgoniti fiindu — rabdâmu, huliţi — mangaiâmu, câ nisce gunoiu ne-amu facutu lumei tuturoru, lapedatura până acum, etc.“ Ecco-ni icon’a — fratiloru invetiatori, in acest’a ne vedemu toti! Aci inca o dovéda, cu superioritatea respective o parte d’in organele nostre scolari confesionali, prin necuviincios’a loru procedura ce o practica, lu pote, dar’ nu pote ca se nu aduca caus’a si scolele chiaru unde li-a gatitu loculu contrarii nostri de asta -di. Poftimu a ceti cu paciintia urmatoriele: S’au adusu olarire prin comitetulu Reuniunei invetietoriloru confes. d’in Inspector. Timisior’a si Ving’aiu diu’a de 29. Septemvre a. c. tienerea adunarei generali a acestei Reunini, si anumita in scol’a rom. d’in suburb. Fabrica de la St. I i e ! Motivele, cari îndemnau pre mentiunatulu comitetu a aduce acésta olarire, sunt urmatoriele: § a) ca, fiindu beserica romana aci, se potemu tiene parastasu pentru fiaertatulu invet. Si e pe t i a nu, pre carele generosele organe loc. aflara de umanu [?] de diumetate mortu fiindu a-lu alungă cu nasile afara in tipu de remunerația nationala pentru servitiulu seu de 39 ani cu docinte. b) pentru câ scol’a acést’a fiindu in Comuna curatu romana si confesiunala, noi, câ invetiatori era si confesiunali, nu vomu intempinâ pedece. c) pentru câ cugetamu prin adunanti’a nostra a face cetatieniloru romani d’in acésta comuna sonore. Daru ce se vedi! In diu’a determinata, invetiatorii in unu ca la 40 si alti inteliginti, se adunara la beserica si după finea cultului divinu cu parastaiulu, voindu a merge in scola, docentele de aci D. L u m i n o su cu anima plina de dorere anuncia si cetesce in faci’a toturoru a o harthia d’in partea loc. div. adresata catra invetiatorii ambeloru scole, in care sub cuventu ca adunarea invetiatoriloru este o adunare de intriganti s. a. batjocure asupra corpului invetiatorescu, opresce — sub grea respundere pre invetiatorii acestora scole, intrarea adunarei in scolele rom. confes. cari sunt încuiate! da, parastasului atinse nasului Audi lume nestricata! si admira prundiuti’a acestoru omeni, cari făcu parte d’in organismulu scolariu confes., cari au cutediarea a infera, si inca in scrisu, o corporatiune morala decretata prin prea ven. nostru senatu scolariu diecesaru, si basata pre statute aprobate si santiunate prin aceluasi Prea V. senatu scol. Acést’a o făcură prudintii de aici, ca organe civile, nu Protopopii, acést’a batjocura o făcură ai noștri, nu ungurii ! Acum devenindu atâtu corpulu invetiatorescu câtu si ceilalţi DD. ospeti in perplesitate si indignaţi, unii condamnau, alţii rideau de atâtea neghiobia ce areta loc. dir. Dar’ in mediloculu acestei batjocure, de care, celu putienu noi invetiatorii pre aceste organe nu le Credeamu capabile câ nepriceperea loru se merga până a face se rida străinii de noi, corpulu invetiatorescu cu conducătorii sei, cunoscându-si misiunea, pre langa ca d’in partea confratiloru serbi ni s’a oferitu scolele pentru adunare, dar’ voindu a evită orice neplăceri si mai cu séma a feri onorea natiunei de orice blama, la propunerea presiedintelui se resolve a se tiene acesta adunare isgonita chiaru de ai nostri, sub ceriulu liberu înaintea besericei romane, unde se adusera mese si scaune oferite de Dlu cetatianu si comerciante F o g a r a s i u. Cum a decursu desbaterea, si ce ordine si linisce a domnitu sub decursulu siedintieloru, si până se se publice protocolulu siedintieloru vorbesca Dlu inspectore, vorbesca loc. dir. carele inchisesse scol’», arete lumii in câtu acésta adunare a aretatu semne de intrige, cum catedia acestu loc.. dir. a pune pre papira, arete lumei in câtu obiectele submise desbateriioru la cari chiaru si Daboru luara parte [intre intriganti (?)] nu se desbatura in celu mai esemplaru modu si cea mai buna intielegere, aiete, daca adunarea a estu d’in marginile statuteloru, si totusi a vorbi palavre prin cercula io n’am fi credintu ! După redicarea primei siedintie, fiindu loc. dir. intrebatu prin unii invetiatori, câ d’in ce causa a inchisu scolele, elu respunse câ d’in ordinea Dlui Episcopu diocesanu. Audid ! cum numele Dlui Eppu alu nostru se ie in desiertu prin unii vamesi ,si farisei, caci cu toti cunoscemu bunetatea animei pre bunului nostru părinte Episcopu, pre a caruia contu Unu negotiatoriu că loc. dir. in Timisiara catedia a comite nerusînâri ! Vomu vedé ce va dice V. senatu scolariu la acésta batjocura, care atinge intregu organismulu, vomu vedé ce va dice la tempulu seu sinodulu eparchialu la atâtea nedreptâți ce se făcu invetiatoriloru d’in partea unora organe năuce! Noi invetiatorii, după ce trenuramu — totu sub ceriulu liberu unde ne incungiurau si d’in străini, doue siedintie la deplina ordine si linisce, ne despartîramul uniti in cugete si simtiri, intre cele mai caldurose si amicabile stringeri Graeciu, 26.114. oct. 1872. (6). Multu stim, die Red ! Sortea natiunei romane d’in imperiulu bicefalu asta-di e demna de compatimitu. Se pare ca domnii dîlei se nutrescu si acum cu prinj cipiele degiositorie ale vecului de medilocu, si nu sentiescu I ce aeru respira colonii veacului alu XIX.— In fapta inse nu iie asié ; dinsii vedu periclulu ce i-ascepta , vedu nemargit nit’a materia aprendietiosa, nu credu inse ca s’a nascutu omulu carele se arunce intru dins’a schinteu’a. Pote se insiela amaru, câ-ce pentru muritori nu esiste adeverii absolutu. Se-i lasâmu dar’ se-si joce rolulu diavolescu, câ-ce in fine, infectati de aerulu celu greu ce-lu respira, voru deveni préda loru-si. Triumfulu dreptâtii si alu libertâtii nu e departe. Lunge si grele fure cele 16 veacuri de trista memoria, si totusi gentea daco-romana nu a peritu ; cu atâtu mai pucinu va se pieră acum candu pr’a se apropia de sunatu. Nu trebuie se desperamu, vediendu cum ne tratedia domnii dela cârma ; trebuie se lucramu in tote direcțiunile, se ne armâmu sufletesce, câ ce de acum inainte Clio nu va mai depune lauri pre triumfulu ferului, ci numai pre alu scientieloru. Numai scienti’a pote asecură unei națiuni esistentia vecinica. Precum la tote poporele desceptate, asié si la noi a inceputu a se preface in sânge asta idea, la cari afirmatiune ne indreptatiesce mulţimea teneriloru, ce implu institutele de invetiamentu nationale si străine. In totu Ardelulu nu esiste unu institutu publicu de invetiamentu, unde se nu se afle mulțime de teneri romani, asemenea potemu afirmă, ca nu esiste una universitate in Europa, la carea se nu-si aiba si Romanimea tramisi fii de ai sei. Tote acestea sunt semne bune pentru venitoriulu nostru. Transilvani’u, carea sangera astadi de fierulu dusmanului neimpacatu a totu ce e romanu, mane capetandu-si fii nutriti cu dulcele nectaru, si va redica era si fruntea candida, si va resplati fia caruia dup meritu. Durerile-i cumplite i le mai alina asta-di unii fii bravi si credentiosi, pre cari nu i-a potutu deslipi de sinulu ei tote uneltirile dracesci ale neariciloru. Bucura-te mama dulce, ca in cét’a acestora a mai intra asta-di unu membru, armatu sufletesce cum cere trebuinti’a ta ! Dlu Dr. Calimanu Ab n finindu-si studiele juridice cu succesulu celu mai bunu, si asta-di primindu-si serbatoresce diplom’a pre dereptu meritata, apuca in man’a sa destra arm’a neînvinsa, si in unire cu ceilalti bravi combatenti va sei seceră lauri, cu ce a invetiatu a-si iubi limb’a si natiunea inca de la bun’a sa mama, carea „Leganandu-lu cu unu petioru „I-a cantatu de-alu tierei doru“ ! Benecuvinte Ddieu iubit’a mea tiera că in senitu tempi sé fia plena de atari fii ! Atunci nu voiu mai portă frica de dușmani, ca limbele loru clevetitorie voiu resuna in desiertu 1 423 de mana, — era biet’a clica carea plănuise desbinarea intre invetiatori a sparge Reuniunea, in locu se invinga, remase învinsa — cu buzele imflate ! Traiesca intielegerea si amicabilitatea nefaciorita in tre institutorii poporului romanu, câci numai astu-feliu vomu învinge realu si pre inimicii nostri ! Unu invetiatoriu pentru 40. Societatea pentru fond Iu de teetru. Adunarea generala a societâtii pentru fondu de teatru romanu, conformu condusului adusu, se va tiene in Timisior’a la 11 si 12 noemvre an. c. călind, nou, cu urmatori’a Programa: Diu’a prima, 11 noemvre. 1. Presiedintele va deschide adunarea la 10 ore, in localitatea ce va fi destinata pentru siedintiele adunării generale. 2. După deschidere se voru alege duoi secretari ad hoc. 3. Unului d’in secretarii societatii va dlă cetire raportului comitatului despre lucrarile sale de la ultima adunare gen. 4. Se va ceti raportulu despre starea cassei societatii, si preste totu despre membrii si avere totala a societatii. 5. Se va alege o comissiune de 5 membri pentru cercetarea raportului cassariului. 6. Se va alege o comissiune de 5 membri, la care se voru inserie acei onorari, domni, cari voru voii a fi membri societatii, se va dă oferte in bani, precum si pentru a primi tacsele de la membrii de până acuma. 7. Se va alege o comissiune de 5 membri, la care se voru aretă propunerile, ce s'ar face spre înaintarea scocului societâtii. 8. Se voru tiene discursuri corespundietorie scopului socitatâtii si aretate mai antâiu comitetului. Dup a a doua, 12 noemvre. 1. Deschidiendu presiedintele siedinti’a se va ceti si verfică procesulu varbalu alu siedintiei trecutu. 2. Comissiunea esmisa pentru inseriere de membri si *