Federatiunea, decembrie 1872 (Anul 5, nr. 114-125)

1872-12-01 / nr. 114

f*©st’a, Domineca, 1. decemvre, 19. noemvre, 1872. Str. 114—714. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. T­ocuinti’a Redactorului Bi Cancelari’a Redaetiunil­e in titrat'« tragatorlnlnl [l.ö­­vóaxutoxa], Kr. 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespun­­dintii regulari ai „Fed raţiunii.“ A­rtiolii tramini si nepublicati se voru arde.­­.kz a . Diurnaiu politicu, literariu, comercialu si econoliticu. Va est mercuri­a, Vineri­a si Domluec’a. Pietrum­ da Prennmersu­lis Pre trei lune . . . 8 fl. v. Pre siese lune. . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ Pentru Itov­ani’a: prea. intregu 30 Fr. — 30 l.ei n „ 6 lune I« «1 1# , „ „ 3­­­8 „ _ 8 „ „ Pentru Insertiuul : 10 or. de linia,si 30 or. taps­ a tiu brale pentru tiesce-pare publica­ti un e separatu. In loculu deschisa 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Pest’a, 18./30. nov., 1872. Ministtriulu Ungariei au trecutu prin multe si dese transformati­uni de la 1867, adeca de la in­­fiintiarea si constituirea lui pana in diu’a de asta­­di, astfelu cfttu neci unulu d’intre membrii primi­tivi n’au remasu? cellu pucinu nu la postulu seu, insu­si ministrulu presiedinte, de bi nu omu nou, au revenitu după ce essî­nse odata, asia si Wenckheim, dar’ tote ace­tea transformați uni n’au fostu deefitu schimbări personali si mimai „simple“ schimbări pers, adeca n’au­ fostu formareu vie unei sguduiture parlamentari. Asta di vise prim’a data, de siesse anni intempinămu adeverata crise ministeriale. Acum nu mai este si nu pote fi vorba de simpla schimbare de persone si ori ce dîcu organele offi­­ciose despre scand­alulu parlamentarii! de la 18. 1. c. — reducandu-lu la pura cestiune personale, — despre pucinulu spriginu ce partit’a deachiaua ar fi datu s’au nu ar fi datu lui Lonyai, ori intregu ministerium­i, si că tote aceste differintie manifes­tate indata la venirea lui Lonyai, (in loculu lui Andrássy) continuate mereu si devenite acute in urmarea eruptiunii de la 18. 1. c. ar fi numai una cestiune personale, cestiune de incredere sau neîn­credere, tote acestea si assemene appretiări, ni­ se păru a fi numai palliative, înscenate pentru a se mistifică lumea, inventate pentru a se acoperi ade­­verulu. Crisea actuale se pregatesce de multu si chiaru incidentulu de la 18. nov. se pare a fi pre­­gatita cu mana lunga spre a se grăbi deslegarea. Noi credemu că schimbarea imminente nu mai este personale, ci este „schimbare de sistemu“ sau cellu pucinu este „trecere“ la schimbare de siste­mu. — Inca pre candu Longai se aflâ la Vienn’a că minstru allu financieleru communi, se vorbiâ ci d’insulu are se revină, și se revină ca ministru preșiedinte alin Ungariei, dar totodată, d’insulu, de­spre care se sciea, că se tiene de partit’a vechi­­loru conservatori, va constitui unu nou ministeriu cu totulu d’in alte eleminte de cum fusesse, adeca d’in partit’a vechiloru conservatori. Longai au re­venitu, dar preste asceptare, fără programu nou, dechiarandu in parlamentu că d’insulu nu are alta missiune, decâtu a continuă — pre basea essis­­tente si pre callea bătută de genialulu seu pre decessoriu, — oper’a începută. Va sé dîca tempulu nu sosisse inca pentru schimbarea sistemului pseu­­do-constitutionalu, adeca a absolutismului marcatu, si trecerea lui in sistemulu absolutismului mai pronunciatu. Situatiunea se schimbasse indata cu venirea lui Longai, că­ci una parte considerabile d’in falang’a deachiana, addictissima lui Andrăssy, eră intensi lui Lonyai si numai prea violent’a ac­ţiune electorale a acestui omu silnicu, si temerea deachiatiloru, de cari se tienu si clericalii, ca nu cum­va oppositiunea se devenia in majoritate, au fostu căuşele principali că Lonyai s’a potutu pana acum sustiené la potere. Cumca Longai eră, multoru­ a si chiaru ministriloru d’in cabinetulu andrassianu, persona invisa (rău vediuta) uaioru se pote pricepe d’in desele attacuri alle oppositiunii îndreptate in contr’a personei salle si d’in pucinulu zelu de apperare allu deachistiloru, desbinati intre sine, ai preste totu cu pucina afftctiune pentru Lonyai. De aici se pote splică si fenomenulu ap­parutu numai acum după escarea crisei, că mi­nistrii cabinetului andrassianu se oblegasse intre sine, ca facia cu intentiunile lui Lonyai, in casa de eventuali schimbări personali, sé fia solidari, adeca au sé demissiunedie toti, au sé stee asseme­­ne toti, va sé dîca unulu pentru toti si toti pen­tru unulu. Acesta impregiurare devenita la cuno­scinti’a publica numai după sk­andaluri Cernatonia nu, adeca după eruptiunea crisei ministeriali, este de mare insemnetate, pentru că servesce de docu­­mentu, cumcă pre atunci inca se presentiă cea ce are se se intemple acum. Deputații d’in fracțiunea clericale (ca la 30—40 inşi) assemene intensi lui Lonyai, s’a tienutu in reserva ei au lucratu pre sub mana ca se grabesca eruptiunea crisei si des­­legarea ei in favorea lori. — Noi credemu că ei vomu trage folosele crisei, ei voru eredî successiu- Bgfti de nu immediatu acum, apoi nesmintitu după unu nou cabinetu de transitiune, de scurta, prea scurta vietia. Se analisămu fracțiunile majorității Camerei si vomu avea precisata situatiunea. Partit­a deachiana se compune actualminte d’in deputaţi amici lui Lonyai, cari bucurosu l’ar sustiené, daca si ar poté face majoritate prin coalitiune, acesta inse este aprope impossibile, pentru că d’in frac­ţiunile oppositiunii neci unu suffletu nu essiste care se voiesca a intră in coalitiune pentru a sus­­tiené pre Lonyai. Fracțiunea Longaiana dara de­si numerosa in sinulu partitei deachiane, nu are majoritate, ne fiindu sustienuta de cea­lalta frac­țiune, care s’a allaturatu fracțiunii clericaliloru sub conducerea lui Sennyei, ceea ce s’a vediutu mai appicatu cu occasiunea votării a­supr’a admitterii moţiunii lui Er­. Sim­onyi. Totu asia adeveratu este inse, că neci fracţiunea anti-Longaiana, coali­zata cu fracţiunea clericale nu are inca majoritatea necessaria spre a poté veni si a se sustiené la po­tere, acest’a se va face numai daca si-ar poté atra­ge pre addictii lui Lonyai, ceea ce făra indoela s’ar si intemplă indata ce steau’a lui Lonyai ar appune, ba se operedia acum cu incetulu, precan­­du steau’a lui Lonyai se afla obfuscata si in deca­­dentia. Tempora si fuerint nubila, solus eris. — Longai nu mai are încrederea, prin urmare neci spriginirea majoritarii, a­fara de acest’a pre oppo­­sitiune si-o are intensissima si in fine, înaintea tier­­rei, d’insula este petatu cellu pucinu in presuppu­netiune destullu de grava, de oarea nu s’a purifi­­catu inca si este mare intrebare : daca­ purifi­­catiunea­­ este possibile ? In astfelu de situatiune Lanyay chiaru candu d’insulu ar’ fi mai pucinu ageru omu de statu, decum este, au intiellessu prea bine că nu mai pote sta, si d’in asta causa si-a cerutu demissiunea. Neci că se poteă altmin­­trea. Se vorbiâ inse, că d’insulu, sperandu a poté inca repară ruptura partitei deachiane, aveă in­tent­iunea de a trei é in clubu unu felu de oratio pro domo sua ministeriali si că după ce i ar’ fi succeesu a reversă lumina „noua“ a­supr’a situa­tiunii, si-ar­ fi desvoltatu totodată „noulu“ seu pro­gramu ! Clubulu vise au credintu, că „nou“ pro­gramu numai de la unu „nou“ cabinetu se face, era nu de la unulu vechiu si bine cunoscutu, era pentru „nou’a“ politica, ce ar’ avé sé o inaugure­­die D. Lónyay, partit’a n’a vrutu de felu sé se entusiasmedie. Precum se vede, D. Lónyay se tiene de portofoiu cu tenacitatea orbului, care se tiene de gardu si cu lacomi’a ursului invetiatu la miere si este resolutu a se sustiene cu forti’a, precum se tienu toti cei ce au gustatu din potere, păna candu nu sunt dați a­fara .... De aici staruin­­iiele lui la Domnitoriulu, d’aici spirite că ar’ pos­­sie de inca deplina încrederea monarchului, care nu i-ar’ fi primitu demissiunea, păna a nu se informă in faci’a locului despre adeverat’a situatiune. — Domnitoriulu este aici si in dîllele prossime reso­­lutiunea lui va fi cunoscuta. — După una versiune ministrii toti cu Lanyay d’impreuna si-ar’ fi datu si cerutu demissiunea, era după alta versiune nu­mai ministrii andrassiani, ceea ce ar’ dovedi că acești­a nu mai voru­se functiunedie cu capulu cabinetului actuale, pe tatu înaintea tierrei. Daca monarchulu va primi demissiunea loru si va in sarcină pre Lónyay a constitui de nou cabinetulu, atunci, pricu­m dÎBBeramu mai susu, acestu cabi­netu va fi de transitiune si de scurta durata, era daca si Lónyay va fi demissionatu, ceea ce se pare mai probabile, atunci vechii conservatori coalisati cu clericalii voru veni la potere si cu venirea loru se va inaugură unu nou sistemu. De va româné Lonyai, collegii lui voru fi nesce me­diocrități parlamentari, era de voru veni vechii conservatori cu Sennyei in frunte, atunci Lónyay, cu tote că se credea că d’insulu se tiene de par­tit’a loru, n’are locu intre d’insu­, ci voru veni alti omeni. Noi sustienemu că acestu espedientu d’in urma se va alege, si numai la casu candu tempulu nu ar’ fi sositu inca, se va alege espedien­­tulu de transitiune păna candu si in Cislaitani’a lucrurile voru ajunge la assemene maturitate. Situatiunea in Franci’a. Lupt’a intre partitele d’in adunarea nationala de la Versali’a este passionata si esacerbata, si momentulu deeidietoriu nu se pare a fi aprope. Portarea stângei republicane nu este nici-decâtu stângace, or’ monarchistii d’in drept’a sunt departe d’a merge pre cale drepta. —^D’in intemplare aces­tu a este unu preludiu antiteticu, care, daca vomu precede d’in punctulu de vedere alu partiteloru, pentru unii este unu adeveru placutu, ér’ pentru altii amaru. Comissiunea tsmissa pentru propu­nerea lui Kerdrel a trenutu in 22. 1. c. una con­­ferintia, carea in ultimulu ei momentu eră aprope se se nimicesca pentru că imn membru alu co­­misriunii, voindu se dée acestei conferintie carac­­terulu unui accusatu candu appare înaintea jude­­catoriloru sei, a propusu, că întrebările ce se voru pune lui Thiers mai inainte sé se circumscria si apoi collegiloru séi sé nu li se permitta a essî d­in cadrulu acestoru întrebări Acésta propunere a fostu primita cu mare indignatiune, cu osebire dlu Barbie, pre care fam’a impracsiata l’a desem­­natu de repportoru, a combatutu-o cu multu focu si zelu, asié incâtu in fine, spre norocirea tierrei si in prim’a linia a comissiunii, propunerea se res­pinse ; că­ ce la asie procedura vatematoria Thiers nici-candu nu s’ar fi invoitu si nici că s’ar fi pre­­sentatu la acea conferintia, spre a li dă deslucirile necessarie. Membrii comissiunii nu se infacisiasera inca in numeru completu si betranulu Thiers, care avea d’a se justifică înaintea acestei comissiunii pentru unele puncte d’ie mesagiulu seu a si intra­­tu in sal’a de consultare. Preaiedintele comissiunii, ducele d’Audiffret Pasquier, se grăbi indata a de­­chiară, că d­ispuseliunea si intentiunile membriloru comissiunii sunt de una natura recoi citatoria, că dsale i-ar placé si s’ar bucură forte, daca ces­­tiunea s’ar poté resolve astfeliu, incâtu se cores­punda interesseloru generale ale tierei si se linis­­cesca spiritele irritate. După acestu essordiu insi­nuantu­ essîtu d’in gur’a presiedintelui, comi­siunea cerb deslucire a­supr’a urmatorieloru puncte : 1. Pentru­ ce presiedintele republicei in nunciulu seu a aretatu banchetulu de la Grenoble că unu inci­­dentu neevitabilu ; 2. Pentru­ ce se areta, mai de­parte in messagiu, ca republic’a este guvernulu legalu alu tieni, ceea ce nu este in consonantia cu pactulu de la Bordeaux, si 3. Pre ce caile cu­geta guvernulu a essî d’in form’a si modulu guvernamentul actualu, si prin ce cugeta a-lu substitui? Că respunsu la aceste intrebari Thiers ar’ fi citatu mai antâiu urmatoriulu passagiu d’in nun­ciulu seu : „Candu veti cugetă, ca a sositu mo­mentulu opportunu, spre a introduce reforme con­stituţionale, atunci nu-lu lassati se treca nefolo­sit­u, dar’ cé-lu folosiți numai in sensu conservatorul si libt­ralu.“ Acestei citatiuni apoi Thiers i-a datu urmatoriulu comentariu nu prea magulitoriu pentru domnii d­in conferintia : „Dvostra duceti, ca eu lucru după acelu a*si calapodu cu radicalii ; apoi ore nu sunt chiaru acesti­a, cari nu voru sé re­­cunoscu dreptulu adunării nationale actuale, d’a întreprinde vre unu actu constitut­ionalu ? Unde este dar’ aici intielegerea mea cu radicalii ? Mai departe observu fără remustrare si amaritiune, cu chiaru acei­a, cari nu voru sé lucre nimicu (orb­a­nistii si legitimistii), prin acest’a, cu voia seu fără de voia, dau apa pre mor’a radicaliloru.“ Acum incap&tînatii necorrigibili au aflatu d’in gur’a pre­­siedintelui republicei, ceea ce tota vrabi’a de pre coperisiulu caseloru ciripesce. Dar’ pre capetă voiu si minte in urmă unei asemeni lectiuni meritate ? Este cu potintia, dar’ nu prea probabilu. Discursulu fulminante, ce Pascal Duprat l’a trenutu la 22. 1. c. in adunarea nationale contr’a famili­i d’Orleans, si aretarea modului cum acesta familia a ajunsu la colossal’a avere, a cărei resti­tuire o cere asta di, a produsu sensatiune forte mare atâtu in drept’a, câtu si in stang’a. Acesta filippica a causatu pretensiuniloru acestoru revo­­lutionari încoronati mai multa stricatiunea, decâtu

Next