Federatiunea, decembrie 1872 (Anul 5, nr. 114-125)

1872-12-01 / nr. 114

a affaceriloru technics ? — 4. In urm’a esperientieloru fa­­cute fire-ar’ ore de doritu a se face niscari schimbări de principiu in privinti’a aftacerii de subventiune preste totu­l nu numai cu privire la unele ramure ale ei, referescu-se apoi aceste îndreptări la portarea ministeriului sau a socie­­tățiloru agrarie, totu un’a ? — 5. Propunu-se cu privire la promoverea instrucțiunii agrarie, subventionata de m­niste­­riulu de agricultura, dispusetiuni si mesure numai modifi­cate, seu cu totulu noue ? — 6. Ce s’ar potea întreprinde spre a promove meliorarea agraria in sensu mai largu, atâtu d’in punctu de vedere technico, câtu si financiariu, pentru ca se corespunda referintieloru tiereloru singuratice ? Reco­­menda-se si sub ce conditiuni se recomenda, a impartî antecipatiuni d’in partea statului, sau a installa comissari agrari, ingineri cultivatori, măiestri pentru cultivarea live­­dieloru, sau a adoptă una forma otarita de instrucțiune spe­ciale in cauz’a ingineriei agrarie pentru differitele classe ale acestei cariere ? —­7. Pre ce caile s’ar pote promove mai cu effectu generalisarea associatiuniloru pentru prosperarea productiunii si industriei agrari ? — 8. Ce mesure aru fi d’a se luă pentru promoverea creditului agrariu ? — 9. In ce privintia ar’ avé legislatiiiuea agraria cu osebire trebuin­­tia de întregire prin legi noue, si cari aru fi principiele, pre cari aru avé să se basedie nouele legi ? (Starea c p t e r e i), după reportele oficiale este urmatori’a: De la 28 noemv. pana I dec. in Bud’a s’au ivitu 30. intre ostasii d’in Bud’a 5 si in Pest’a 48 casuri. Sciri electrice. Constantinia­n’a, 27. nov. Situatiunea interna d’in Franci’a preocupa opiniunea publica in unu modu straordenariu. — Escomunicatiunea patriarchului d’in partea sinodului este fapta. Bucuresci , 27. nov. Camerele sau de­schisa prin discursu de tronu, care constata, ca situatiunea financiara a tierei ar’ fi favorabile, ceea ar’ fi d’a se multiumi numai introducerii regiei (monopolului) de tutunu si legii pentru timbru ; discursulu amintesce apoi liniele ferrate Pitesci- Craiov’a Turnu-Severinu si Vercerov’a, cari se voru construi, precum si­­ productulu vnieloru Pitesci Galati-Romanu, care inca in anul a­­cestu­a promitte una micsiorire a annuitatiloru garantate. Discur­­bula promitte reforme in tote ramurile administra­­tiunii si dechiara, ca referintiele cu tierele esterne sunt forte multiumitorie. Z­a g r a b i’a, 27. nov. D­in tota Croati’a si Slavoni’a se tramitu deputatiunii regnicolare croate adresse de încredere si i se esprime recunoscintia deplina pentru atitudinea observata. V i­e n n’a, 28. nov. „Wiener Zig“ publica uuu autografu imperatescu ektra ministrulu de interne, prin care se convoca senatulu imperialu pre 12. decemvre. P r a g’a, 28. nov. Diet’a a tienutu o siedin­­tia secreta, in care, cu tote voturile contra trei a decisu, a aproba arestarea pentru investigatiune a lui Gregr si Screisiovschi. B e r o 1 i n u , 28. nov. Cu privire la unu articlu apparutu in „Bien public“, care appeledia la tierele esterne, spre a opprime oppositiunea d’in adunarea nation­­a, „Speneische“ si „Noidd. Ztg“ constatedia nedemnitatea unui asemene appelu ; ambe aceste foi asecura, cr­tierele externe voru observă cea mai stricta neutralitate facia cu lup­tele de partita in Franci’­, si nu voru sprijini nici pre­miers, nici adunarea naționala. Germania respectedia voluti’a Franciei in privinti’a alegerii formei de guvernare si a barbatiloru de la guvern­­. B e 1 g r a d u , 28. nov. Privileg’ele accor­­date primei bance serbesci prin adunarea națio­nale fare aprobate d’in partea principelui si offi­­cialminte promulgate. Banca are drepţii d’a im­parti ereditari ipotecarie, d’a emitte obligaţiuni pernorale, d’a face împrumuturi publice si pentru acestea a eda obligaţiuni pentru detorie si docu­mente de premie, d’a face întreprinderi industria­­lie si de alta natura, d’a eda acţiuni si prioritati si d’a lua perte la întreprinderi străine. Mai de­parte­­ este concessu a nota cursulu comerciului si de bursa. In casuri de concursu pretensiunile bancei se voru solvi indata, eventualu.inte ipotec’a se va licită, chiaru si candu banc’a nu va fi inta­bulata in loculu primu. Acţiunile de banca, obli­gaţiunile pemnorale si pentru detorie se voru amortisă că si papirele de statu. Vechiele ‘privile­­gie ale bancei s’au prelungitu inca pre alti 5 ani, pana in iuniu 1879, in care ten­pu in Serbi­a nu este ertatu a se infiintiă societati de acţiuni, că instituie banali cu unu asemenea cercu de acti­vitate. M a d r i d u , 28. nov. In Saragossa dom­nesce irritatiune si mişcare ; guvernulu a luatu mesure, a intaritu garnison’a. Comunicaţi­unea te­legrafica este întrerupta in mai multe locuri, cu osebire inse intre Valenci’a, Murci’a si Cartagen’a. Truppele operedia pre­totindenea cu successu con­­tr’a insurgentiloru. „Epoca“ comunica, ck s’au tra­­missu truppe francese ektra confiniele ispaniole ; se crede, ck aceste truppe au missiunea d’a formă una armata de observatiune. Berolini, 29. nov. 50 de membri repa­­■îra d’in fractiunea conservatori­lor u vechi a came­rei representantiloru si asta-di sera se constituescu ca fracţiune noua naţionala conservativa. Vice­­presiedintele Keller inca s’a alaturatu la ei. P a r i s u, 29. nov. Stang’a radicale u decisu, la propunerea lui Gambetta, că in sied, de mane­c& votedie unanimu pentru propunerea guvernului. Pre langa bani gafa seu pre langa o arvuna de 10% se cumpera, vindu seu schimba totu feliulu de harthie de pretiu ce esista, precum : Papíre de statu, obligațiuni de priorități, sortiuri, actiuni induatriarie, de banca ai de cale ferrata. Se solvescu cupone si se indeplinescu comiaaiuni pentru buna’a cea. reg. Sortiuri de totu feliulu ae vindu pro langa solviri in rate lunarie de la 5 fl. in susu. ROTHSCHILD si COMP. ©perming 21, y I E N N * A. Acțiuni valide pentru tote sortiturele, fara alta solviră ulteriora. Sortiuri de statu c. r. austriace d’in 1839, a 40. parte, — fl. 6 Sortiuri de statu c. r. austr. d’in 1860, a 20. „ , — fl. 8 Sortiuri de premie unguresci d’in 1870, a 20. „ , —fl. 7 Sortiuri ds cale ferrata turoesci d’in 1870 , a 20. „ , — (cu valore pentru 36 sortiture— fl. 4 (20- 20) 458 Burs’a de Vieni a de la 29. noemvre, 1872. 5% metall. 66.25 Imprum. nat. 1­70.25 Sorti d’in 1860 102.50 Act. de banca 985.— Act. inst. creu. 341.25 Londra 103.60 Argintu 108.— Galbenu 5.08 Napoleond’or 8.65'/, Propriet., edit. si red. respundiet. : A1.E8. ROMANII. Invitare de prenumeratiune la­­WIENER COMMUNAL ORGAN’ (organu communale de Vienn’a), care appare in Vienn’a de la 1. decemvre 1872 si este organu pentru tote affacerile municipali, cu osebita consideratiune , la organisatiunile autonome ale representatiu­­niloru cercuali, ale camereloru de comerciu, casseloru de păstrare si de antecipatiune (im­­prumutul) „ Wiener Communal Organ“ are scopulu, d’a scrută si deabate meritoriu tote cestiunile de administratiune m­unici­­pale si de legislatiune municipale, si d’a servi că conducă­­toriu probatu in tote afacerile municipali. Asemenea va fi elu unu organu pentru essegintiele representatiuniloru cer­­cuali, a camereloru comerciali si a casseloru de păstrare si antecipatiune, spre a dă direcţiune prin sfaturile sale pre aceste terenuri de autonomia si spre a recomendă institutiu­­nile cele mai bune si mai favorabile. „Wiener Communal Organ“ este deci neaperata de trebuintta pentru tote au­toritătile municipali si cercuali, pentru tote camerele comerciali, precum si pentru cassele de păstrare si de antecipatiune. , Wiener Communal Organ* se va interesse cu totu zelulu si de toti functionarii municipali si cercuali, precum si de cei de pre la camerele de comerciu si cassele de păs­trare si antecipatiune, si totu-de-un’a va publică dorintie si gravamina relative la interessele acestoru functionari. » Wiener Communal Organ“ va aduce portretele si bio­­grafiele presiedintiloru si membriloru mai escellenti ai re­­presentatiuniloru municipali si cercuali, ai camereloru de co­merciu, precum si ai casseloru de păstrare si antecipatiune. „Wiener Communal Organ“ se recomenda cu ose­bire auctoritatiloru municipali si cercuali, camereloru comerciali, precum si casseloru de păstrare si antecipatiune pentru publi­­catiuni de concursuri la occuparea posturiloru, s. a. „Wiener Communal Organ“ appare de 2 pre luna ; pretiulu d’impreuna cu portulu postalu face numai 4 fi. pre unu anu, 2 fi. pre jumetate de anu si 1 fi. pre patrariu de anu. Abonamentele se tramitu prin aseuiuate postali la ad­­ministratiunea diuariului „Wiener Communal Organ“, Vienn’a, IX., Dietrichsteingasse Nr. 8. Redactiunea diuariului „Wiener Communal Organ“ [2 3] Vienn'a, IX., Dietrichsteingasse Nr. 8. S’a tiparitu in Pest’a 1872, prin Victoru Hornyănszky Strad’a Idoliloru Nr. 20. Sifilitic’a si impotenti’a, fia vechie seu de curundu născute, se voru trată după metodulu homeopaticu de Dr. I. E r u s t, Pest’a, strad’a idoliloru (Göttergasse) nr. 6., etagiulu II., usi’a nr. 15., de la 2—5 ore după media-di. Aceste morburi se trateza a­dese ori in modulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acest’a se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanu. Patientii vindecați in modulu acestu­a voru cade mai cu­rundu seu mai tardîu in morburile ce­le mai infricosiate, incatu inca in adun cele betranetie voru avé, durere, a suferi greu de consecintiele acestei tratări usiare si superficiale. Scutu contr­a acestoru feliu de pericle oferă metodulu de tratare homeopatica, care, precum este cunoscutu, nu numai că vindeca durerile cele mai învechite, ci efectulu lui este asié de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica te­mere de urmări rele. Diet’a ce se va prescrie este simpla si usioru de tienutu. (1—12) Eu Vilelmin’a Rix dechiaru prin acést’a publice, că eu, vedu’a după Dr. AB Rix, de 16 ani stim singura si unica producatoria a adeveratei si nefalsificatei Pasta Pompadour originala V fiindu că numai eu singura cunoscu secretulu preparatiunii. B Anunciandu deci prin acést’a, ca numit’a Past’a Pompadour­­ de acum incolo se pote află nefalsificata numai la lo­ ’ cuinti’a mea, Vien’a, strad’a „grosse Mohrengasse* nr. 14, trept’a Iv­usi’a 62, admoniezu să nu se cumpere la nime altulu acesta pasta, fiindu ca de presente nu tienu neci unu depositu, si neci o filiala, si tote depositele de mai innainte le-am disolvatu pentru falsificările ob­­venite. Adeverat’a Past’ i Pompadour a mea, numita si Past’a Miraculosa, nu si­ va sminti neci candu efectu­lu ; succesulu acestei Paste pentru faci’a omului e preste tota asceptarea si este uniculu meditocu garantata spre grabnic’a si sigur­a alungare a toturoru sgrabuniteloru, pete­­loru, copiloru, bubitieloru si alu niceloru de pro facia. Garanti’a intru atât’a e de secura, in câtu daca medicin’a remane fără effectu, banii se voru da inderetru. Una regula de acesta Pasta escelenta, d’impreuna cu instrucțiunea, costa 1 fl. 50 cr. — Tramisu per „Nachnahme.“ Epistolele de procuratiune sunt de a se adresă câtra Vilelmin’a Kix, Dr. Witwe, Vien’a, innere Stadt, Adlergasse nr. 12. ; pentru plăcerea onoratiloru mei părti­nitori, daca mi-voiu incredintiă unele comissiuni unice despre diverse articuli, voiu dispune ca se se escente fara a com­­pută vre­o provisiune. A­dresse de multiamita nu se voiu.publică. [13-24]

Next