Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)

1873-01-04 / nr. 1

JPest’a, Joi, 16./4. ianuariu, 1873., F poninti’a Redactorului Bi Cancelari’» Reda­tiunil­e in Strat’a tragatoriului [L8- vesxatoxa], Nr. 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespun­­dintii regulari ai „Federatiunii. Artiolii tramisi si nepublicati se voru arde. Oiurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu. Ta esst joul­a si Dominec’a. Pretinlu d. Prenomer.tilab Pre trei lune . . . 3 fl. v. Pre siese lune. . . 5 „ „ Pre anulu intregu • 10 „ „ Pentru llouiani’a : prea- intregu 30 Fr. = 26 cei u „ 6 lune 1# „ — 14 , „ „3 8 „ = 8 „ „ Pentru insertiuni : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a tiu» brale pentru fiesce-oare publica­­tiune separatu- In loculu deschi»» 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. % Invitare de preaumeratiune la diuariulu politicu „FEDER­ATIUNEA“ care cu inceputulu armului 1873, intra in allu VI. annu allu essistentiei salle, si va apparé de doue ori in septemana, Joi­a si Dominec’a dar’ in formatu mai mare, avendu patru columne pre una facia, era pretiulu de prenumeratiune este : Pre annulu intregu 10 fl. v. a. „ 6 lune 5 * » » „ 3 „ 3 » » » Pentru invetiatorii satesci : Pre annulu intregu 8 fl. v. a. , 6 lune 4 » » » » 3 » 2 » » » Pentru Romania si tietrele străine: Pre annulu intregu 26 Lei nuoi. „ 6 lune 14 „ n „ 3 » 3 » » Redactiunea. Pestea, 15./3. ian., 1873. Omenii sunt dedaţi a intră cu noue sperantie in annulu nou, ce mirare daca si in politica combinatiunile pen­tru unu viitoriu mai ferice sunt inspi­rate de speranti’a, ce natur’a au seditu in inimele omeniloru. Ce ar’ fi vieti’a fara de sperantia ? Acest’a face ca omenii sa supporte mai cu înlesnire si cu resemnatiune sarcinele dîllei, ea li insufla potere si­­ imbarbatedia la lupta si perseverantia spre a poté devinge obstaclele ce se punu in calica vietiei politice, sociali si private. Noi romanii sperkmu de secte ! si ob, ce ram ni-a surrisu radiele fericirei ! ba ni-a licu­­ritu abiă elite una data, cu focurile jocatorie, cu meteorii, lumin’a libertă­ţii ! si sperkmu totu­si, incepemu an­nulu nou cu noue sperantie. Da, spe­ramu, pentru ce credemu in dereptate, credemu in progressulu umanitatii, credemu in triumfulu acestoru a. De la 1848, e­poca in veci memorabile pentru libertatea poporeloru si progres­­sulu umanitatii împilate, de candu si noue Romaniloru ni-a surrisu radiele unui viitoriu mai ferice, suntemu in progressu continuu, acestea este unu faptu, care ni assecura successu in lupta, daca vomu persevera. Fraţii noştri d’in Romania libera au facutu însemnate progresse, Ddieu sk-i apere de regressu ! ck-ci acestu a in dîilele innaintarii cu aburi si electri­citate , ar fi cea mai mare calamita­­te. Noi Romanii Discarpatini, parte constitutiva, dar actualminte desconsi­derata, a imperiului bifurcatu si bici­­pite supranumitu ostrungurescu, inca am facutu progresse, am mesuratu pe terib­ru nostre si nefavorabileloru im­­pregiurari, destullu de imbucuratorie. Ddieu sa ne appere de indifferentis­­mu ! acestu­a ni-ar ammortî, ar slel poterile natiunii. Multi au perdutu cre­­denti’a si au inceputu a pactu cu im­­pregiurarile, crediendu ca lupt’a ar fi desierta si succesulu problematicu si relegatu la unu indepartatu viitoriu. Sa nu ne amagimu, neci una data nu am statu mai aprope de possibili­­tatea, ba de probabilitatea unei radi­cali schimbari spre mai bine. Neince­tatele incercari, sforti­ri, esperimente alle doar monopolisatori, usur­pat­ori de drepturi si împilatori de poporele asservite , ce alta dove­­descu, de câtu ce domnirea loru cea nedrepta este fundata pre nesipu, este de adi pre mane. De aici — sver­­colitur’a centralistiloru Viennesi, de aici încercările loru de a schimba acum a patra ora constitutiunea prin schimbarea legii electorali, cu ce tote machinatiu­­nile de pana acum n’a potutu sa li as­ecure predomnirea si nu li va poté neci acesta noua machinatiune, pentru ca nedreptatea numai prin fortia se po­­te sustiené. De aici assemene, acelle simtome de bola interna corrosiva mer­curiale, ce subminedia soliditatea si ame­nintia corrierea injustului edificiu dua­­listicu in partea sa translatiana, ce se chiama regatulu lui Stefanu. Ranele lui, d’in cari sangera, sunt Croati­a si Transsilvania, este desconsiderarea si sistematic’a oppressiune prin felui de appucature, a natiuniloru sorori, fac­tori regnicolari de mare importantia, dar ignorate, ignorarea loru inse nu pote dura impunita. Purcederea guver­nului ungurescu , acesta fidella es­­pressiune a ontiei si intentiuniloru impure a natiunii magiare geneti­ce, facia cu Croati’a si Transsilvani’a, au desvelitu înaintea ochiloru noştri si a lumii una privelisce abominabile de immor­alitate. Acţiunea demoralisa­­toria se resbuna pururea si infricosiata. Fia ca spr’a naţiune magiara sa se descepte sa se reculegă cu una ora mai nainte spre a intona cu vigore si resolutiune fidoru­ski, — cei ce credu pote ca astfelu o servescu cu creden­­tia, dar’ cu imprudenti’a loru o ducu la perire. — „Sistite gr­adum ! JS­on plus ultra ! Si fimu drepţi cătra fraţii noştri compatrioţi, ca si ei si fia cu cre­­dentia catra noi, si ne iubesca, era nu si ne uresca /“ Acest’a dorimu, acest’a asceptamu noi de la fiii cei lumii­ati ai natiunii magiare, atunci patri’a va fi tare si fericita, atunci toti locuitorii tierrei vo­ru fi amici ideei de statu ungurescu, dar’ ideei de statu magiami es­­chisivu allu soiului magiaru, neci ode­­niora ! Acesta nedreptate, nedreptăţiţii o voru combate pana la cea d’in ur­ma resuflare. Credemu a face bunu servitiu fratiloru magiari, arretandu-ne catra d’insi­ cu cea mai onesta since­ritate, si facemu acestea pentru ca sun­temu amici naţiunii magiare, suntemu deplinu consoli si scimu appretiul va­­lorea. interesseloru cari le avemu com­­muni cu d’insii. Credemu in fine ca acestea le cunoscu si ei, prin urmare ca ne si intiellegu, alta vorba este daca ne voru si ascultă. Ei vedia! Situatiunea politica generale a be­­tranei Europe in annulu viit. este de transitiune si de continua transforma­­tiune, este ca aluatulu in stare de frementatiune. Celle mai multe popore credu ca voru ave a trece prin pro­cessulu regeneratiunuii, reinteneririi ; si intru adeveru, mai tote, traiescu tem­puri provisorie, de transitiune, fara ca unulu, cellu pucinu, si pota sei cu securitate, ajunge-va la limanulu doritu. Asia Franci’a nu scie inca, fi-va repub­licana s’au monarchica? si un’a si alt’a pote sk fia. Asia Germania este „unifi­cata“ pre harthia si pana unde ajunge poterea armeloru prusesci, dar’ acesta unire nu este deplina, este dar’ a proviso­­ria. Bismarcu va avé inca de lucru cu multe staturi nemtiesci, dar’ avé-va mai allessu cu celle cu majoritate catholica si cu catholicii preste totu, pre cari i-am inversiunatu, provocandu-i la lupta. Ve­­dia cum va gata cu ei! Itali’a ? are grea situatiune : a consolida unirea cascigata cu ajutorie străine, a-si regulă financiele si a se intari spre a poté­sta pre pecio­­rele proprie. Dar’ monstrulu dualisticu ? Mare dose de imaginatiune si mari illusiuni se receru ca cine­va sa cré­­dia ca acestu monstru are vietia îndelungata , s’au numai pace si li­­nisce spre desvoltarea sa. Monstru­­rile n’au potere de vietia , asia este legea naturei ca tote abnormitatile sa pieră. — Angli’a si Russi’a ? ar fi celle mai bine assiediate staturi, dar, pote d’in acesta causa, apprope d’a se încaieră pen­tru possessiunile lor­ asiatice. — Tur­­ci’a se frementa cu schimbarea vizirilo­­ru. Grea sarcina ! Dîrlele ei sunt nume­rate, ce­ ce îndelungata boia numai mor­­tea o vindeca. — Romani’a, Serbi­a ? Se bucura de plăcerile teneretieloru. Totu­­roru poporeloru tenere dorimu ca prima­­ver’a vietiei loru si duredie si ca vigo­­rose, pline de potere 8k intre in etatea bărbăţiei. Cetitoriloru noştri , aunu nou feri­citu ! Anulu alu sieselea MDCCCLXXIII. Mr. 1—7»«. Doctrinele lui Crregusiu. Cum sk ne intarimu s­o­­­cialminte?“ este titlulu cellui mai prospetu discursu allu invstiatului S­teratu -maijiaru, secretariu allu socie­­tatii kisfaludiane, A. Gregusiu, tienu­­tu in siedinti’a d’in urma a sus atinsei societăți. Ne vomu încercă a face unu scurtu eatrassu d’in acellu memorabilu, discursu, ca si romanii sa pota vedé, ce nu mai sciu si fraţii magiari? „întrebarea este“ — începe Greg. — „pre elementulu magiaru, care a fondatu Ungari’a si a douinitu pana acum’a preste cellelalte soiuri d’iu­tié­­ra, poté-va sustieni si de acum înain­te superioritatea s’a sociale, — si cum?“ Respunsulu Dlui Gr. este affirma­­tivu firesce după pre­ si cari conditiuni „8 î­n e qua non“ cari tote reas­­sumpte se potu enund­ă „daca naţiu­nea genetica magiara va fi mai tare, mai potinte decâtu tote celle lalte d’in patria , pentru ca acellu elementu dom­­nesce, care e mai poternicu.“ Apoi au­­toriulu indegetandu modurile, prin ca­ri elementulu mag. pote ajunge la po­tere, vine la resultatulu : „Cu arm’a si ingeniulu numai cuceresce , dar’ cu­cerirea o­scutesce si o imultiesce avu­­ti’a si cultur’a nationale.“ Apoi continua : In Ungari’a pana acum’a — de una miia de anni — a domnitu elementulu mag. si inca, fia dîssu spre onorarea lui, nu intru atâ­­t’a politicesce, câtu socialminte , pentru ca d’in caus’a tolerantiei nostre cunos­cute in tota lumea (?) la noi nici o da­ta drepturile politice „nu au fostu de­puse in mania unei naţiuni“, si nobi­­lulu mag. că membru allu coronei mag. nu s’a trenutu de naţiunea ge­netica, ci de naţiune politica magiara. (Ce spurcata sofisma !­­) — Superio­ritatea sociale a elementului magiaru nu a provenitu d’in privilegie politi­ce (?), ci de acolo, ck d’intre poporele acestei tiere magiarii a fostu cei mai avuţi si cei mai culţi ; ei au fondatu statulu magiaru, pamenturile de la in­ceputu mai tote au fostu in manile loru, si rutîn’a si istetîmea provenita d’in conducerea trebeloru politice inca a fostu mai cu sama partea loru. Dar s’au schimbatu impregiurarile, guvernatorii intrigi ai seculiloru d’in urma nu numai au lassatu si influin­­tiedie strainulu in afacerile tierrei, ci inca si pre fiii patriei i-au instrainatu de la patri­a loru. Pamentulu (proprie­tățile) mare parte a devenitu in ma­nile omeniloru desnationalisati, lassi si babanci, parte s’a detrasu de sub dis­­pusetiunea magiariloru si veniturile se strecorara in strainetate ; éra class’a domnitoru, cellu pucinu „potior pars“ se eschise d’in cerculu seu naturalu de activitate, d’in servitiulu patriei, — in­diferente in locu de a se cultivă, a trandaviru numai. Materialminte sera­­ciamu, spiritualminte decadeamu, si catra capetulu secl­ului trecutu preve­deau a fi venitu tempulu ca sk ne germanisedie. Atunci ne salvă nascerea ideii de na­­tiunatitate. (Carea in altii o­ipersecutati.­­) Dar seracirea (pauperisarea) se con­­tinua, pentru ca ideea salvatore chiaru acei­a o imbratîsiara mai pucinu, cari posiedeau mai mari latifundie : magna­tii nostri. Acesti­a seraciau si se ger­­manisau neincetatu, si superioritatea elementului magiaru de la finea Beciu­lui trecutu o sustienura classele de midilocu. Eluptarile d­in 1848 aflara pre cei mai multi nepreparati ; in 1849 amu remasu gerti’ă veciniloru, cari cugetau a fi sositu tempulu a împlini cu successu oper’a nesuccessa in annii de la 1780 , a subordină elem­en­­tulu magiaru elementului germaru, si prin germanisare a­ lu sterpi cu totulu. Scimu că ei au facutu tote pentru ajungerea acestui scopu. Limb’a ger­­mana o latîra si o octroara prin aju­­toriulu officialiloru germani si scole nemtiesci, (intocm’a că magiarii asta­­di R.) si scopulu de siguru l’ar fi si ajunsu, daca dispuneau cu acea potere duplice, carea fondédia superioritatea unui elementu a­supr’a cellui-alaltu. Cet’a officialiloru lui Bach de siguru­l aru fi fondatu domnirea germanismu­lui in patri’a nostra, dar’ fi lipsit doue conditiuni : superioritatea averiloru si a culturei. Ei, spre norocirea nostra au fostu seraci, seraci in spiritu (?) si in averi pamentesci, si intre noi voibra a se inavutî. Unoru­ a li au si successu. A se cultivă prin noi n’au voitu, (Mare lucru ! ..) dar’ acést’a se intempla bi frra de voi’a loru, pentru ca fura constrinsi a se impartesi in părerile nostre, candu in continuu aveau atin­gere si freceri cu noi. Si asie tota lupt’a avu resultatulu contrariu : ei devenira instrumintele si servii domni­­rei, cuceritorii de odeniora ni se pre­făcură devotați. Intregu resultatulu giganticei si inmoralei încercări causk întărirea elementului magiaru. Datele statistice ni areta invederatu, ck d’in­tre beamterii addussi in tier’a nostra aprope la o una miia de familie au remasu aici si asta di immultiescu nu­­merulu magiariloru. (Ecca resultatulu, pentru apesarea in cursu mai bine de trei secle ! — Sk li fia de bine si magiariloru de invetiatura ! ..) Dar’ in urm’a unoru impregiurari si [­lage grelle totu­si seracimu necon­­tenitu, pre candu natiunalitatile sorori inaintedia in cultura. La sprijinu po­liticu nu potemu contă, pentruca — precum recere dreptatea — desvolta­rea libera a differiteloru natiunalitati trebue s- o asecurkmu prin lege, era egal’a indreptatîre adduce cu sene, ca fia­care locuitoriu aflu patriei sa-si pota­­ pune in valore influintiva.

Next