Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)
1873-01-04 / nr. 1
JPest’a, Joi, 16./4. ianuariu, 1873., F poninti’a Redactorului Bi Cancelari’» Redatiunile in Strat’a tragatoriului [L8- vesxatoxa], Nr. 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii. Artiolii tramisi si nepublicati se voru arde. Oiurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu. Ta esst joula si Dominec’a. Pretinlu d. Prenomer.tilab Pre trei lune . . . 3 fl. v. Pre siese lune. . . 5 „ „ Pre anulu intregu • 10 „ „ Pentru llouiani’a : prea- intregu 30 Fr. = 26 cei u „ 6 lune 1# „ — 14 , „ „3 8 „ = 8 „ „ Pentru insertiuni : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a tiu» brale pentru fiesce-oare publicatiune separatu- In loculu deschi»» 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. % Invitare de preaumeratiune la diuariulu politicu „FEDERATIUNEA“ care cu inceputulu armului 1873, intra in allu VI. annu allu essistentiei salle, si va apparé de doue ori in septemana, Joia si Dominec’a dar’ in formatu mai mare, avendu patru columne pre una facia, era pretiulu de prenumeratiune este : Pre annulu intregu 10 fl. v. a. „ 6 lune 5 * » » „ 3 „ 3 » » » Pentru invetiatorii satesci : Pre annulu intregu 8 fl. v. a. , 6 lune 4 » » » » 3 » 2 » » » Pentru Romania si tietrele străine: Pre annulu intregu 26 Lei nuoi. „ 6 lune 14 „ n „ 3 » 3 » » Redactiunea. Pestea, 15./3. ian., 1873. Omenii sunt dedaţi a intră cu noue sperantie in annulu nou, ce mirare daca si in politica combinatiunile pentru unu viitoriu mai ferice sunt inspirate de speranti’a, ce natur’a au seditu in inimele omeniloru. Ce ar’ fi vieti’a fara de sperantia ? Acest’a face ca omenii sa supporte mai cu înlesnire si cu resemnatiune sarcinele dîllei, ea li insufla potere si imbarbatedia la lupta si perseverantia spre a poté devinge obstaclele ce se punu in calica vietiei politice, sociali si private. Noi romanii sperkmu de secte ! si ob, ce ram ni-a surrisu radiele fericirei ! ba ni-a licuritu abiă elite una data, cu focurile jocatorie, cu meteorii, lumin’a libertăţii ! si sperkmu totusi, incepemu annulu nou cu noue sperantie. Da, speramu, pentru ce credemu in dereptate, credemu in progressulu umanitatii, credemu in triumfulu acestoru a. De la 1848, epoca in veci memorabile pentru libertatea poporeloru si progressulu umanitatii împilate, de candu si noue Romaniloru ni-a surrisu radiele unui viitoriu mai ferice, suntemu in progressu continuu, acestea este unu faptu, care ni assecura successu in lupta, daca vomu persevera. Fraţii noştri d’in Romania libera au facutu însemnate progresse, Ddieu sk-i apere de regressu ! ck-ci acestu a in dîilele innaintarii cu aburi si electricitate , ar fi cea mai mare calamitate. Noi Romanii Discarpatini, parte constitutiva, dar actualminte desconsiderata, a imperiului bifurcatu si bicipite supranumitu ostrungurescu, inca am facutu progresse, am mesuratu pe teribru nostre si nefavorabileloru impregiurari, destullu de imbucuratorie. Ddieu sa ne appere de indifferentismu ! acestua ni-ar ammortî, ar slel poterile natiunii. Multi au perdutu credenti’a si au inceputu a pactu cu impregiurarile, crediendu ca lupt’a ar fi desierta si succesulu problematicu si relegatu la unu indepartatu viitoriu. Sa nu ne amagimu, neci una data nu am statu mai aprope de possibilitatea, ba de probabilitatea unei radicali schimbari spre mai bine. Neincetatele incercari, sfortiri, esperimente alle doar monopolisatori, usurpatori de drepturi si împilatori de poporele asservite , ce alta dovedescu, de câtu ce domnirea loru cea nedrepta este fundata pre nesipu, este de adi pre mane. De aici — svercolitur’a centralistiloru Viennesi, de aici încercările loru de a schimba acum a patra ora constitutiunea prin schimbarea legii electorali, cu ce tote machinatiunile de pana acum n’a potutu sa li asecure predomnirea si nu li va poté neci acesta noua machinatiune, pentru ca nedreptatea numai prin fortia se pote sustiené. De aici assemene, acelle simtome de bola interna corrosiva mercuriale, ce subminedia soliditatea si amenintia corrierea injustului edificiu dualisticu in partea sa translatiana, ce se chiama regatulu lui Stefanu. Ranele lui, d’in cari sangera, sunt Croatia si Transsilvania, este desconsiderarea si sistematic’a oppressiune prin felui de appucature, a natiuniloru sorori, factori regnicolari de mare importantia, dar ignorate, ignorarea loru inse nu pote dura impunita. Purcederea guvernului ungurescu , acesta fidella espressiune a ontiei si intentiuniloru impure a natiunii magiare genetice, facia cu Croati’a si Transsilvani’a, au desvelitu înaintea ochiloru noştri si a lumii una privelisce abominabile de immoralitate. Acţiunea demoralisatoria se resbuna pururea si infricosiata. Fia ca spr’a naţiune magiara sa se descepte sa se reculegă cu una ora mai nainte spre a intona cu vigore si resolutiune fidoruski, — cei ce credu pote ca astfelu o servescu cu credentia, dar’ cu imprudenti’a loru o ducu la perire. — „Sistite gradum ! JSon plus ultra ! Si fimu drepţi cătra fraţii noştri compatrioţi, ca si ei si fia cu credentia catra noi, si ne iubesca, era nu si ne uresca /“ Acest’a dorimu, acest’a asceptamu noi de la fiii cei lumiiati ai natiunii magiare, atunci patri’a va fi tare si fericita, atunci toti locuitorii tierrei voru fi amici ideei de statu ungurescu, dar’ ideei de statu magiami eschisivu allu soiului magiaru, neci odeniora ! Acesta nedreptate, nedreptăţiţii o voru combate pana la cea d’in urma resuflare. Credemu a face bunu servitiu fratiloru magiari, arretandu-ne catra d’insi cu cea mai onesta sinceritate, si facemu acestea pentru ca suntemu amici naţiunii magiare, suntemu deplinu consoli si scimu appretiul valorea. interesseloru cari le avemu communi cu d’insii. Credemu in fine ca acestea le cunoscu si ei, prin urmare ca ne si intiellegu, alta vorba este daca ne voru si ascultă. Ei vedia! Situatiunea politica generale a betranei Europe in annulu viit. este de transitiune si de continua transformatiune, este ca aluatulu in stare de frementatiune. Celle mai multe popore credu ca voru ave a trece prin processulu regeneratiunuii, reinteneririi ; si intru adeveru, mai tote, traiescu tempuri provisorie, de transitiune, fara ca unulu, cellu pucinu, si pota sei cu securitate, ajunge-va la limanulu doritu. Asia Franci’a nu scie inca, fi-va republicana s’au monarchica? si un’a si alt’a pote sk fia. Asia Germania este „unificata“ pre harthia si pana unde ajunge poterea armeloru prusesci, dar’ acesta unire nu este deplina, este dar’ a provisoria. Bismarcu va avé inca de lucru cu multe staturi nemtiesci, dar’ avé-va mai allessu cu celle cu majoritate catholica si cu catholicii preste totu, pre cari i-am inversiunatu, provocandu-i la lupta. Vedia cum va gata cu ei! Itali’a ? are grea situatiune : a consolida unirea cascigata cu ajutorie străine, a-si regulă financiele si a se intari spre a potésta pre peciorele proprie. Dar’ monstrulu dualisticu ? Mare dose de imaginatiune si mari illusiuni se receru ca cineva sa crédia ca acestu monstru are vietia îndelungata , s’au numai pace si linisce spre desvoltarea sa. Monstrurile n’au potere de vietia , asia este legea naturei ca tote abnormitatile sa pieră. — Angli’a si Russi’a ? ar fi celle mai bine assiediate staturi, dar, pote d’in acesta causa, apprope d’a se încaieră pentru possessiunile lor asiatice. — Turci’a se frementa cu schimbarea viziriloru. Grea sarcina ! Dîrlele ei sunt numerate, ce ce îndelungata boia numai mortea o vindeca. — Romani’a, Serbia ? Se bucura de plăcerile teneretieloru. Toturoru poporeloru tenere dorimu ca primaver’a vietiei loru si duredie si ca vigorose, pline de potere 8k intre in etatea bărbăţiei. Cetitoriloru noştri , aunu nou fericitu ! Anulu alu sieselea MDCCCLXXIII. Mr. 1—7»«. Doctrinele lui Crregusiu. Cum sk ne intarimu socialminte?“ este titlulu cellui mai prospetu discursu allu invstiatului Steratu -maijiaru, secretariu allu societatii kisfaludiane, A. Gregusiu, tienutu in siedinti’a d’in urma a sus atinsei societăți. Ne vomu încercă a face unu scurtu eatrassu d’in acellu memorabilu, discursu, ca si romanii sa pota vedé, ce nu mai sciu si fraţii magiari? „întrebarea este“ — începe Greg. — „pre elementulu magiaru, care a fondatu Ungari’a si a douinitu pana acum’a preste cellelalte soiuri d’iutiéra, poté-va sustieni si de acum înainte superioritatea s’a sociale, — si cum?“ Respunsulu Dlui Gr. este affirmativu firesce după pre si cari conditiuni „8 în e qua non“ cari tote reassumpte se potu enundă „daca naţiunea genetica magiara va fi mai tare, mai potinte decâtu tote celle lalte d’in patria , pentru ca acellu elementu domnesce, care e mai poternicu.“ Apoi autoriulu indegetandu modurile, prin cari elementulu mag. pote ajunge la potere, vine la resultatulu : „Cu arm’a si ingeniulu numai cuceresce , dar’ cucerirea oscutesce si o imultiesce avuti’a si cultur’a nationale.“ Apoi continua : In Ungari’a pana acum’a — de una miia de anni — a domnitu elementulu mag. si inca, fia dîssu spre onorarea lui, nu intru atât’a politicesce, câtu socialminte , pentru ca d’in caus’a tolerantiei nostre cunoscute in tota lumea (?) la noi nici o data drepturile politice „nu au fostu depuse in mania unei naţiuni“, si nobilulu mag. că membru allu coronei mag. nu s’a trenutu de naţiunea genetica, ci de naţiune politica magiara. (Ce spurcata sofisma !) — Superioritatea sociale a elementului magiaru nu a provenitu d’in privilegie politice (?), ci de acolo, ck d’intre poporele acestei tiere magiarii a fostu cei mai avuţi si cei mai culţi ; ei au fondatu statulu magiaru, pamenturile de la inceputu mai tote au fostu in manile loru, si rutîn’a si istetîmea provenita d’in conducerea trebeloru politice inca a fostu mai cu sama partea loru. Dar s’au schimbatu impregiurarile, guvernatorii intrigi ai seculiloru d’in urma nu numai au lassatu si influintiedie strainulu in afacerile tierrei, ci inca si pre fiii patriei i-au instrainatu de la patria loru. Pamentulu (proprietățile) mare parte a devenitu in manile omeniloru desnationalisati, lassi si babanci, parte s’a detrasu de sub dispusetiunea magiariloru si veniturile se strecorara in strainetate ; éra class’a domnitoru, cellu pucinu „potior pars“ se eschise d’in cerculu seu naturalu de activitate, d’in servitiulu patriei, — indiferente in locu de a se cultivă, a trandaviru numai. Materialminte seraciamu, spiritualminte decadeamu, si catra capetulu seclului trecutu prevedeau a fi venitu tempulu ca sk ne germanisedie. Atunci ne salvă nascerea ideii de natiunatitate. (Carea in altii oipersecutati.) Dar seracirea (pauperisarea) se continua, pentru ca ideea salvatore chiaru aceia o imbratîsiara mai pucinu, cari posiedeau mai mari latifundie : magnatii nostri. Acestia seraciau si se germanisau neincetatu, si superioritatea elementului magiaru de la finea Beciului trecutu o sustienura classele de midilocu. Eluptarile din 1848 aflara pre cei mai multi nepreparati ; in 1849 amu remasu gerti’ă veciniloru, cari cugetau a fi sositu tempulu a împlini cu successu oper’a nesuccessa in annii de la 1780 , a subordină elementulu magiaru elementului germaru, si prin germanisare a lu sterpi cu totulu. Scimu că ei au facutu tote pentru ajungerea acestui scopu. Limb’a germana o latîra si o octroara prin ajutoriulu officialiloru germani si scole nemtiesci, (intocm’a că magiarii astadi R.) si scopulu de siguru l’ar fi si ajunsu, daca dispuneau cu acea potere duplice, carea fondédia superioritatea unui elementu asupr’a cellui-alaltu. Cet’a officialiloru lui Bach de sigurul aru fi fondatu domnirea germanismului in patri’a nostra, dar’ fi lipsit doue conditiuni : superioritatea averiloru si a culturei. Ei, spre norocirea nostra au fostu seraci, seraci in spiritu (?) si in averi pamentesci, si intre noi voibra a se inavutî. Unoru a li au si successu. A se cultivă prin noi n’au voitu, (Mare lucru ! ..) dar’ acést’a se intempla bi frra de voi’a loru, pentru ca fura constrinsi a se impartesi in părerile nostre, candu in continuu aveau atingere si freceri cu noi. Si asie tota lupt’a avu resultatulu contrariu : ei devenira instrumintele si servii domnirei, cuceritorii de odeniora ni se prefăcură devotați. Intregu resultatulu giganticei si inmoralei încercări causk întărirea elementului magiaru. Datele statistice ni areta invederatu, ck d’intre beamterii addussi in tier’a nostra aprope la o una miia de familie au remasu aici si asta di immultiescu numerulu magiariloru. (Ecca resultatulu, pentru apesarea in cursu mai bine de trei secle ! — Sk li fia de bine si magiariloru de invetiatura ! ..) Dar’ in urm’a unoru impregiurari si [lage grelle totusi seracimu necontenitu, pre candu natiunalitatile sorori inaintedia in cultura. La sprijinu politicu nu potemu contă, pentruca — precum recere dreptatea — desvoltarea libera a differiteloru natiunalitati trebue s- o asecurkmu prin lege, era egal’a indreptatîre adduce cu sene, ca fiacare locuitoriu aflu patriei sa-si pota pune in valore influintiva.