Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)

1873-01-28 / nr. 8

intru a incassa sacrifierele nostre in sange si materia (bani), dar’ in tote cele alte privintie se areta cu unu vitregu. Deci prin străini nu e viitoriu si­­guru nici sperantia de independintia. Sub aceste impregiurari ar fi chiaru pecatu a cresce barbati pentru adver­sării noștri, si mai alesu atu­ncia, candu in tote specialitatile naţiunea romana duce o simtitorie lipsa de omeni cali­ficaţi, pre langa acestea s’ar cresce nu­mai slugi, ca­ci capacitatea cea mai mare sa fia, inse intre străini nu pote deveni conducatoriu. Asemenea triste si periculose per­spective ni­ se desfasiura inaintea ochiloru candu ne gandit­u in privinti’a sociala, civila si politica. Amu dîsu ch e scurtu timpulu, de candu a apucatu a se incuiba lepr’a ruinatoria in districtu si totu­si se areta urmari, se vedu urme unde cu ghimpii ei impungu spre a slabi cogi’a, se vede cum se ingrigescu a tiené cogi’a umeda ca sk se moie, ca asia sk o pota pă­trunde si sk se pota incuiba, daca nu in inima, celu pucinu in estremitatile corpului romanu. — Si chiaru in dis­­trictulu Nasaudului se voru afla urme de demoratisare, cari s’au infiptu prin lepra veninosa. Acestu­a e inceputulu, inse culmea e infricosiata precum in documente dia orasie, sate si unele parti alle Mol­dovei. Daca lepr’a veninosa, urita de to­t lumea — daca lepr’a careia nu-i e data numai prin lingusire, tertire, si virîre, a se incuiba — pote sa aduca stricatiuni, ba chiaru perire — ase­menea vermelui neinsemnatu la plant­a cea pomposa, mare si poternica, — apoi e mirare, candu me cutremuru de cugetulu cu ce voru face cei pri­vilegiați pre 80 anni, cari asemenea au la inima pre Romani, era in pri­vinti’a distrugerii nu sunt mai pucinu in^mrofi . Ca omeni preferiţi, ca nu veti ati la ocasiunea data li vo­ru fi deschisu si cereulu familiaru ; aici inceputulu, ei voru fi siliţi a se folosi de tote impre­giurarile ; astea e câtu numai se pote de naturalu. Ce e dreptu nu cunoscu constitu­­tiunile diferiteloru state, inse credu ca nici intr’unu stătu nu se recere unu stadiu de 80 anni spre a poté fi im­­pamentenitu, inse se vorbescu de im­­pamentenire, ca­ci precum credut, mem­brii si officiali societătii sunt civi d’in Ungaria seau Austria, prin urmare trebue sa se bucure de drepturile aces­tor­u state. Câștigarea de proprietate va de­curge forte lesne, asia dara ei ca civi ai statului si ca proprietari ai distric­tului trebue sa aibe votu in tote afa­cerile. Voru lua parte la constituire, voru deveni ca funcţionari publici seau ai statului. Voru avéa votu la alegeri, ba voru fi alesi ca deputaţi, de­si nu n­iuniu de odata, inse cu timpulu, cu timpulu. De presenta districtulu Nasaudului e unulu d’intre cellea mai curatu roma­nesci, nici ce pote fi vorba de votanti străini, si totu­si, dorere­­annii prece­denţi ni-au dovediţii, ca unulu-doue voturi s’au luatu in deplina considera­­tiune de cei de la potere pre langa tote protestarile energiose d’in partea massei, d’in partea populatiunei întregi. Dar’ ce o se umedie? candu numerulu acestora teribili adversari ai Românis­mului se va immulti, candu toti aces­ti*» prin bunulu „G’schäff,“ ce a in­­cliatu se voru inavutî . . . ? chiaru cugi­farea la acest’a me infiora . . . . si dîcu numai cl pna bunulu Ddieu sa se indure spre noi. Acestea sunt motivele, cari me făcu a crede că o arendare in genere si mai alesu pre unu timpu atâtu de in­­delungatu — nu pote fi de câtu in des interesulu, spre mare dauna nationala, câtu si spre decadinti’a comuneloru districtului. De asta data nu-mi permite timpulu a mi da părerile in privinti’a punc­ 30 telori essentiale ce s’ar fi inchiatu, cari puncte le vedu amintite in susu me­moratulu numeru alu „Federatiunei inse cu permissiunea D. Vostra, Dom­nule Redactoru, mi-asiu lua libertatea a reveni a su­ra loru. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 4. F e b r. 1873. Siedinti’a se deschide la 10 ore d’in dr. Alessandru A­l­m­á­s­s­y , avendu in ve­dere ca g­uvernulu actualu a primita in func­tiuni de st .tu mai multi implorati de sub regimulu prec-'dentu, cari nu sciau limb’­a magiar , intreba guvernulu, ck datu-a acestoru officiali unu terminu anumitu pentru studea­­rea lim­bei magiare ? Daca da, apoi pana capdu are .se duredie acestu terminu ? — Interpel­­latiunea se presenta ministrului-presiedinte. Camer’a trece apoi la ordonea­­dîllei si mai înainte de tote continua desbatterea a­su­pra propusetiuniloru făcute de comissiunea fi­­nanciaria, cari se primescu in testulu origina­­lu. Propusetiunea a opt’a se referesce la vo­tarea speseloru pentru confiutele militari pro­­vincialisate. Aceste se accepta parte ca pau­­siale, parte intre detaiurile bugetului. Prin propusetiunea a nou’a camer’a invita guvernulu a esamina impartîrea actuala a casei tierrei d’in Bud’a si astfelin a esopera o impartîre mai putina lucruriosa. Prin motiunea a diecea camer’a invita ministeriulu a studea cestiunea tarifei cutiiloru ferrate si a-i presenta apoi unu proiecta de lege in acesta gprivintia. In fine, prin a unu-spre­ diecea propusetiune ca­mer’a invita pre ministeriu a-i presenta pro­iecte de legi referitorie la amortisatiunea obli­­gatiuniloru detoriei de statu, la cuponele loru si preste totu la barthiele de pretiu ungu­resc­­ , in aceste proiecte apoi se desfasiure pre largu principiele relative la prescrierea acestoru harthie. Urmedia desbatterea speciale a bugetului pre annulu cuvinte. Postulu primu : »Spesele pentru sustienerea curții regesei.“ Acestu punctu se lassa iu suspensu, de­ ora­ce guver­nulu a presentatu de currendu unu proiectu de lege, după care summ­a de sub acestu titlu ar ave a se urca cu uuu millionu. Re­­mane deci, ca preliminariulu de sub acestu titlu se se desbatta d’impreuna cu proiectulu mentiunatu. După aceea se votedia fara nici o desb. urmatoriele posturi : Spese pentru cancelari’a cabinetului M. Salle 72.216 fi. ~ Spese pentru dieta 700.000 fi. — Spese comune 29.316.643 fi. — Pensiu­nile organeloru guvernului centralu, care a sustatu de la 1849 — pana la 1867, in summ’a de 259.300 fi. — Interessele detoriei de statu d’impreuna cu quot’a (1.165.000) de amortisatiune 31.530.600 fi. — Recerintiele împrumutului pentru cutiile ferrate 5.113.944 fi. — ‘Interessele, quota de amortisatiune (459.800) si spesele de manipulatiune alle imprumutului de 30 de millione 2.091. 66011. — Spesele de administratiune in Croatî’a si Slavoni’a 4.480.000 fl. — In fine spesele pen­tru administratiune si justitîa in Fiume 92.810 fl. afirmă, ca missiunea lui Siuvaloff n’ar fi avutu resultatu favorabilu. Camer­a trece apoi la ordenea dîllei si con­tinua desbaterea speciale a­supra bugetului. Spesele pentru curtea de comptabilitate se accepta in summa de 150.000 îl. Urme­dia bugetulu presidiului ministerialu. Compe­­tintie personali 85.180. Carolu B o b o­r­y pro­pune, ca acesta summa se se sterga, de ora­ce ministrulu-presiedinte are lefa de 20.000 fl. si astfeliu e destullu de bine dotata. Cu tote acestea summa preliminată se votedia. Mai departe se votedia 243.800 fl. erregatiuni reale , 200.000 pentru fundulu de dispusetiune si 30 mii spese estraordenarie. Bugetulu ministrului de langa person’a M. Salle se votedia cu 68.785 fl. spese ordinarie si 8275 straordenarie. — In fine, in sied, de asta-di se mai votedia bugetulu ministrului pentru Cioatî’a, Slavonia si Dalmatî’a cu 41.225 fl. Refles si mnile dlui deputatu nationalu Mircea J­. Sta­­neacu la respunsulu”) ce dlu ministru de langa person’a M. Salle i l’a datu in urm’a interpellation» ce d. Stanescu i-a fostu a­­dressatu in caus’a decorarii unoru preoti ro­mani d’in diecesea Aradului. Onorab. Camera ! Scopulu interpellat­» mele nu a potutu sé fie si nici n’a fostu acellu­a, ca personeloru, cari, precum se dice, pentru meritele cascigate pre terrenu besericescu, au primitu semne de distinctiune, se li se iée aceste decoratiuni , ci scopulu meu a fostu, ca, si pana atunci, pana ce nu inceta aseme­nea distingeri, ce stau in o crassa contradîcere cu principiele adeveratei democratie, si pana atunci, pana ce, precum in Dani’a, privilegiele nobilitare nu se voru sterge cu deseversare, dîca, ca si pana atunci numai respectele intr’adeveru demne de consideratu se deter­mine la impartîrea unoru assemenea distinc­tiuni. — Cu bucuria constated in faptul­ cum­ câ insu­si dlu ministru aiasiatu eâtri person’a M. Salle a recunoscutui câ, cu occa­­siunea decorârii acelor preoti romani, res­­pectivulu capu besericescu ori ordinariatulu diecesauu n’au fostu intrebati, ca pre acei preoti, cari pentru merite cascigate pre ter­renu besericescu au fostu onorati cu semne de distinctiuni, sunt intr’adeveru demui de aceea ? au merite pre terrenulu besericescu, ori nu au ? Nu cu mai pucina bucuria constate din acelu faptu, cum­ câ, in »Budapesti Közlöny“, care este foia officiala ii tier’a nostr’a, intru adeverii, s’a comun­icatu, ca anumitele persone au fostu pentru meritele loru besericesci de­corate. — Si domnulu ministru recunosce acest’a. Dar’ intru iu meritulu causei. — Onor. Camer’a ! — La noi, gr. orientalii, precum iu debosce este cunoscutu, preutii făcu parte d’in societate. (Illaritate.) Prin aceste cuvinte voiescu se dîcu ca, nefiindu siliti se traiescu in celibatu, preutii nostri seculari s­i casato­­rescu, si, prin legaturele loru familiare, intrati in societate, nu potu se formedie o deosebita casta ; tocmai pentru aceea unu preutu grec. ort. nu este numai preutu, ci totodată si cetatianu allu tierrei. [Strigări : Si la noi !) Unu cetatienu, care, parte ca capu allu fami­liei salle, parte ca omu inzestratu cu drepturi politice, este unu factoru determinatoriu in mise­­mintele politice. — Deci — uuu astfeln de preotu gr. ort. este a se privi d’in doue puncte de vedere, odata ca cetatianu allu sta­tului, alta data ca functionariu besericescu, ca preotu. — Recunoscu, ca coron’a este iu dreptu, ca, privindu-lu ca pre unu cetatianu, fara ascultarea capului besericescu, se distingă pre­uuiu preutu pentru meritele lui cetatie­­nesci, ori pentru merite, ce elu si-a cascigatu in luptele pentru patria, vieti’a constitutionala, libertate, ori soliutia. — Aceea iuse, ca unu preutu se fie onoratu cu semne decorative pentru merite besericesci presumptive, fara ca superiorulu lui, capulu juredictiunii beseri­cesci, se fie ascultatu, nu numai după a mea părere, dar a sum incredintiatu, că după păre­rea a multoru membri ai acestei onor. came­re, este uuu lucru abnormu. De altmintrelea, nepotendu coron’a se vina cu singuratecii in contactu nemidilocitu si astfelu se cunosca portarea acestoru­ a in urm’a unei proprie observări , este unu complimentu allu ordinei, stabilității, corectei administratiuni si a praxei bune, ca superi­orii se informedie coron’a a­supra portârii, ce subalternii loru au avutu in restimpulu de serviciu. Daca, spre essemplu, amu voii se distin­­gemu pre unu pretoru cei­ualu ori pre uuu sub-prefectu, inainte de tote amu ascultă pă­rerea prefectului, a superioriloru si cu uuu cuventu, a ocârmuirei districtuale; tocmai astfelu potemu se pretindemu, ca superiorii besericesci sé fie ascultați, candu este vorb’a despre subalternii loru ! Onor. D. Ministru a recunoscuții că iu ase­menea cause, ministrulu atastatu câtr’a perso­n’a M. S. este responsabilu. Recunoscu, câ coron’a are eminentulu dreptu, ca, pentru me­rite cascigate atâtu pre terrenulu besericescu, câtu si pre cella politicu, se distingă pre ci­­tatieni; dar’ tocmai pentru­ câ langa person’a Maiestăţii Sale este unu ministru, care este nu numai responsabilu, dar’ totodată si con­­siliariu intimu allu M. S., — asiu ti asceptatu ca acestu­a sé me impaciuesca, cumcâ, daca in trecutu s’a perdutu d’in vedere procedur’a recomedata de céira mine, cellu puciuu pre viitoriu sé mi­ se assigure observarea ei. Fiindu­ câ dlu Ministru nu mi-a datu ace­sta impaciuire, eu si acum sustiemu genâulu, ca anumitele persone besericesci n’au fostu distinse cu decoratiuni pentru merite cascigate pre terre­nu besericescu ci numai pentru cortesîa , de­­ora-ce distingerile s’au intemplatu parte ne­­medîlocitu inaintea alegeriloru dietali, parte in mediulocul* aceloru­ a. Acesta genau este sprijinitu si de câtra im­­pregiurar­e, că nu numai preotului d’in St. Ann’a, Ioan­u­­Fopoviciu, la care dlu Ministru a aflatu de bine se se provo­ce, a fostu distinsu prin decoratiune. „ De si nu voiescu se adducu inainte nimeni, sciindu câ »uomina sunt odio­­sa“, dupa­ ce am fostu impinsu pre acestu terrenu, voiu fi silitu, ca, pre­ si­ cum in semnu de contrabalansa, se adducu si eu uuu casa. — Dlu Ministru a binevoitu se inregistre die unu casu, in care unu preutu a fostu distinsu cu decoratiune. Recunoscu, ca aici este ce­va S i e d i n t­i’a d­e l­a 5. F­e­b­r. 1873. înainte d’a trece la ordenea dîtiei, Iosifu Madarász, d’in mai multe consideratului plausibile, presinta unu proiectu de resolutiu­­ne, după care camer’a ar’ avé se invite pre ministrulu de financie, spre a presenta unu proiectu de lege, prin care sé se urce darea după capitaluri in modo corespundietoriu. — Asemenea si Irányi presinta unu astfeliu de proiectu de resolutiune, relativii la intro­­ducerea darii pentru lucru. Ambele proiecte se voru tipări si pune la ordenea dîllei mai tardîu. După aceea ministrulu de financie Ker­­k­a p o­­ y respunde la interpellatiunea ce i-a adressatu-o Ed. Horn cu privire la ingrumu­­tulu de 54 millione, totodată respinge si im­­putatiunile ce i se făcu lui si antecessoriloru lui, ca adeca aru inchia contracte totu cu bance de a treilea rangu si prin acest’a ar’ periclita resultatulu operatiuniloru. Ministrulu in respunsulu seu admitte, cu imprumutulu acestu­a nu face progressu, dar’ totodată se încerca a areta si motivele acestei impregiu­­râri. Intre altele dlu Kerkapoly dice, câ unu articlu d’in diuariulu anglesu »Times“ ar’ fi produsu acesta stagnare. In acellu articlu se­ r i e d i n t i’a de 1 a 6. F e b r. 1873. După ceremoniele indatenate cont. Teodoru C­s­á­k­y adressedia guvernului doue interpel­­latiuni. Prin cea de antâia intreba, daca gu­vernulu are de cugetu a presenta unu prtiectu de lege despre impartîrea territorieloru munici­pali in uuu tempu, candu se fia inca cu potinti’a a lua mesure, ca in bugetulu anuuluî viitoriu errogatiunile comitateloru sa nu mai ingrem­­­edie statulu? — Prin a doua interpellatiune intreba, daca guvernulu are de cugetu a des­­fiintiu institutiunea comitiloru supremi orasie­­nesci, carea in pracsa s’a doveditu de neco­­respundietoria, or’ agendele acestoru comiti supremi orasienesci se le indeplinescs comitii supremi ai comitateloru, pana candu se va regula administratiunea ? — Ambele interpel­­latiuni se presinta in scrisu ministrului-pre­siedinte. Col. Szell presinta doue repporte alle comissiunii financiarie, uuulu relativu la mo­­dulu de es^minare si revisiune a socoteleloru finali de la 1867—1871, conformu proiectului de resolutiune presintatu de Lauyai, altulu referitoriu la petitiunile ce i s’au transmissu spre opinionare. Camor’ft troop apoi la ordonea dîllei oi continua desbatterea speciale a­supra buge­tului, si a­nume a­supra bugetului ministru­lui de interne, cărui­a i se votedia urmato­riele summe : Bani de cortelu si pentru sa­­larie 237.950 fl. pentru chiria si trecere in stare buna a edificieloru 8725 fl. ; pentru telegramme 8000 fl.; pentru biblioteca 1000 fl. etc., cu totulu 326,125 fl. Titlulu II. Errogatiunile comitateloru, dis­­tricteloru, cercuriloru si scauneloru se lassa in suspensu, pana ce nu se va regula prin lege afacerea speseloru pentru juredictiuni. Pentru salariele comitiloru si capitaniloru supremi, a juditoru regesei supremi, a comi­telui sasescu si personalului seu, apoi pentru comitii supremi orasienesci si cei d’in confinie se voredie 317.025 fl. ; pentru administra­­tiunea continieloru militari 124.807 hi. ; spese pentru administratiunea generala 1.491.545 îl. ; spese pentru ingrijirea bolnaviloru si re­­ceriitie sanitarie 745.000 11. *) Respunsulu ministrului Br. Wenckheim l’amu publicatu in estractu essentîalu iu m­ulu precedentu. A se vede in repportulu despre sied, de la 3. Faura a camerei unguresci. Red.

Next