Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)
1873-01-28 / nr. 8
intru a incassa sacrifierele nostre in sange si materia (bani), dar’ in tote cele alte privintie se areta cu unu vitregu. Deci prin străini nu e viitoriu siguru nici sperantia de independintia. Sub aceste impregiurari ar fi chiaru pecatu a cresce barbati pentru adversării noștri, si mai alesu atuncia, candu in tote specialitatile naţiunea romana duce o simtitorie lipsa de omeni calificaţi, pre langa acestea s’ar cresce numai slugi, caci capacitatea cea mai mare sa fia, inse intre străini nu pote deveni conducatoriu. Asemenea triste si periculose perspective ni se desfasiura inaintea ochiloru candu ne ganditu in privinti’a sociala, civila si politica. Amu dîsu ch e scurtu timpulu, de candu a apucatu a se incuiba lepr’a ruinatoria in districtu si totusi se areta urmari, se vedu urme unde cu ghimpii ei impungu spre a slabi cogi’a, se vede cum se ingrigescu a tiené cogi’a umeda ca sk se moie, ca asia sk o pota pătrunde si sk se pota incuiba, daca nu in inima, celu pucinu in estremitatile corpului romanu. — Si chiaru in districtulu Nasaudului se voru afla urme de demoratisare, cari s’au infiptu prin lepra veninosa. Acestua e inceputulu, inse culmea e infricosiata precum in documente dia orasie, sate si unele parti alle Moldovei. Daca lepr’a veninosa, urita de tot lumea — daca lepr’a careia nu-i e data numai prin lingusire, tertire, si virîre, a se incuiba — pote sa aduca stricatiuni, ba chiaru perire — asemenea vermelui neinsemnatu la planta cea pomposa, mare si poternica, — apoi e mirare, candu me cutremuru de cugetulu cu ce voru face cei privilegiați pre 80 anni, cari asemenea au la inima pre Romani, era in privinti’a distrugerii nu sunt mai pucinu in^mrofi . Ca omeni preferiţi, ca nu veti ati la ocasiunea data li voru fi deschisu si cereulu familiaru ; aici inceputulu, ei voru fi siliţi a se folosi de tote impregiurarile ; astea e câtu numai se pote de naturalu. Ce e dreptu nu cunoscu constitutiunile diferiteloru state, inse credu ca nici intr’unu stătu nu se recere unu stadiu de 80 anni spre a poté fi impamentenitu, inse se vorbescu de impamentenire, caci precum credut, membrii si officiali societătii sunt civi d’in Ungaria seau Austria, prin urmare trebue sa se bucure de drepturile acestoru state. Câștigarea de proprietate va decurge forte lesne, asia dara ei ca civi ai statului si ca proprietari ai districtului trebue sa aibe votu in tote afacerile. Voru lua parte la constituire, voru deveni ca funcţionari publici seau ai statului. Voru avéa votu la alegeri, ba voru fi alesi ca deputaţi, desi nu niuniu de odata, inse cu timpulu, cu timpulu. De presenta districtulu Nasaudului e unulu d’intre cellea mai curatu romanesci, nici ce pote fi vorba de votanti străini, si totusi, dorereannii precedenţi ni-au dovediţii, ca unulu-doue voturi s’au luatu in deplina consideratiune de cei de la potere pre langa tote protestarile energiose d’in partea massei, d’in partea populatiunei întregi. Dar’ ce o se umedie? candu numerulu acestora teribili adversari ai Românismului se va immulti, candu toti acesti*» prin bunulu „G’schäff,“ ce a incliatu se voru inavutî . . . ? chiaru cugifarea la acest’a me infiora . . . . si dîcu numai cl pna bunulu Ddieu sa se indure spre noi. Acestea sunt motivele, cari me făcu a crede că o arendare in genere si mai alesu pre unu timpu atâtu de indelungatu — nu pote fi de câtu in des interesulu, spre mare dauna nationala, câtu si spre decadinti’a comuneloru districtului. De asta data nu-mi permite timpulu a mi da părerile in privinti’a punc 30 telori essentiale ce s’ar fi inchiatu, cari puncte le vedu amintite in susu memoratulu numeru alu „Federatiunei inse cu permissiunea D. Vostra, Domnule Redactoru, mi-asiu lua libertatea a reveni a sura loru. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 4. F e b r. 1873. Siedinti’a se deschide la 10 ore d’in dr. Alessandru Almássy , avendu in vedere ca guvernulu actualu a primita in functiuni de st .tu mai multi implorati de sub regimulu prec-'dentu, cari nu sciau limb’a magiar , intreba guvernulu, ck datu-a acestoru officiali unu terminu anumitu pentru studearea limbei magiare ? Daca da, apoi pana capdu are .se duredie acestu terminu ? — Interpellatiunea se presenta ministrului-presiedinte. Camer’a trece apoi la ordoneadîllei si mai înainte de tote continua desbatterea asupra propusetiuniloru făcute de comissiunea financiaria, cari se primescu in testulu originalu. Propusetiunea a opt’a se referesce la votarea speseloru pentru confiutele militari provincialisate. Aceste se accepta parte ca pausiale, parte intre detaiurile bugetului. Prin propusetiunea a nou’a camer’a invita guvernulu a esamina impartîrea actuala a casei tierrei d’in Bud’a si astfelin a esopera o impartîre mai putina lucruriosa. Prin motiunea a diecea camer’a invita ministeriulu a studea cestiunea tarifei cutiiloru ferrate si a-i presenta apoi unu proiecta de lege in acesta gprivintia. In fine, prin a unu-spre diecea propusetiune camer’a invita pre ministeriu a-i presenta proiecte de legi referitorie la amortisatiunea obligatiuniloru detoriei de statu, la cuponele loru si preste totu la barthiele de pretiu unguresc , in aceste proiecte apoi se desfasiure pre largu principiele relative la prescrierea acestoru harthie. Urmedia desbatterea speciale a bugetului pre annulu cuvinte. Postulu primu : »Spesele pentru sustienerea curții regesei.“ Acestu punctu se lassa iu suspensu, de orace guvernulu a presentatu de currendu unu proiectu de lege, după care summa de sub acestu titlu ar ave a se urca cu uuu millionu. Remane deci, ca preliminariulu de sub acestu titlu se se desbatta d’impreuna cu proiectulu mentiunatu. După aceea se votedia fara nici o desb. urmatoriele posturi : Spese pentru cancelari’a cabinetului M. Salle 72.216 fi. ~ Spese pentru dieta 700.000 fi. — Spese comune 29.316.643 fi. — Pensiunile organeloru guvernului centralu, care a sustatu de la 1849 — pana la 1867, in summ’a de 259.300 fi. — Interessele detoriei de statu d’impreuna cu quot’a (1.165.000) de amortisatiune 31.530.600 fi. — Recerintiele împrumutului pentru cutiile ferrate 5.113.944 fi. — ‘Interessele, quota de amortisatiune (459.800) si spesele de manipulatiune alle imprumutului de 30 de millione 2.091. 66011. — Spesele de administratiune in Croatî’a si Slavoni’a 4.480.000 fl. — In fine spesele pentru administratiune si justitîa in Fiume 92.810 fl. afirmă, ca missiunea lui Siuvaloff n’ar fi avutu resultatu favorabilu. Camera trece apoi la ordenea dîllei si continua desbaterea speciale asupra bugetului. Spesele pentru curtea de comptabilitate se accepta in summa de 150.000 îl. Urmedia bugetulu presidiului ministerialu. Competintie personali 85.180. Carolu B o b ory propune, ca acesta summa se se sterga, de orace ministrulu-presiedinte are lefa de 20.000 fl. si astfeliu e destullu de bine dotata. Cu tote acestea summa preliminată se votedia. Mai departe se votedia 243.800 fl. erregatiuni reale , 200.000 pentru fundulu de dispusetiune si 30 mii spese estraordenarie. Bugetulu ministrului de langa person’a M. Salle se votedia cu 68.785 fl. spese ordinarie si 8275 straordenarie. — In fine, in sied, de asta-di se mai votedia bugetulu ministrului pentru Cioatî’a, Slavonia si Dalmatî’a cu 41.225 fl. Refles si mnile dlui deputatu nationalu Mircea J. Staneacu la respunsulu”) ce dlu ministru de langa person’a M. Salle i l’a datu in urm’a interpellation» ce d. Stanescu i-a fostu adressatu in caus’a decorarii unoru preoti romani d’in diecesea Aradului. Onorab. Camera ! Scopulu interpellat» mele nu a potutu sé fie si nici n’a fostu acellua, ca personeloru, cari, precum se dice, pentru meritele cascigate pre terrenu besericescu, au primitu semne de distinctiune, se li se iée aceste decoratiuni , ci scopulu meu a fostu, ca, si pana atunci, pana ce nu inceta asemenea distingeri, ce stau in o crassa contradîcere cu principiele adeveratei democratie, si pana atunci, pana ce, precum in Dani’a, privilegiele nobilitare nu se voru sterge cu deseversare, dîca, ca si pana atunci numai respectele intr’adeveru demne de consideratu se determine la impartîrea unoru assemenea distinctiuni. — Cu bucuria constated in faptul cum câ insusi dlu ministru aiasiatu eâtri person’a M. Salle a recunoscutui câ, cu occasiunea decorârii acelor preoti romani, respectivulu capu besericescu ori ordinariatulu diecesauu n’au fostu intrebati, ca pre acei preoti, cari pentru merite cascigate pre terrenu besericescu au fostu onorati cu semne de distinctiuni, sunt intr’adeveru demui de aceea ? au merite pre terrenulu besericescu, ori nu au ? Nu cu mai pucina bucuria constate din acelu faptu, cum câ, in »Budapesti Közlöny“, care este foia officiala ii tier’a nostr’a, intru adeverii, s’a comunicatu, ca anumitele persone au fostu pentru meritele loru besericesci decorate. — Si domnulu ministru recunosce acest’a. Dar’ intru iu meritulu causei. — Onor. Camer’a ! — La noi, gr. orientalii, precum iu debosce este cunoscutu, preutii făcu parte d’in societate. (Illaritate.) Prin aceste cuvinte voiescu se dîcu ca, nefiindu siliti se traiescu in celibatu, preutii nostri seculari si casatorescu, si, prin legaturele loru familiare, intrati in societate, nu potu se formedie o deosebita casta ; tocmai pentru aceea unu preutu grec. ort. nu este numai preutu, ci totodată si cetatianu allu tierrei. [Strigări : Si la noi !) Unu cetatienu, care, parte ca capu allu familiei salle, parte ca omu inzestratu cu drepturi politice, este unu factoru determinatoriu in misemintele politice. — Deci — uuu astfeln de preotu gr. ort. este a se privi d’in doue puncte de vedere, odata ca cetatianu allu statului, alta data ca functionariu besericescu, ca preotu. — Recunoscu, ca coron’a este iu dreptu, ca, privindu-lu ca pre unu cetatianu, fara ascultarea capului besericescu, se distingă preuuiu preutu pentru meritele lui cetatienesci, ori pentru merite, ce elu si-a cascigatu in luptele pentru patria, vieti’a constitutionala, libertate, ori soliutia. — Aceea iuse, ca unu preutu se fie onoratu cu semne decorative pentru merite besericesci presumptive, fara ca superiorulu lui, capulu juredictiunii besericesci, se fie ascultatu, nu numai după a mea părere, dar a sum incredintiatu, că după părerea a multoru membri ai acestei onor. camere, este uuu lucru abnormu. De altmintrelea, nepotendu coron’a se vina cu singuratecii in contactu nemidilocitu si astfelu se cunosca portarea acestoru a in urm’a unei proprie observări , este unu complimentu allu ordinei, stabilității, corectei administratiuni si a praxei bune, ca superiorii se informedie coron’a asupra portârii, ce subalternii loru au avutu in restimpulu de serviciu. Daca, spre essemplu, amu voii se distingemu pre unu pretoru ceiualu ori pre uuu sub-prefectu, inainte de tote amu ascultă părerea prefectului, a superioriloru si cu uuu cuventu, a ocârmuirei districtuale; tocmai astfelu potemu se pretindemu, ca superiorii besericesci sé fie ascultați, candu este vorb’a despre subalternii loru ! Onor. D. Ministru a recunoscuții că iu asemenea cause, ministrulu atastatu câtr’a person’a M. S. este responsabilu. Recunoscu, câ coron’a are eminentulu dreptu, ca, pentru merite cascigate atâtu pre terrenulu besericescu, câtu si pre cella politicu, se distingă pre citatieni; dar’ tocmai pentru câ langa person’a Maiestăţii Sale este unu ministru, care este nu numai responsabilu, dar’ totodată si consiliariu intimu allu M. S., — asiu ti asceptatu ca acestua sé me impaciuesca, cumcâ, daca in trecutu s’a perdutu d’in vedere procedur’a recomedata de céira mine, cellu puciuu pre viitoriu sé mi se assigure observarea ei. Fiindu câ dlu Ministru nu mi-a datu acesta impaciuire, eu si acum sustiemu genâulu, ca anumitele persone besericesci n’au fostu distinse cu decoratiuni pentru merite cascigate pre terrenu besericescu ci numai pentru cortesîa , deora-ce distingerile s’au intemplatu parte nemedîlocitu inaintea alegeriloru dietali, parte in mediulocul* aceloru a. Acesta genau este sprijinitu si de câtra impregiurare, că nu numai preotului d’in St. Ann’a, IoanuFopoviciu, la care dlu Ministru a aflatu de bine se se provoce, a fostu distinsu prin decoratiune. „ De si nu voiescu se adducu inainte nimeni, sciindu câ »uomina sunt odiosa“, dupa ce am fostu impinsu pre acestu terrenu, voiu fi silitu, ca, pre si cum in semnu de contrabalansa, se adducu si eu uuu casa. — Dlu Ministru a binevoitu se inregistre die unu casu, in care unu preutu a fostu distinsu cu decoratiune. Recunoscu, ca aici este ceva S i e d i n ti’a de la 5. Febr. 1873. înainte d’a trece la ordenea dîtiei, Iosifu Madarász, d’in mai multe consideratului plausibile, presinta unu proiectu de resolutiune, după care camer’a ar’ avé se invite pre ministrulu de financie, spre a presenta unu proiectu de lege, prin care sé se urce darea după capitaluri in modo corespundietoriu. — Asemenea si Irányi presinta unu astfeliu de proiectu de resolutiune, relativii la introducerea darii pentru lucru. Ambele proiecte se voru tipări si pune la ordenea dîllei mai tardîu. După aceea ministrulu de financie Kerka p o y respunde la interpellatiunea ce i-a adressatu-o Ed. Horn cu privire la ingrumutulu de 54 millione, totodată respinge si imputatiunile ce i se făcu lui si antecessoriloru lui, ca adeca aru inchia contracte totu cu bance de a treilea rangu si prin acest’a ar’ periclita resultatulu operatiuniloru. Ministrulu in respunsulu seu admitte, cu imprumutulu acestua nu face progressu, dar’ totodată se încerca a areta si motivele acestei impregiurâri. Intre altele dlu Kerkapoly dice, câ unu articlu d’in diuariulu anglesu »Times“ ar’ fi produsu acesta stagnare. In acellu articlu se r i e d i n t i’a de 1 a 6. F e b r. 1873. După ceremoniele indatenate cont. Teodoru Csáky adressedia guvernului doue interpellatiuni. Prin cea de antâia intreba, daca guvernulu are de cugetu a presenta unu prtiectu de lege despre impartîrea territorieloru municipali in uuu tempu, candu se fia inca cu potinti’a a lua mesure, ca in bugetulu anuuluî viitoriu errogatiunile comitateloru sa nu mai ingremedie statulu? — Prin a doua interpellatiune intreba, daca guvernulu are de cugetu a desfiintiu institutiunea comitiloru supremi orasienesci, carea in pracsa s’a doveditu de necorespundietoria, or’ agendele acestoru comiti supremi orasienesci se le indeplinescs comitii supremi ai comitateloru, pana candu se va regula administratiunea ? — Ambele interpellatiuni se presinta in scrisu ministrului-presiedinte. Col. Szell presinta doue repporte alle comissiunii financiarie, uuulu relativu la modulu de es^minare si revisiune a socoteleloru finali de la 1867—1871, conformu proiectului de resolutiune presintatu de Lauyai, altulu referitoriu la petitiunile ce i s’au transmissu spre opinionare. Camor’ft troop apoi la ordonea dîllei oi continua desbatterea speciale asupra bugetului, si anume asupra bugetului ministrului de interne, căruia i se votedia urmatoriele summe : Bani de cortelu si pentru salarie 237.950 fl. pentru chiria si trecere in stare buna a edificieloru 8725 fl. ; pentru telegramme 8000 fl.; pentru biblioteca 1000 fl. etc., cu totulu 326,125 fl. Titlulu II. Errogatiunile comitateloru, districteloru, cercuriloru si scauneloru se lassa in suspensu, pana ce nu se va regula prin lege afacerea speseloru pentru juredictiuni. Pentru salariele comitiloru si capitaniloru supremi, a juditoru regesei supremi, a comitelui sasescu si personalului seu, apoi pentru comitii supremi orasienesci si cei d’in confinie se voredie 317.025 fl. ; pentru administratiunea continieloru militari 124.807 hi. ; spese pentru administratiunea generala 1.491.545 îl. ; spese pentru ingrijirea bolnaviloru si receriitie sanitarie 745.000 11. *) Respunsulu ministrului Br. Wenckheim l’amu publicatu in estractu essentîalu iu mulu precedentu. A se vede in repportulu despre sied, de la 3. Faura a camerei unguresci. Red.