Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)
1873-01-14 / nr. 4
inea si decoratiunile imperatorelui, intre cari si ordenulu svedicu, care se da numai suveraniloru cari in persona au reportate, vre-o victoria. Pre accoperementulu sicriului, care era imbracata in catifea negra incarcata cu albine de aura, straluciau inca langa emblem’a Franciei si însemnele eraldice alle Napoleonidilorn. In momentulu candu carrulu trecea , prin midiloculu luneei, negur’a dispăru de pre firmamentu si una radia purpuria se reversâ pre pamentu ; după aceea ceriulu se intunecâ de nou. Asemenea visiune dîcu câ au vediutu bonapartistii, cari au insocitu corpulu impe- rai preiui lorn la mormentu. Nemidibeitu după carrulu funebru p. siu principele imperiale, cu marele cordonu allu legiunii de onore pre peptu si cu capulu desvelitu. După dinsulu urmau toti membrii familiei Bonaparte, intre cari principele Napoleonu, apoi cardinalulu si Petru, care a omoritu pre Victoru Noir , cei duci Murat si capii partitei in frunte cu Bouher si Ollivier, după aceea Pietri, ducii de Cambaceres, Bassano si vre-o cinci sute de nobili si cavalleri ai legiunii de onore, toti cu capetele desvelite. Dintre străini batea cu osebire la ochi figura imposanta a lordului Sidney, representantele reginei Victoria , lordulu Suffield ca representante alla principelui de Wales. Intre notabilitățile militarie sunt cu osebire de insemnatii maresialii Caurobert si Leboeuf, apoi generalii Palicao, Pailly, Frossard si Fleury. In multimea condolentiloru se vedeau si siefi-redactorii celloru trei foi mari bonapartiste din Parisu : Paula de Cassagnac („Pays“), Duvernois („Ordre“) si Tarbé („Gaulois“) ,apoi advocatulu Lacbaud si ducele de Gramont, deputatiuni alle fostului senatu si corpu legislativu pre tempulu imperiului, o mulţime de prefecţi d’in tempurile celle bune alle lui Janvier de la Motte. Intre notabilităţile anglese, afara de representantii casei regesei, sunt inca d’a se amenti : lordulu primariu de Jondonu, Sir Waterlow cu stentulu Perkins si sub-sterilulu Crosbey, apoi lordii Bukurst si Banelagh, Sir Grant Hope si mai multi altii. Toti officierii francesi au fostu imbracati in vestminte civile, numai o singura uniforma stralucit in mass’a cea intunecosa, dar cine a fostu acellu afficieru, pana acum nu se scie. . Beseric’a sântei Marie in Chislehurst este forte modesta ; ferestrele erau învelite cu perdelle negre ; triban’a, altariulu, tote erau imbracate in negru, era in midiloculu acestei besericutie se redică unu catafalcu incungiuratu de nenumerate lumini. Damele, intre caii principessele Clotild’a si Matilda, occupau locurile prime. O statua mica a sântei Madonne si unu prapuru de processiuni formau totu ornamentulu besericei. La 112 ore beseric’a evâlina , din candu in candu se audiu sunetulu dererosu allu campaneloru si sicriulu se asiedia de asupra catafalcului. Episcopulu Danell de Soutwark tienu serviciulu funebralu, era abbatele Goddard de Chislehurst functiunu ca măiestru de ceremonie. După consecrare sicriulu fix asiediatu in cript’a provisoria. Tote decoratiunile imperatului ture îngropate cu ellu. Servitiulu divinu dură cam o ora. După aceea principele imperialui se urcă pre carru si se reintorse la Camden-House, unde primi pre notabilitati intre condolenti in salonul albastru.La reintorcere principele imperialii fu primita d’in partea multîmei cu „să traiesca imperatorele !“ nse elluse intorse câtra publicu si dîse ! „Nu strigati se traiesca imperatorele ! ci se istrigamu cu toti se traiesca Francia ! Mumerulu francesiloru se fia fostu la 10.600, erallu anglesiloru 150.000. Imperatulu fu imbracatu si immormentatu in uniforma de maresialu francesu ,in acea uniforma, in care a fostu imbracatu in dîu’a luptei de la Sedanu si in carea s’a predata ellu in manile regelui Vilhelmu. Sicriulu internu este de plumbu, cellu esternu de lemnu de mahagonu. Cestu d’in urma este cuptusîtu cu atlasu albu, accoperitu cu catifea purpura si ornatu cu cuie de argintu. Pre aceoperementu este una corona imperatesca, una cruce mare de argintu si urmatori’a inscriptiune : Napoleonu III., Imperatulu Francesiloru, Născuta la Parisi in 20. Aprile 1808, Mortu la Camden-Place Chislehurst In 9. Jannuariu 1873. E. I. P. Clusiu, 19. Jan. 1813. Civii academici romani de la universitatea reg. d’in Clusiu sentiendu aduncu necessitatile natiunii romane tacia cu cerintiele tempului si alle cellorualalte cercustari, in preser’a annului nou 1873 arangiara unu concerto impreunatu cu batiu, altu cărui venitu curatu lu destinara cu inceputu la unu fondu pentru infiintarea unei scole romane de fetitie in Clusiu actualminte capital’a culturale a Transilvaniei. On. publicu roraanu d’in locu si impregiuru mai de aprope respunse la appellulu junimei universitarie cu una căldură, carea merita tota recunoscinti’a. Suscrissi credu dreptu aceea a-si împlini un’a d’in celle mai d’antâie detorintie, candu in numele comitetului arangiatoriu grabescu a adduce in publicu ferbintea loru multiamita acelloru pre stimati domni si domne, cari in vederea scopului santu si salutariu binevoira a conferi si preste pretiulu intrare! defiptu. Acestia sunt pana acum V. p. dd. Gabriele Popu protop. 100 fi. v. a., Dr. Gregorin Szilasi 25 fi., Georgiu Popu 25 fi., Ales. Lazaru 5 fi., Alesiu Popu 5 fl., Teodorii Stann 5 fl., V. P. Macedonii 4 fl., I. Petraim 3 fl., Laz. Baldi 3 fl., N. Izay 2 fl., Gab. Maiern 2 fl., N. Popu 2 fl., Maria Sziklai 1 fl., Naibuu Nastanu Costanu 5 fl., Aur. Isacu 1 fl., N. Popu protop. 1 fl., Dem. Cosma 1 fl., Vas. Lucaciu 1 fl., Campianu 1 fl., Filipescu 1 fl., Al. Dragosiu 1 fl., G. T. Tömesen 1 fl. Fia-ni iertatu a speră, ca întreprinderea nostra si prin anghiurile romane mai depărtate in tote animgle binesentitorie va fi aflatu resunetu potinte, in urmarea cărui dins’a va se fia spriginita cu contribuiri generose d’in tote părțile. Aceste contribuiri ulteriori tenerimea universitaria nu va lipsi, pre langa multiamit’a sa-cea mai profunda, a le aduce la cunoscinti’a publica d’impreuna cu spesele concertului si venituru totale. loanne Uilacanu controlloriu. I u 1 i u H o s s u , cassariu. Varadia, in 20. Jan. 1873. Cu viua placere vinu are incunosciintiâ, cum câ in comuna Varadi’a prin intielegere fratiésca sa potutu infiintia una sogr^te de lectura unde avemu mai tote dinarele romane si doue germane. Venindu mai toti membrii la cunoscintia adeverata, câ prin neunire si desbinare nu folosimu, ci perdemu, — or d’in contra prin unire, intielegere, si sinceritate reciproca potemu pune si noi cate o petricea catu de mica la edificiulu maretiu nationalu — se convolta laolalta fara diferintia de partida a sprijini încercarea unoru teneri d’in locu cari studiaseră si voiau se jace o piesa, teatrala. In o siedintia premergatoria deciseră unanimu toti membrii presenti ai societății de lectura, ea fie care după potintia se contribue ca acesta întreprindere se essa câtu se pote de splendida : venitulu curatu se destina pen-tru fundulu teatrului nationalu infiintiandu. Si ni-a sucesu, caci in 19. Januariu a. c. , st. n. pre candu era destinata represintarea piesei teatrale, urmata de baiu, inteleginti’a nostra atâta d’in locu, câtu si d’in giuru nea onoratu cu presinti’a in numeru frumos« ! (ne miramu de dnii d’in Cacov’a câ n’au ve- I nitu) si ne au ajutoratu la intreprinderea nostra. ' Primescu di ii ospeti multiamirea nostra cori diala. La finea piesei teatrale ne supprinse ospe- I le dlu Mihaiu Bfadi££âW»«motario subst, in Oraviti’a cu declamarea poesiei „Stefanii cellu I mare si mama sa“ de I. Popfiu. După teatru fu baiu, care dura pana la I diua, candu apoi intre suveniri plăcute se despartîramu. Merita totu laud’a domnele si dsiorele cari niau datu ajutoriu la acesta întreprindere, totu asemenea merita deplin’a nostra recunoscintia si compatrioţii noştri, cari nu se tiemu de naţionalitatea romana dar’ cari au contribuiţii multu pentru ajungerea scopului. Venitulu curatu se va publică si tramitte câtu de ingraba, la locuiu destinatu. Petru Iorgoviciu 15 Replica la „Responsulu“ Iu lui Fetei, ialii la artiolulu „aftaceri scolastice.“ Daca pentru prima ora stm necesitatu a descinde pre terenul subiectivitatii, in testa vulgara, a personalitatii, regretu multu. Inse „Mari’a natura a asiediatu in pieptulu omului onestu o voce, carea .... nu-lu lasa la vederea unei infamie ce se comite, a nu dice . • macaru unu cuventu. Voiu fire inse pre câtu seote de moderatu si scurtu in replic’a mea. Mi voiu îndreptă privirea de a dreptulu asupra acelora suppositiuni aventuriose d’in „respunsulu“ urmatu la articlulu „affaceri scolastice“ UDde „Omeni’a dascălului Petri se afla pensionata in perinile de matassa după legile contradictiunei, mintiunei si imbecilităţii. Eră id tomn’a anului 1871, candu mixtum compositum — Comitetulu granitiarescu umblă in ruputulu capului cu lamp’a lui Diogene — n’a escrisu concursu — după unu individ» să-i porte agendele si se-i strie la dispunere neconditionata, bene notandum, „in scolasticis.“ Secţiunea, scolare compusa d’in DD. protopopi : Hania, Bussu, Popescu, Sen. Bosc’a si „mechanicului Papin, aleasa cu occasiunea constituantei d’in Maiu 1871, i se păru comitetului prea străină. Credu eu. Nu sunt granitiari. Se ivesce pre prisontele obnubilații allu comitetului luceferului „Petri“ cu o pretensiune de 17. anoi servitie spre pensiune si 1100 fl. v. a. annuatim. Accordarea se intempla. Petri se pierde d’in Deva. Se assiedia in Sabiiu, se pitula, ascepta prim’a Innei se subscrie 2, dî : done cuitantie. Un’a la Dev’a, alta la comitetu, se pota preamblă serele prin Sabiiu cu liliacii. „Dascalulu Petri“ si propune continuarea operei complanate de emissariulu ministeriale la Dev’a in primaver’a 1871. Dede, ochiu pr’intre invetiatorii d’in comunele granitiaresci, născoci planuri negre, se curăție din calea lui pre acei individ» de cari avé respectu, se ridicu frica. Concepe ura contră mea, și cerca occassiunea a o esploată și esseentă. Ecca „fatalea“ lî de 21. noemvre 1871. Diu’a ostilitatii pronunciate a „dascălului Petri“ contră personei melle. „Modernulu Pestalozzi“ in respunsulu seu din întrebare, cu „liuiscea, consciintiei—carea i lipsesce formalu — si cu infalibilitatea judiciaria pretinsa in seclulu nostru d’in o „ochire“, decretandu decretedia summariter asupra-mi urmateriele : „Am facutu siesse anni sterpi.“ Acestia suppositiune fara ratiunea d’a essiste, intocm’a ca si „dascalulu“ ei, involve in sine tote conceptele, cari mi le atribue eruditissim’a „semidoctîa“ in „respunsulu“ d’in întrebare. Ori va vré, ori nu „modernulu Pastalozzi“ suppositiunea se divide in duce : Unu periodu „sterpu“ de anni 5, din cinci, sub guvernamentulu confessionalu; si unu allu siesse ea annu „sterpu“ sub guvernamentulu de „arbitri“, in fruntea si la petiorele caruia se afla „dascalulu Petri“ mândru de „încredere“. Védi articlu „aff. scol.“ Ce privesce ultimulu annu „sterpu“, onlectori binevoiesca a me urmări cu attentiunea seriosa. Pre la 23. Febr. 1872, dupa ce „dascalulu Petri“ si-esprime multiumirea, de essamenulu „Mechaniciloru“ verbalu, mai tardîu in scrissu, vedi articlu „affaceri scolastice,“ me intreba: „Mai scrii câte ceva la Gazete die Papiu ?“ espunsei : mai scriu, candu mi se va imbiă materia. Da Orlatu numai scriu bucurosu. Aveam causa, câci Dlu Bar. Ursu se espectorasse in sessiunea senat. scol. protopopescu a lu Sabiului din vér’a annului 1871 contr’a scolei, respective. „La casu a publică essamenulu estu a se-mi lassi numele mieu afora“ (Befehl) dice „dascululu“ in faci’a invetiatoriloru, catechetului si sociulu seu de calletoria (Capt. Bradu). Eu reflecţii, cu publicarea essumenului fara comisarii respectivi n’are insemnetate. „Dasc. Petri“ si — de motivulu, câ adeca fiind dellu facultatu de la. Deva, nu-lu sciu cei competenti câ este ingagiatuliu si totulu comitetului granit, voiesce a remane sub obrocu, câ la tomna se-si capete pensiunea. — Mnelu de 2. ci, apoi la sanetos’a — N’am dîssu unu cuventu. N’am publicatu o cirta. In demanetia lui 3. aug. 1872 in sal’a unde propune „mechaniculu Papiu“ lui nenorocosu a mai ascultă pre „dascalulu Petri“ asia : „Cum te ai hotaritu Die Papin cu cuventarea funebrala ?“ invet. Lupu eră mortu in Sabin. — „Ca si a sera die , respunsei.“ „Dta esti celu mai competente in casulu de facta. Mane e immormentarea in Sabin, tempulu scurtu, tem’a grea.“ „Ce e pentru Dta greu si pentru altulu — id est ?“ — e greu dice „dascalulu“ ce am dîsu asta erna sta. Eu nu potu passî in publicu. — Daca m’ar’ denunj dă cineva la Koosseau ar’ scrie in publici- I tate de mine, mi-asiu pierde scopulu. Scopulu meu e, a pune marfa pre vre-o 600 f. v. a. a me trage la Naseudu, unde inca potu fi I secretariu la foudulu scolasticu daca vreu (? ?) ! Me am saturatu aci, (id est : la Comitetu) — pana după capu. Eu te voiu recomendă pre DTa (pre Mechaniculu) ? că celiu mai „bunu* si mai „aptu“ in locuiu meu.“ Aci m’am convinsu pre depliuu ca acestu soiu de omu nu va duce-o departe cu diatribele salle traditionali. Acum ti stâ in dreptu Iubite lectore !a pune in pumpen’a judecatii necorrupte pre boi giculu, omenosulu si bunulu pedagogii dascalu Petri. Uite ! Cum recomenda pre „sterpulu“ de Papiu, carele n’a facutu tot’a vieti’a nimica, de câtu a stricatu o scola buna ?, tocmai pentru si la acea pusetiune, node si de unde pote se „sterpesca si sstrice“ tote scolele granitiaresci. Ca se documentezi] ametîtori’a metoda d’in „aff. scol.“ a dascălului Petri, servesca urmatori’a illustratiune , in un’a d’in aurorile lui aug. 1872, fiindu mai multi invetiatori laolalta, le adresedin întrebarea : Cum ve simţiţi fratiloru in faci’a propuneriloru lui Petri ? Uuulu dice: „Sura invetiatoriu vechiu, demai multi anni, pana acum am sciutu ceva, acum sum asiă de confusu, de la tomna, nu sciu ce se începu. Cu capulu meu poţi bate cu ele.“ Numele acestui „Unulu" lu retacu, ca pre a unui barbatu cu caracteru si convictiuni, se nu fia espusu persecutiunei, parm’a celloru slabi. Totu in cursuri d’in vera, dascalulu Petri imbia pre „sterpulu“ Papiu cu propunerea gram. si ortografiei romane invetiatorilorut sub cuventu, cu unii atât’a sum* de prosti, de gresiescu orografi’a si in Curtanti’a formulata. Eu carele urmediu gram. si ortografi’a Blasiului, pre cari dascalulu Petri mi le combatusse d’in erna, declinu imbiarea, caci ellu eră d. „dascalu.“ Acellu studiu remasse neatinsu de Petri in cursu, (nu conferintia ?) de ce ? Care ti-este, dascale, nessulu intre „respunsu“ si „sterpu ?“ judece-te lumea. Trecemu mai departe.Ce privesce periodulu de ani „sterpi“ cinci, nu detorescu, dascălului Petri, absolutu nemica. Sententi’a acelui periodu „sterpu“ a trecutu prin tote forurile si instantiele competente. Asin avé dreptulu se tăcu. Tacerea e dispretiulu cellu mai valorosu. D’in respectulu câtra on. lectori am onore a amenti, cu acea sententia de „sterilitate“ după„dascalulu Petri“ e stampata pre charti’a cu Nr. 318—1871 of. prot. d’in Sabiiu, si N. 2966—1871, ven. cons. d’in Blasiu, pre carea d’in stima, veneratiune si respectu, in obiectulu de facta, nu o publicu. „Dascalulu Petri“ că profetu si ea permissiunea non data si scarmena „fanfaronadele“ essamenului publicu a ultimului meu periodu de anii cinci, de carele face amentire „Gaz. Trans.“ Nr. 58- 1871. Eestonia, si violedia motto : Nu fortia bruta ... ci inteligiuti’a desvoltata etc. si lu carpesce, mai recte , inlocuesce cu de alle eruditei salle semidoctîe. Trage in jocu si pre inspectorele si commissiariulu Confessionale la essamenu E. D. Busu, carele in diu’a prima fiindu impedecatu, a dou’a presente, nu si-a uitatu de invetiatori a fi adressă unu cuventu. Pentru că acesta persona respectabila, împreuna cu Venerat’a autoritate si superioritate scolastica arcidiacesana, să nu devină compromisse de „omeni’a“ omenosului, ca au refacutu privind», si innadusîtu pre „sterpulu“ si pre „stricatoriulu de scola“ Papiu : in cinci anni — de allu siesselea fu vorba mai susu — mi ^ iau libertatea Die Bed. si on. Lecta vi pune sub ochi, d’intre alte mai multe, urmatori’a chartia, a cărui autoru benevola ospită doue dîlle secerarea „sterpului“ essamenu , d’in ver’a 1871. Ea suna in testu originariu . (noi damu traducerea romanesca. Eed.) *