Federatiunea, februarie 1873 (Anul 6, nr. 9-16)
1873-02-01 / nr. 9
se se intrebuintiedie asié, incatu se nu vina in contradictiune cu pusetiunea de statu si cu intregitatea Ungariei ? — Interpellatiunea se communica in scrissn ministrului-presiedinte. Camera trece apoi la continuarea desbatterii speciale a asupra bugetului ministrului de interne. D’intre summele votate in siedinti’a de asta-di înregistrămu aici 10.000 dî de ce mii floreni pentru ajutorarea celloru ce sunt cercaţi de daune elementari; apoi 626.610 fl. pentru pensiuni; 61.724 fl. pentru comissariatulu reg. d’in Transsilvani’a, pentru direcţiunea fonduriloru pentru desdaunarea pamintului si pentru comissiunile verificatorie. S i e d i n t i’a de la 10. F e b r. 1873. Siedinti’a se deschide la tempulu indatenatu. Alessandru Trifunatiu presinta unu proiectu de resolutiune rogandu camer’a, ca sé luiée in desbattere indata după deliberarea bugetului ministrului de cultu si instrucțiune publica. Proiectulu suna astfeliu : Camer’i insarcinedia pre guvernu, si specialu pre ministrulu de cultu si instrucţiune publica, ca acestua se-i presinte unu repprtu detaiatu despre caus’a, necessitatea si scopulu esmitterii commissariatelui regescu in affacerile besericei serbesci ; mai departe, despre instructiunea ce s’a datu acestui commissariu in privinti’a plenipotintei si activitatii lui, precum si despre impregiurarea, data esmitterea acestui coimissariu reg. este in consonantin cu art. de lege IX. d’in 1868 seau nu. La acestu repportu se se accluda apoi tote actele si gravaminele partiteloru ; or pana ce se va intempla acest’a activitatea lui Majthényi se se restringa numai la acelle afiaceri, cari, sunt indegetate in rescriptulu reg. relativu la dreptulu de supraveghiare. In privint’a acestui proiectu camer’a decide, că va decide mai tardiu. Se continua apoi desbatterea speciale asupra bugetului ministrului de interne. — Pentru 750 de organe politîale (gendarmeria) in Transsilvani’a s’au preliminatu 386.000 fl. Cu privire la acesta rubrica Adamu Lázár TrösiniQ unu Tipfiiftfttn de resolutune, după care camera ar avé se insarcineaie pre ministrulu de interne, ca se ascerna câtu mai currendu unu proiectu de lege despre desființarea gendarmeriei in Transsilvania si despre organisarea politiei. In urm’a acest’a se nasce o discussiune mai lunga, carea nuse termina cu acceptarea summei preliminate. D’intre summele ce se mai votedia in siedinti’a de asta-di insemnamu aici inca 20.000 fl. pentru transferarea archivei Transsilvaniei la Bud’a, si cu acest’a bugetulu ministrului de interne este deliberatu. Discursulu dlui deputatu nationale Siffa Borlea, rostitu in camer’a representantiloru Ungariei in diu’a de 16./28. Jan. 1873., la desbaterea generale asupr’a bugetului pentru acestu annu. (Fine.)*) Guvernulu si partid’a sa cu voce nalta se lauda câ atât’a si atât’a a facutu spre innaintarea invetiamentului poporulu. Eu credu inse câ nu e greu a dovedi, cumcâ guvernulu si in caus’a educatiunei poporului, ca si in tote câte a facutu si face, face d’in doue puncte de vedere : d’in punctulu de vedere alu partidei si alu magiarisârii. Câci lesne se pote dovedi cum cu guvernulu la denumirea inspectoriloru scolari, provediuti cu lefe mari, si cari nimica nu lucra, a cautatu si a aplicatu nu pre omenii de specialitate, ci pre ai partidei. Essemplu invederatu in acesta privinta este acelu cutare Frater, carele de altmintrelea nu e asia de miseru ca si acelua ce aprinde luminările prin monastiri, ci unu „magnificu“ Frater caruia s’a concrediatu caus’a educatiunei poporului. Acestu domnu Frater a fostu forte iscusitu intru a afla ol’a cu smantana si intru a baga man’a in ea, (ilaritate,) foile deci au inceputu a scrie multe despre acésta procedura a sa in căusele instructiunei poporali; dar’ si elu asisderea pasîndu pre cailea diaristicei spre a se apera, s’a doveditu, cu inspectorele scolariu, magnificulu domnu consiliariu, nu scie nici se scria! Acést’a inse nu e vr’o noutate, caci tocmai in acésta Camera, acum 2—3 ani, daca-mi aducu bine aminte, chiaru deputatulu lor. Simonyi a amintitu pre nume unu inspectore de acolo, carele nici numele au si l’a sciutu scrie fara sminta ! Si acestu luminatu domnu si pana asta-di respandesce, ca inspectore scol, lumina si cultur’a intre poporu, a pare mi-se tocmai in cottulu Aradului, intre romani ! Voiu inse la acesta ocasiune a de margini numai la essaminarea, cu ce a facutu guvernulu pentru crescerea si instructiunea poporului nemagiaru. Essaminandu acest’a vedemu, câ nu numai n’a facutu nimicu bine, — câci acest’a ar’ fi cum ar’ fi, — ci guvernulu insusi a impedecatu educatiunea poporului nemagiaru. Câci, intr’adeveru, intrebu : redicat’a undeva pre on. guvernu unu gimnasiu romanu, seu alta scola romana de orice categoria ? Legea iise dispune acést’a. Séu — ajutat’a elu vr’o scola romana cu diumetate de cruceriu macaru ? Noi romanii suntemu trei millione de suflete, (intre vorbiri d’in partid’a estrema : .Numai doue mii, amice !“) bine, fia doue millione, de si eu tiemu si sciu ca sunt trei millione, destulu ca acésta natiune romana de doue sau trei millione de suflete, sacrifica patriei pre fiacare annu multa sudore si multi, forte multi bani, si cum ca guvernulu impedeca crescerea poporului nemagiaru, essemplu viu este Academi’a (intre vorbiri : Universitatea) asia dara Universitatea de currendu infiintiata in Clusiu, d’in cass’a publica. La acésta Universitate, redicata in Ardelu, in midiloculu romaniloru, decretandu-se de limb’a propunerii eschisivu limb’a cea magiara, pré on. guvernu si partid’a sa dora nu voru avé temeritatea d’a dice, ca a inaintatu séu spriginitu invetiamentulu poporului romanu persecutandu-i si scotiendu-i limb’a d’in scole ! Dar celu mai splendidu essemplu in acésta privinta este gimnasiulu romanu d’in Bradu. Onorabilii domni representanti voru fi sciindu cu pre sém’a acestui gimnasiu, pre care poporulu seracu insusi l’a infiintiatu, in acésta Camera, trei ani de dîte s’a cerutu neinsemnatulu ajutoriu annualu de câte 4000 fl. si guvernulu cu partid’a sa totu de un’a a respinsu acésta justa cerere. Guvernulu vise nici cu atâtea nu s’a indestulitu, ci ann do envendu, prin organele sale financiara adusa decisiunea, ca unu gimnasiu, si asia forte seracu, se platesca patru mii si doue sute de flcorini ca competintie de transcierei pentru acele obligatiuni de statu, pre cari sermanulu poporu romanu le-a daruitu acelui institutu. Legea iise dice chiaru si limpede ca dăruirile pentru astfelu de fundatiuni puplice sunt dispensate de competintiele de transciere. —Representanli’a gimnasiului deci a recursă la ministeriu, dar’ recursulu s’a refusatu. Si acuma, după ce totu venitulu annualu gimnasiului abie da 2500—3000 fl. daca guvernulu acésta pretensiune a sa — după a mea părere, nelegale — o va scote pre calea essecutiuni, gimnasiulu va trebui se se închidă, de cumva acésta nelegala pretensiune nu se va poté acoperi prin colecte de contributiuni d’in tota tier’a ! Si acuma se vedemu, ce salutarie , ecitabile si drepte dispusetiuni face guvernulu in alta privintia fada cu națiunile i nemagiarie. In cutare comitatu, care constă d’in 62.000 de romani si abie 2000 de alta natiunilitate, prin urmare si comitetulu cottensu consta d’in cam 5/6 romani, cari firesce nu pricepu limb’a magiara, (strig in d’la stanga : ,firesce Cum asia ?“) . Comitetulu acestui comitatu au adusu resolutiunea,ca presiedintele, decisiunile representantiei cottense se le enunce pre langa limb’a magiara si in limb’a maioritatiii, adeca in limb’a romana, sau daca presiedintele n’ar soi romanesce se faca a se enuncia si esplica acelea maioritatii printr’unu membru alu comitetului, pentru ca si majoritatea sé scia, de ce este vorb’a, ce a decisu comitetulu. Acestu conclusu s’a luatu cu unanimitate , insusi presiedintele supremu-coraite l’a aprobatu, si nimenea n’a protestatu in contra-i, si credu ca fia-eine, in care mai este o schintena de dreptate si ecitate, nu pote avea nimica in contra-i ; — si totusi dlu ministru de interne candu d’in copi’a protocolului respectivei siedinte a vediutu acestu conclusu, l’a nimiciti, motivandu, ca nue de lipsa si nu trebue a se enuncid conclusiunile comitetului si in limba romana, ci numai in cea de statu, in cea magiara. După priceperea si iubirea de dreptate a dlui ministru deci, majoritatea n’are lipsa, nu trebue, si nu-i este permisu sé scia cu ce decide comitatulu ! In acelu comitatu deci unde romanii sunt in absoluta maioritate, acolo loru nu li este permisu sé scia, ce decide representanti’a loru cottensa ! Mai departe scimu cu totii, ca legea comunala dispune chiaru si nerestalmaeibilu câ, celu ce stâ in relatiune de socote cu comun’a, nu pote fi representante comunalii ; mai departe soimu si aceea câ — după acésta lege, pre representanti’a comunalu in prim’a linia comun’a o compune, era in casu de recursu, decide definitivminte Universitatea comitatului, si de aci nu mai are locu nici unu felu de apelata. In comunitatea Baiei-de-Crisiu intre representanti s’au luatu 7—8 individi d’intre acei virilisti, cari parte au luatu bani imprumutu d’in cass’a comunala, parte posesiunea ei nemobile in arenda, si d’intre cari una parte n’a platitu nici interesele după imprumutu nici arend’a detoria d’in care causa au si fostu dati in judecata. Contra acestora a facendu-se recursu la Universitatea comitatului, acesta a stersu pre acesti individi d’intre representantii comunali, pre bas’a legii positive chiare ; si, desi după lege, contra conclusului Universității cottense, a adusu acésta cestiune, nici unu felu de recursu mai departe n’are locu, respectivu recurendu totusi de a dreptulu la ministeriulu de interne, acestua a adusu conclusu nelegale si a enunciatu , câ luandu cineva bani imprumutu de la comuna seu tienendu in arenda mostele ei, nu stâ in relatiune de socote cu ea, deci acei 7 — 8 individi sunt d’a se socoti intre virilisti ! Si pentru ce a comisu guvernulu acésta inducita violatiune a legii? pentru câ a speratu, cumcâ prin acest’a va aduce in representanti’a acestei comune magiarimea la majoritate ! Si daca guvernulu in astfelu de casuri bagatele vetema legea indoita, ce violatiuni de lege va face in casuri mai de importanta ? ! Ministrulu de interne inse ar trebui se scia ca, daca guvernulu insusi calea legile in piciore si va tema moral’a necessaria fia carei legi, atuncia nici multimea cea mare nu va mai consideră legea de santa si neviolabila. Acea tiéra inse, in carea legile n’au morala, ci trebue se se sustiena prin fortie si baionete, acea tiéra este nefericita si n’are locu in lumea civilisata. Câ unde ducu astfelu de nelegalitati si nedreptatîri, ce impressiune făcu ele asupr’a poporului in contr’a iaruia se comitu, si pana intru câtu promove ele bun’a intielegere, nu voiu spune eu, ci lasu se judece după intieleptiunea sa onor. Camera. Va dice pote cineva câ, contra astfelu de nelegalitâtii trebue sé se recurgă la Dieta, sau prin interpelatiune a se trage ministrulu concerninte la respundere. Ei bine ! Dar aceste câli s’au cerentu d’o miia si o suta de ori, totu de un’a fora nici unu resultatu, câci daca Camerei presentâmu vr’o petitiune, respunsulu de regula este acelua câ, se predâ ministeriului pentru mai departe dispusetiune, ora de la acestua, după luni de dile, se retramite petentiloru cu acea deciiune, câ se aproba conclusulu, contra caruia s’au plânsu 1 — In câtu pentru interpelatiuni, e adeveratu câ ministrulu e indetorata a respunde, pentru câ e respunsabilu. D’in esperintia inse scimu, câ ministeriulu numai partidei sale e respunsabilu, deci sie si insusi. Astfelu de respunsabilitate inse nu este respunsabilitate parlamentaria reala, ci este numai o ilusiune. — In astfelu de casuri noi amu interpelate pre guvernu adeseori, respunsu inse n’am capetatu ; eu insumi am interpelatiuni de vr’o 5—6 ani, si desi am intetîtu a mi se respunde la ele, inaltulu ministeriu a facutu si tace. Astfelu apoi, necapetandu nicairi dreptate, recurgemu la Tronu si — ce se vedi ? Ni se dice ca suntemu reactionari si conspirâmu contra constitutiunei ! Intr’adeveru, on. Camera, grea si trista stare acést’a ! Este cunoscute câ in anulu 1871 in tota tiér’a a fostu recoltarea. Comitatulu Zarandului afara de acést’a a avutu si acea nenorocire ca l’a ajunsu mai multe daune elementari, in urm’a caror’a s’a escatu o adeverata calamitate. Si acést’a au potentiat’o essecutorii de contrbutiune, cari au maltratate si ruinate poporulu. Comitatulu deci in aretarea sa motivata, a descrisu regimului trist’a situatiune si l’a rogatu, se amane fara intardnare essecutiunea de dare, si pentru scaparea poporului de fume se-i asemne unu imprumutu de 60.000 fl. Regimulu inse la tote n’a respunsu nimica si essecutiunile s’au efeptuitu pana candu împilatorii de essecutori au avute ce lua de la omeni. Candu in fine essecutorii au anunciatu guvernului cumcu nu mai au ce essecuu si câ si ei rabda fumie, essecutiunea s’a sistatu pana dura secerisiu, candu apoi essecutorii ca locustele cu atâtu mai mare furia s’au pusu in capulu nefericitului poporu. — Cu privintia la imprumutulu de 60,000 fl. guvernulu a respunsu cumca pentru astfeliu de scopuri n’are bani, ci in loculu împrumutului cerutu, a date intieleptulu , svatu, ca cotulu se contraga unu imprumutu I pre creditek seu. Ca si candu cotiulu despoiate de tote isvorele materiali, ar avea vre-unu creditu la bancari, candu tier’a insusi nu maiare creditu la lume ! Deu dora comunitățile potu avéa vr’uru creditu, cari te uim’a nedreptei dari, aruncate asupr’a loru s’au ruinate totalmente ? ! Pentru ca in acestu comitatu in care opreste totu, pamentulu e forte slabu, partea mai mare nici nu are pamentu, ci stânci de petra, pre cari nu numai grâu si tenu, dar nici bradu nu cresce, si totusi acestu pamentu e clasificate de antai’a clas’a, si pentru dare ca după atare, se essecuedia bietulu poporu de mai multi ani ! Nefericiţii de locuitori au recursu la frundia si la ierba si au facutu guvernului ofertulu, a’a cedem seu ori si cui acestu pamentu pretinsu de prim’a clasa, in adeveru inse stanei de petra, numai ca se scape de neproportiunat’a dare de pamentu. Tote au fostu inse in daru. In fine a luatu tréb’a la mana universitatea cottului si a cerutu de la guvernu incetarea reului, câci la d’iu contra cea mai mare parte a cottului va consta nu d’in solvitorii de dare, ci d’in cersîtori, ce ieu lumea in capu. Guvernulu vise si la acést’a a respunsu, câ — da, aceea dieu se pote, dar’ elu du e viu’a, si câ elu nu pote se ajute. Pentru a me rectified, on. Camera, de ce m’am ocupate in discursulu meu mai multe de sistem’a politica actuala a guvernului, de câtu de căusele financiari, aflu de lipsa a observă, cumcâ eu un’a d’in principalele cause a crisei de bani si inspaimentatoriului deficite o aflu in sistem’a si procedur’a politica a guvernului. Caci guveruiulu face politica de partida, nenaturala si violinte. Apoi scimu, ou. Camera, ca daca vremu se facemu unu lucru »o».atUraio „1 V iolinta, ni trebuescu multu mai multe poteri si deci multu mai multe cheltuieli, si , credeti-mi, asia e si cu administrarea si guvernarea unei tiere ; daca guvernulu face politica nenaturale si violinte, elu are lipsa de fortie indoite si deci si cheltuesce indoitu. Daca in loculu judetieloru de acuma, atâtu de complicatui organisate si neducetorie la scopu, s’ar introduce verbalitatea, nu sufere indoiela, ca nici a patr’a parte d’in personalulu judetiale de asta-di n’ar fi de lipsa, si asia nici cheltuielele pentru judetie n’ar fi atâtu de gigantice. Guvernulu inse nu introduce verbalitatea, d’in causa ca judecatoriele verbali trebue se se foloseasca de limb’a poporului, era acést’a elu, guvernulu, nu vré, caci devis’a lui este : a magiarisâ in susu si in diosu si deci a octroá limb’a magiara la tote judetele eliminandu cele nemagiare d’in tote locurile. Apoi este lucru cunoscute ca guvernulu, candu vre sé essecute vr’unu planu intru interes lu magiarisârii si intru daun’a natiuniloru nemagiare, afara de omenii sei, mai are lipsa si de omeni d’in sinulu aceloru natiuni nemagiare. Pre acestia deci i naimesce si platesce bine mai bine decâtu pre uneltele sale magiare , pentru câ ei si vindu sângele si consciinti’a si trebue se lucre in contra natiunei carea i-a nascutu si crescutu. Astfelu de individi asiu poté si numi, dar nu e de lipsa, câci guvernulu si asie i cunosce, pentru câ aceia sunt nisce articli forte scumpi, apoi aceea ce cu multi si crunţi bani am cumperatu, nu uitâmu asia de iute. Domnulu deputatu St. Gorove a facutu forte bine câ s’a provocate la provedinti’a divina, câci eu stim de firma credința cumcâ cu sistem’a si polic’a de acuma, numai Ddieu bunulu va poté scapă tier’a de totala perire, dar’ si Ddieu numai prin minuni o va poté scapa. Minuni inse Ddieu — asia se vede, câ nu mai vre sé faca. Eu credu, on. Camera, câ daca guvernulu insusi recunosce câ elu nu pote si nu scie scapâ tiér’a de reu, si nu pote, nu scie ori nu vre sé dée poporului dreptatea si dreptulu seu, si daca are naintea ochiloru interesuk tierii si nu alu seu parteculariu, atunci elu, numai prin aceasta mărturisire nu satisface de- *) A se vedea nr. trec. alu „Fed.“ 34___