Federatiunea, martie 1873 (Anul 6, nr. 17-25)
1873-03-01 / nr. 17
si 1 Cancelari’a Renactiuniii e in Stal’a tragatoriului (Lövész-utcza), Nr. 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. BBr. 17—74.2 J*est’ai Joi, 1.3/1. Martiu, 1873., Anulu alu sieselea MDCCOLXXIII. I.ocult.iti’a Redactorului Ciurnaiu politicii, literariu, comercialii si economicii. Va essi jouia »: Pretiulu de Prenumeratiune: Pre trei lune...................3 fl. v. a. Pre aiese lune . . . . 5 „ „ Pre anulu intregu . . . 10 ,, ,, „ Pentru rromani’a: prea intregu 30 Fr. = 30 Lei a. „ 6 lune 16 „ = lui „ „ i” 38 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni: 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fiesce care publicatiune separatu. In loculu desc'risu 20 cr. de linia. Unu exemplatiu costa 10 cr. Pest’a, 12. Martiu, 28. Febr., 1873. In cursulu desbateriloru speciali asupra bugetului ministeriului de financie la pag. 139 (domenele statului) pusetiunea 22, relativu la fondulu de venituri d’in N* reg. granit, s’a ivitu in sied, d’in 10. Martiu, a camerei deputatiloru Ung. — unu incidentu d’in caus’a notei „incetatu“ ce merita attentiunea nostra d’in mai multe puncte de vedere. Dep. V i d i c z k a i ere de ck aici este vorb’a de proprietate immobile, de domeniu erariale, ck ce de n’ar fi asia pusetiunea nu si-ar ave loculu aci, prin urmare not’a „incetatu“ nu este correcta pentru ck s’a vendutu pentru 100.000 fi. Cestiunea dar’ nefiindu chiara, cere deslucire ministrului. Ministrului e ra a p oti facandu istoriculu causei dechiara, cherariulu n’a avutu proprietate in Nasaudu, ci numai dreptu de pretensiune, era câtu pentru regalie, aceste inca s’au adjudecatu prin commissiune nu mai pre basea presuppusetiunii, ca regaliele ar compete erariului, deci trebua sa le si capete, dar’ neci acestea nu le au avutu in possessiune. In locu de a purcede pre callea legii, s’au allessu, n intrellegere cu ministeriele de justiţia si de interne, callea impacatiunii a cărei resultatu au fostu : rescumperarea. Mi se dîce „Cum am facutu acestea cu inlaturarea legislationii“ respundu, precum urdiescu tote regulariie urbariaîi alle erariului, asia am avutu dreptuluda urdî si regularea acestei cestiuni de proprietate, de altmintrea actele reap, se vor substerne camerei, si acest’a va judeca. Cu respunsulu ministrului camer’a s’ar fi multiumitu daca, deputatulu Sabisianiloru, D. M a r iu s si, — care numai d’in mil’a Romaniloru occupa locu in camera, — n’ar fi venitu a mestecă quadrata rotundis, vorbindu si despre vendiarea paciiriioru ce sunt proprietate a communitatiloro, si inveninandu astfelu cestiunea, incurcandu o. Acestu deputatu desertoru d’in stang’a estrema si fugitu in drept’a estremi, au ratecitu in estremitati si facia cu acesta cestiune, propunendu in fine una commissiune de 7. a cerceta actele resp. — Dep. Ghiczy inca fece propunere de resolutiune, dar’ majoritatea camerei refuse multiumindu-se cu dechiaratiunea ministrului d’a presenta actele. Prea bate la ochi intentiunea cea rea si livida invidia a unoru magiari, cari nu potu vedé mediuloce de cultura si prosperare in man’a Romaniloru. De s’ar fi vendutu judaniloru, cuventu nu s’ar fi redicatu, neci D. Mariussi n’ar fi avutu occasiune de a si arretă, in Camera, iubirea si recunnoscinti’a catra allegatorii ski, cu ce pre sub mana si a arretatu-o in cestiunea supplinirii officiului postale d’un Sab’siu. Servesca in viitoriu spre invetiatura allegatoriloru romani. Ministrulu culteloru si allu instructiunii publice D. T r e f o r t au addressatu cu dat’a 22 febr. a. c. cktra ordinariatele toturoru confessiuniloru d’in tierra, una scrisspre cerculare, prin care desminte ratecit’a presuppunere ce s’a latîtu si inradecinatu in sinulu confessiuniloru, ci intentiunea ministeriului ar fi : d’a indică resbellu scoleloru confessiunali, tindiendu cu încetulu a le preface in scole communali neconfessiunali. Apoi precisedia detorientiele cari scolele confessiunali trebue sk le plinesca pentru ca sk respundia legii si sk devină factori activi pentru innaintarea culturei populari. Spune in fine, ck neavendu communitatet* mediulatele necessarie pentru organisarea scolei, sa succurga fondurile confessionali, si daca neci acestea n’ar poté atunci statulu. Pre bine, dar un’e au uitatu sau au lassatu cu voi’a D. ministru, da dechiaru ce statulu va succurge fara a pretinde „prefacerea“ scoleloru ajutorate, si acest’a eră luerulu cellu mai essentîalu, ck ce fkra de acésta espressa assecuratiune, cerculariulu dsaile nu platesce una cepa degerata si sunt palavre tote af fidkrile verbali ce dsa au facutu unorusa la asta privintia. Statulu este detoiiu a ajutoră scolele d’in communele sarace, fkra ca sa li faca sil’a morala d’a-si schimbă caracterulu confessionale. Acestuia este addeverulu, era purcederea contraria este rea intentiune, mascata cu minciuna După cinci-spre dice dîlle de pertractare celebrulu processu, intentata contr’a proprietariului diuariului „Politik“ d’in Prag’a, I. S. Skrejsovski si contra lui Antonu Ruziczka, matadori si capi ai declarantiloru boemi, in fine sambeta in 8 Martiu s’a inchiaiatu. Acesti duoi corifei cehi au fostu improcessuati sub cuventu, ce au instelau erariulu cu o summa considerabila de mai multe sute de florinii, ce aru fi trebuitu s- o platesca ca competintie pentru insertiuni. Caus’a iroprocessurrii nu face inse nicidecâtu in acestu pretestu futilu, ceea ce s’a constatatu chiaru prin verdictulu tribunalului , ci ea este d’a se caută si afflă in situatiunea politica d’in Boemi’a, in attitudinea cehiloru facia cu nemtii centralisatori si monopolisatori ai drepturilor» si libertatiloru cellorulalte popore de sub a loru egomoula si crassa volutila. Dar pre langa tote instiintiele ei iu butulu toturoru apucatureloru ce caracterisedia pre neamtulu sîretu, falsu si reutatiosu, Skrejsovski si Ruziczka au trebuitu sa se decliiare de nevinovaţi. De asta-data nemţii, cari si propusera a curatî d’in caile cu ori ce pretiu pre acesti barbati, nu si-au ajunsu scopulu ; bad’in contra, au irritatu si essacerbatu si mai tare spiritele ce se lupta contr’a pressiunii loru. Nu acestua este modulu si midiloculu d’a si casciga iubirea si simpathi’a poporeloru. Prin assemene procedura nemtii si submina insisi terrenulu de sub piciore, ceci este unu vechiu proverbiu, ek cellu ce sapa grop’a altuia, mai currendu seau mai tardîu va cade insusi in ea. Nemtii sciu acest’a forte bine si tosu si nu voru sk intiellega, ck cup’a este aprope plina; momentulu in care forti’a si sil’a, arbitriulu si volnici’a au sk-si primesca resplat’a meritata nu este si nu pote sk fia departe. Unu popom pote îndură si suffer! celle mai mari neindreptatîri, impilari si terroriskri, pacienti’a si perseveranti’a lui este îndelungata, dar candu va ajunge a-si perde acesta e pacientia, atunci vai de cei ce l’au nesocotitu, vai de tiraniii si împilatorii, pre carii va ajunge flagelulu cruntu allu dreptei, dar terribilei Balle resbunkri. Fundamentulu edificiului ostrungurescu este asta di periclitatu mai multu ca ori si candu altadata. O singura schinteia arruncata in gramad’a materialului aprindiosu d’in care consiste, este de ajunsu spre a preface in cenusie edificiulu ce se esploatedia de nisce omeni atâtu de neconsciintiosi. Fia, ca reulu sa se evite pana nu este inca prea tardâu; fia, ca atâtu neamtiulu, câtu si ungurulu se intiellega pana este inca tempu, ca callea pre care au appucatu este perniciosa si funesta. Ni-ar place multu, daca viitoriulu cellu mai de aprope ni-ar dovedi, ci presemtiulu nostru ne-au instelatu, de ce ne-amu temutu amu seapatu. Asfeliu dnii Skrejsovski si Ruziczka au ocapatu de puscari’a nemtiesca, carea i asceptă cu bradele deschise. Sentintia tribunalului a fostu primita cu strigate de „Slava Skrejsovskému“ d’in partea multîmei, carea parte strabatusse in sal’a de judecata si pre corridore, parte se addunasse in giurulu edificiului. Officiulu telegraficii avu, după aceea de lucru vre o doue dieci si patru de ore nu numai d’a espedă depeste cu scirea imbucuratoria in tote părtile, ci d’a si primi depesie de felicitare pentru accusatii absolviţi de crim’a ce li se attribuiă. Cu osebire orasiulu Hohenmauth, altutârei deputatu la diet’a de Prag’a este Skrajsovsky, pril acesta scrie cu mare entusiasmu. Facia cu assemeni manifestatiuni nu potu remane reci si nepassatori nici cei mai incarnati antagonisti ai unui poporu. Aceste sunt semne de vietia, consciintia de sine si de vointia libera; er’ nicidecum semne de letargia ti indifferentismu. Comitetulu francesu pentru propagatiunea literaturei framcese in tiwmUM *//*»»* si romane. Membrii fundatori ai „comitetului francese“ se întruniră mercuri in 26 fauru. a. c. Ei deciseră a immultî comitetulu prin adjunctiunea de noi membri atâtu in Paris câtu si in provincia, unu cerculariu se va distribui. Comitetulu după ce fece estrassele d’in correspundintie, luk resolutiunea d’a face trei espeditiuni de cărti, bibliotecei ,,Akademicky Spoielii la Prng’a, 2.) Societatii „ Vendita“ la Gratiu, 3.) Societatiloru [si assiediaminteloru romane d’in Sabliu. Correspundinti’a tierreloru străine trebue d’aici in ante sa se addressedie „M. L. Leger SO, quai d’Orleans.“ Pana la alta ordine, scrissorile addressate prin parteculari, nu se voru luă in consideratiune. Scrissori insufificientu francate tramisse membriloru comitetului au fostu refusate. Correspondintii sunt rogati a nu perde d’in vedere ca tarifa de francare este de 25 cr. Membrii comitetului ieau in sarcin’a loru spesele de împachetare si de speditiune si prin urmare nu-si potu impune sarcine supplementari. Diamele slave si romane sunt rogate ca sa binevoiesca a reproduce acesta incunnoscintiare; eile voru usioră estu modu correspundinti’a si occupaitiunile comitetului. Dlu Trefort ministru de curte si instruct, publ. misse una ordinatiune cercularia eroiieloru supreme basericesci a toturoru confessiunilorn, in care vré se constate, ca intre nenumeratele greutâti fisice si morale, ce impedeca desvoltarea instructiunii poporului, este si temerea deosebiteloru confesiuni, câ ministr. culteloru aru tinde a face scole comunala d’in cele confessionale. Dlu Trefort assecura forte, câ ministeriului de culte neci prin minte nu-i trece a face acéstea, ba elu scie se stimedie si salute instiintiele confessiunilorn d’a sustiené scolele confes. si prin ele a cresce si desceptu poporulu si, ministeriulu este de plina indestulita, deca scolele confes. sustienute de comuniunile confes. si conduse de eforiele basericesci, se roguledia si desvolta conformu legii scol. (Forte bine , in ce statulu de ce pre trage grele contributiuni si de pre spinarea comunitatiloru confessionale? Dora pote tocmai pentru ca statulu se nu dee neci unu ajutoriu scoleloru confessionale ? precum videmu ce se intempla aici, si numai aici in Ungari’a.] Cerculariulu trece apoi la conditiunile, ce D. Trefort le pune scoleloru confessionale si, continua astfelu : vediendu vise cu baseric’a pentru împlinirea operei începute doresce si voiesce a sustie^e dreptulu ei, concesii si de lege, nu pot. a nu insiră si oblegatiunilecari a le implini, legea oblega besericele. După aceea trece la insîrarea conditiuniloru si dîce intre adele, cu edificiele si salele, în cari se tienu instruct, trebue se fie spatiese, luminose, sanetose etc., provediute cu mobile si recursitele necessarie, ca intr'o sala mai multi de 80 scolari nu e ertatu sa fia. Parentii sunt constrinsi a tramitte copii de 5—12 anni 8 lune neintreruptu la scola pre sate, si 9 lune in cetati ; pre copii de 13—15 anni ai tramitte la cursulu de repetitiune ; parentii, a caroru copii voru absentă, sunt d’a se pedepsi conformu, §. 4. alu legii. Comunitatea respectiva are se tiena docenți cualificati, cu lefa corespundietoria, ba la casu de nepotentia, se se ingrijeasca si de pensionarea loru , etc. La casu de lipsa, efortele se potu adresă si la juredictiunile restr cvr. si aceaieai auutoriuu aispusitiuniloru ordinatiunii primite sub. nr. 32.487, sunt constrinse a dă ajutoriulu si spriginulu necesariu contra renitentiloru si negligentiloru. Si astfelu, in fine, Dlu ministru spera a ajunge doritulu tempu, candu neci unu dve alu patriei, neci unu membru alu basericei nu se va cresce fara instrectiune. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 7. Martiu 1873 Presidintele Bitó deschide siedinti’a la 10 ore si communica camerei, cu ministrulu de interne V. Tóth este redicatu d’in postulu seu prin decretu imperatescu si in loculu lui este numitu c. Juliu Szapăry. Camer’a trece apoi la ordenea dîllei si continua discussiunea asupra bugetului ministeriului pentru aperarea tierrei. Csernătony dîce intre altele, ca armat’a asie numita communa nu este communa, ci este armat’a imperatorelui austriacu. Dsa nu consemte cu Ivánka, care si-a esprimatu părerea de reu, ca tinerimea nostra nu prea intra in sirurile armatei imperatesci. Acest’a este o impregiurare, facla de care dsa nu pote de câtu se se bucure. Oratorele doresce ca armat’a pentru aperarea tierrei se se desvolte graduatu si consciintiosu d’in punctu de vedere ungurescu. In fine si esprime parerea, ca viitoriulu casei domnitorie este numai in Bud’a. Aprope tote pârtile constitutive alle monarciei gravite dia mai multu seau mai pucinu in afara, numai ungurulu nu. (Pentru ca ungurulu n’are spre cine se gravitedie, daca nu cumva spre Turci’a seau chiaru spre alta parte de lume. cap.) Pre pamentulu acestua, pre care stâ asta di Ungari’a si Austri’a, se va formă cu tempu unu imperiu mare ; ce feliu de imperiu va fi acellua, nimenea nu scie; dar câ ostrungurescu nu va fi, acest’a e siguru. Ernestu Hollăn si-propune a combatte si resturnă assertiunile lui Verményi, care a dîsu, câ armat’a honvediloru de ast-di nu consuna nici cu referintiele materiale alle Ungariei, si nu se pote motivă nici în situatiunea politica. Verményi a dîsit mai departe, ca daca