Federatiunea, iunie 1873 (Anul 6, nr. 39-49)
1873-06-01 / nr. 39
mai mare parte la conturbarea spiriteioru. Ce va se dîca vnse: Liniscirea spiriteioru ? Acestea atatea va se díca, ca avemu inaintea nostra cestiunea: Republica seau Monarchia? cestiune ponderosa, ce e dreptu, inse unii essageredia cu ponderositatea ei. Ei, dar noi suntemu conservativi; si voi inca vi dati acestu nume. Voi affirmati si sustieneti, câ nu sunteti monarchisti, câ aveti inaintea ochiloru numai si numai interessé conservative. Permitteti-mi inse se vi spunu in facla, câ nimeni nu vi da crediementu. (Applause prelungite d’in stanga. Mai multi membri din drept’a se redica si spunu, ca precine de pre galerie inca ar fi applaudatu, se assecura apoi, ca acellua ar fi fostu prefectulu din departementulu Secuanei. Presiedintele adunării ammeniutia, eh daca se va mai ivi acestu casu, va scote afara publiculu. Tumultulu, sgomotulu se alina cu incetulu.) Din Thiers continua: Puneti-ve in pusetiunea nostra. Toti din tote partile considera guvernulu numai de provisoriu. Unii nu voru se-i dée o vietia mai lunga de doue dîile ; altii inse mai dau siesse lune. In mediuloculu acestei situatiuni guvernulu trebue se-si aiba parerea sa, părere, pre carea aveti dreptu s- o combateți. Si acesta părere a guvernului este, ci monarchia este impossibila. Nu voiu sa vi instru motivele pentru ce, nu, pentru ca nu vreti se ve superui, voi le sciți si le semtiti destullu de bine. Pentru aceea nici nu ve dechiarati de monarchisti, ci duceti, ca sunteti conservatori. Pre dî ce merge guvernulu este totu mai tare injuratu, totu mai multu insultatu. Acestea trebue se incete; starea provisoria trebue se dispara. Povestitile publice trebuescu organisate. Convicţiunea mea neclintita este, ci suffragiulu universalu nu se pote mutilâ. Eu am fostu unulu d’intre cei d’antâi urdîtori ai legii dete 31 Maiu, acest’a nici nu o negu, astadi inse nu ne mai potemu intorce la acesta lege. Asta di n’avemu sé facemu alt’a, de câtu se moralisâmu suffragiulu universalu, si acest’a o si propunu. Legea celloru trei-dieci mi-a revoltatu totu instinctulu de minte sanatosa, si cu tote aceste am primitu-o. Legile ce vi-iu propunu asta-di sunt in essentia conservative, si credu, ca nu acest’a este prim’a garantia ce o offerimu conservatoriloru. Am trebuitu se me luptu, spre a ve impedeca de la votarea unoru imposite, cari n’aru fi insemnatu altace, de câtu realisarea unoru idei sociale. Daca doue camere, daca o noua lege electorale nu sunt de ajunsu spre a ve linisci, spre a vi documentă soliditatea guvernului, atunci ce este de facutu ? Aduceti-vi aminte cum cadiu tierr’a la annulu 1815? Cu gloria căditi. Si cum cadiu la annulu 1870 ? Daca dictatur’a omeniloru mari duce tierr’a la ruina, nu mai pucinu pregatesce ruin’a dictatur’a celloru mici, cu acea differintia inse, ca in casulu ultimu fara gloria. (Applause in stanga.) Unu oratoru ni-a spusu eri, ca se ne ferimu a mai adauge la o cădere trista si redicululu. I multiumescu pentru buna-vointia. Inse totu-odata si compatimescu pre acestu domnu. Una majoritate totu asie de cu greu va poté ellu se formedie, ca si eu, o differintia inse totusi va fi si anume aceea, ca el nu are mare parte la protectiunea imperiului ceea ce tatalu seu nici-candu n’ar fi acceptatu. (Applause frenetice in stang’a. Sgomotu. Dlu Broglie devine palidu. Mai multi amici se gruppedia in giurulu lui.) Propunerea membrului comitetului districtului Costocnei (Clusiu) Iadislau Vaida privitoria la desfundarea virilismului . Onorari. Comitetu Districtuale ! Eu considera institutiunea virilismului atâtu de necompatibila cu spiritulu tempului de facta, cu egalitatea de drepturi, cu principiele democratice si in specie o tienu pentru noi romanii atâtu de vitrega si stricatiosa incâtu mi tienu de deterintia a-mi redică cuventulu in contr’a acelteia, de câte ori afflu occasiunea la acest’a. Sunt cunnoscute nenumeratele argumente câte se potu produce in contr’a titlului de dreptu allu virilismului, — acest’a sa desbatutu nu de multu chiaru si in camer’a deputatiloru. — Astufelu eu — după ce si altcum, in adunarea comitatense din Juliu, 1871, am datu votu separatu cu privire la Art. 42 din 1870, privitoriu la organisatiunea comitateloru, si totu-odata si contra titlului de dreptu allu virilismului sprijinitu fiendu de membrii romani atunci presenti ai comitetului, — afflu a fi acum destullu, ca se memorediu spre motivarea motiunei melle presente numai urmatoriele : Numerulu totale allu locuitoriloru comitatului Cosiognei face 160,690 sufflete. Numerulu membriloru comitetului district, face 320 Din acestia diumetate, adeca 160 membri au ajunsu conformu Art. 42—1870, cu titlulu de dreptu allu virilismului, ordenea membriloru comitetului, si numai ceilalti 160 sunt constituiti prin alegere. Daca membrii virili aru concurge după proportiune cu o parte însemnata la portarea greutatiloru commune, acest’a ar’ servi de ce i va esplicarea titlului de dreptu allu virilis- i mului ; daca unu principe, d. e. Pălru platesi ce intr’unu singuru comitetu contributiune annuale de 67.454 fl. — locuitorii respectivului comitatu se mai potu împacă cu privilegiului lui virilu. Preste totu luatu inse, cea mai mare parte a virilistiloru platesce, in comparatiune cu nevirilii, dare pucina. La noi in comitatulu Cosiognei se affla numai vreo cativa proprietari mari, cari pla- I tescu cu miile contributiunea. Darea toturoru celloru 160 de insi virilisti d’in comitatulu nostru nu se redica nece la diumetatea dârei acellui mare proprietariu d’in comitatulu Posionului, de carele făcui ammentire mai in Isusu. In comitatu Cosiognei d’in 1871 darea directa a fostu 249,759 fl. 83 V* cr. ; d’in acest’a cade pre virilisti, (a cărora cea mai mare parte au contributiune mai mica de 200 fl. era unii 70 seau 80 fl.) mai putinu decâtu 30,000 fl. precandu cealalta parte a locuitoriloru platesce preste 219,000 fl.; de vomu adauge la aceste si celle-lalte specie Palie greutatiloru publice, facerea drumuriloru, servitiulu militariu s. c. 1. la aceste concurgu in masura inca cu multu mai mica cei 160, virilisti, decâtu ceilalti 160,000 locuitori ai comitatului, cari nu se bucura de acella privilegiu. Cum se nu appara dar’ neproportionala si incompatibilu, cu ecuitatea, ca cu tote aceste 160, virilisti se se bucure de atât’a influintia asupr’a affaceriloru publice alle comitatului, ca si ceilalti 160.000 locuitori la o 1 a 11 a va sé dîca, unu virilista se aiba atâtea drepturi ca si u n a m i i e locuitori ai districtului nostru ? ! Cu atâte a mai appesatoriu este acest’a pentru romani , câci desi, — după cum este cunnoscutu — partea cea mai mare a territoriului district, este in possessiunea romaniloru, totusi fiindu ca proprietari mai mari sunt forte pucini la numeru, — astfelu cu titlulu virilismului abia au intratu intre membrii comitetului 12 romani, — apoi si alegerea celeilalte diurnetati a membriloru comitetului, care adeca se constitue prin alegere este assiediata pre atare basa, câtu nece pre asta caile nu potemu pune contraponda influintiei stricatiose a institutiunei virilismului. Si anume : indiestrandu-se prin Art. 42—1870, numai aceia cu dreptulu de a alege pre membrii comitetului, cari sunt indreptatîti a alege si pre deputatii dietali, si nefiendu la noi in Transsilvania, spre prea marea nostra vetemare, in vigore legea de alegere mai liberale a Ungariei, ci sustienendu-se pana asta-di Art. delege II. din 1848, adussu provisoriu pentru Ardealu numai pentru casulu de atunci (??) carele lasa nobililoru prerogativele vechie de alegere, era pentru nenobili statorescu unu censu de 8 fl. 40 cr., adeca unu censu cu multu mai mare ca cellu d’in Ungari’a. —■ din asta causa din cei 160,690 locuitori ai comitatului numai 3,780 se bucura de dreptulu alegerei , si d’in acestia inca 307, după fumuri ca tramissi ai comuneloru, apoi 1,085, ca censualisti, era cellelalte 2,388 voturi, prin urmare majoritatea precumpenitoria a voturiloru, este a nobililoru privilegiati. După cum am arretatu inca in annulu trecutu cu essemple anumite — se affla si in district. Cosiognei mai multe commune, in care nu este neci unu alegatoriu si iau parte la alegere numai cu tramissulu loru după fumuri, pre candu noiŭ nemesii“, daca nu am avé neci unu picu de proprietate, avemu dreptu personalu de alegere. Am arretatu, cumca unu nobilu cu siepte fii , crescuţi tramite de la una singura casa siepte voturi, deci jesserce atât la dreptu de alegere, cat si siepte sate, anume: Stoboru, Graianisiu , Dungau, Gestrigea, Visagiu, Iegeriscea si Lapiscea, laolalta. Unu singuru satu (Sudagulu) unde locueace multa nobilime, concurge la alegere cu 109, nobili, 2 censualisti, doi alegatori după fumuri, astă data laolalta cu 113, alegatori, si daca se împreuna cu allegatorii d’in Gelou — vointi’a acestora doue commune decide cu privire la in tregu processuiu lui si asupr’a intregu cercului electorale alln Geloului, pentru câ cu multu mai multi alegatori essu d’in Suciagu si Gelou, decâtu d’in d’in tote cellelalte commune tienetorie de ncellua si cercu de alegere. Cei 160, membri virilisti ai comitetului — pre langa aceea, câ au ajunsu sub acestu titlu in comitetulu comitatensu, — se bucura inca si de acea dupplice prerogativa, ca la commitetulu care se constitue prin alegeri, concurgu cu 160 voturi, deci fâra 3, chiaru atâtea voturi, câte are după numerulu fumuriloru, tote communele cercuriloru Vedinu, Bicalu, Gelâu, Almasiu-mare, Baciu, si Feiurdu. Prin institutulu virilismului si din compunerea celeilalte diurnetati a comitetului , ce se constitue prin alegere, pre o basa atâtu de contraria egalitatii de dreptu, re sunta cât de si romanii in multe comitate sunt in majoritate de totu mare (press. in com. Costocnei sunt preste 127,000) apoi si la portarea greutatiloru publice se impartestescu in mesura cu multu mai mare decâtu altii cu tote aceste si in comitetulu districtului nostru abiă au potutu aduce atâtia, câtu se formedie a patr’a parte a membriloru comitetului, si influinti’a romaniloru asupr’a treburiloru comitatense devine i 1u soria, d’in care causa chiaru si membrii alessi intru atât’a si pierdu voi’a câtu nece se mai presentédia in adunările comitetului. Dara cumca pre langa atare lege numerulu membriloru romani ai comitetului potu se fia atâtia, acést’a o potemu multiumi in parte numai acellei impregiurari ca in vreo cateva cercuri, alegatorii maghiari n’a abusatu de majoritatea loru, ca se ne eschida de totu, ci au avutu sentiulu de ecuitatate de a alege si vre-o câtiva romani. Institutulu virilismului cu atâtu ne appesa mai tare pre noi romanii, pentru ci nu numai ch Art. 42—1870 cu despusetiunile salle mai sus-astinse ne face, asiă dicundu „nulla“ influinti’a de a avé cuventu in căusele districtului, dara in intiellessulu Art. de lege 18—1871 fiendu de a se applied institutulu virilu si la organisatiunea communitatiloru, ecca si in commune in butulu majoritatii nostre cellei mari potemu fi minorisati, si influinti’a romaniloru inca si in căusele communale se nimicesce de totu, seau se reduce, in multe commune cu majoritate romana, la mesur’a cea mai mica. Eu neci decumu nu poftescu, ca la compunerea comitetului district, si altu representantiei communale, se se iee de basa numai numerulu capeteloru, seau adeca in districtu (respectivu singuratecele commune) numai proportiunea numerica a natiuniloru locuitorie acolo. Eu tienu a fi cu caile si cu dreptu, ca se se iee in consideratiune si proprietatea, industri’a, scienti’a si toti ceilalti factori; dara aceea, ca d. e. la 160 proprietari virilisti se li se dee asupr’a celloru lalti locuitori ai districtului unu privilegiu si influintia atâtu de essorbitante si ih genere, ca comitetulu distr. si representanti’a communale se se organisedie pe o basa cu totulu contraria egalitatei de dreptu prin applicarea institutului virilismului si cu ignorarea marei majoritati a locuitoriloru si a sarcineloru publice, cari le porta acestia in astă mare mesura, acest’a eu nu o potu tiené de inpreunabila eu ecuitatea. In un’a d’in siedintiele mai de aprope a camerei deputatiloru, unu oratoru eminente, intr’unu discursu elocinte a affirmatu cumca in contr’a personeloru indiestrate cu titlu de dreptu allu virilismului nu se pote observă, nici o ura de casta. Are dreptu, la noi aici inca nu potemu observă, in câtu sciu eu, nece o ura contr’a personei virilistiloru; eu astă credu, cu pre fia care membru ajunsu pre acesta caile in districtulu nostru, cu bucuria lu vedemu in midiloculu nostru, in câtu nu ne portâmu câtra person’a nece unuia cu ura, ci cu stima, si cu privire la personele loru, nece nu pote fi vorba intre noi de ura, potemu nuse observă destul la ura in contr’a institutiunei virilismului insusi, pentru ca nu se pote negă, că după ce prin institutulu virilismului (adaugandu la acestea si alegerea celleilalte diurnetati pro bas’a Art. de lege II, d’in 1848.) romanii, — luandu afara doue districte,, — in totu loculu n’au potutu se intre decâtu in numeru forte neinsemnatu in comitete municipale. — Romanii considera acésta institutiune de influintia a unui scopu croitu spre a-i trânti la pariete, si spre a-i eschide de la influintia asupra affaceriloru publice , asta presuppunere firma apoi are acea urmare prea stricatiosa, ca semana neindestullirea si iritatiunea intre doue natiuni, cari amendoue, amesuratu pusetiunei loru geografice, fiendu arruncate intre doue elemente gigantice si si totu de aceeasi parte amenintiate, — chiaru si pentru acésta situatiune a loru si d’in interessulu sustinerei proprie sunt îndreptate prin sorté, ca se nu se insuiesca a slabi un’a pre alt’a, ci se se straduiesca a se intari reciprocu si ca se se appere umeru la umeru amendoue contr’a acellui torrente, care le amenintia cu potopu. Preste totu, după ce guvernulu este unguresiu, cas’a representantiloru si a magnatiloru in majoritate assemene este magiara, la tribunalele supreme si superiore, si intre toti membrii administratiunii justitiarie sunt in numeru precumpenitoriu applicati era totu magiari ; in fruntea comitateloru stau functionari primari, mai numai maghiari, seau in tota privintia de aceia, cari ca maghiari si-au castigatu increderea guvernului, precandu mai departe natiunea magiara conformu impregiurariloru salle mai favorabile, este mai înaintata decâtu cellelalte pre terrenulu scientieloru industriei si a commerciului, are poternica classa de proprietari mari si de cetatieni, ba chiaru si la numeru naţiunea maghara este mai mare ca ori care alta naţiune singuratica, — ba mai ca este egale cu numerulu toturoru nationalitatiloru patriei la olalta luate (numai a trei parte Red.); dîcu candu este in possessiunea atâtora factori naţiunea maghiara nu are de feliu lipsa, d’in motivulu conservarei salle proprie, ca sé se incungiure cu atari institutiuni neliberale, precum sunt celle enumerate, ba chiaru fada cu noi romanii, este tocm’a in contr’a interessului maghiariloru insi si a aplică astufelu de institutiuni; câci romanii prea bine pricepu cum ca dinsii au communiunea de interesse cu magharii de a se sprijini unulu pre altulu, si tocmai pentru acesta pre nice o naţiune nu ar pote o face maghiarii, prin o acuitate applicata adeveratu fraţi es c e laca cu deus’a, de amica cea mai sincera, ca naţiunea romana. Ne mai motivandu-mi mai departe opiniunea, me rogu de prea onoratulu comitetu comitatense, ca pre cartea observata prin comitetele comitatiloru Heves, Solnoculu esternu si aBihariei, precum si a districtului Iazigo-cumanu, -- (pre cari din causa, ca au facutu adresse pentru stergerea virilismului, romanii saluta din anima) — folosindu-se de dreptulu ce i-lu da §. I. allu Art. 1. 42. din 1870, se faca o adressa câtra ministeriulu c. ung. si câtra camer’a representantiloru, si se se roge , că se binevoiesca a schimbă câtu de jfgraba Art. 42—1870 sanatoriu despre organisarea comitateloru si Art. 18-1871 despre organisatiunea comuneloru, cu eliminarea titlului de dreptu allu virilismului, in unu modu corespr.ndietoriu egalității de dreptu. Daca majoritatea nu mi-ar primi acesta propunere, bine voiesci, onor. comitetul mi-o luă in intregu testulu ei la protocolu, er’ originalulu de facta a-lu propunerei a-lu allatură la allu duoilea essemplariu allu protoco- ilui care se conserva pentru comitatu. Clusiu, 1. Decembre 1872. Ladislau Vajda membru corn. cot. Moțiunea susu-menmrata, partenindu-o, o subscriu si următorii membri romani ai comitetului : Gavrila Popu, Prot. gr. cat. V. Rossiescu, Prot. gr. or Gregoriu Chifa, Teofilu Hoszu, loanu Petranu adv. loanu Hoszu Protop. gr. cat. Aureliu Isacu notariu 4. 157