Federatiunea, iunie 1873 (Anul 6, nr. 39-49)
1873-06-10 / nr. 45
tierranu aaia ceva — daca nu ar’ fi fostu pana acum calificatu pentru furci, de securu ar fi peritu in vre-o tem- nitia. Se dîce, cu preutulu după ce s’a inceputu cercetarea criminale in contr’a lui — negressitu din mustrare de consciintia — s’a spendiuratu la ,socru-seu in podu, dar servitorea observandu a alergntu la eîlu si taiandu-i lui,i’a de la gutu, la scaiatu de morte. Mai tardîu a nebunitu, dar numai momentana. In fine a parasitu commun’a pentru ce poporei ii nu l’au mai sufferitu sa intre in baserica. Asta di e asiediatu, nu sciu in ce calitate, la unu bunu allu boieriului pre campia. Asia boieriulu s’a simtîtu indetoratu a se ingrigi de essistinti’a preotului perjuriu ! ! Tieneti minte, cu processulu criminale si va perde urm’a callu urbarialu se va arunca de la unu tribunalu la altulu, pana candu voru mori cei mai resoluti din communa, era după aceea boieriulu sau urmașii lui voru desbraca pre iobagi de vre-o 200 jugere pamentu. Écca, Die Red, care este resultatulu legiloru nostre ! écca cu 1 i 1 e pre cari mergu ciocoii in procedur’a loru despoiatoria de averea tierranului ! (Va urmă.) Fondul ii scoici rom. de fetitie, ■n trinitande inlusiii *) . Institutiunile si reformele, ce sunt destinate, a renasce si redică una naţiune cadiuta, se asemena aceloru ochiuri, ce compunu la unu locu unu intin-j su lantiu. In acestu lantiu deaparure si la tote poporale mai noue an formaţii unu belciugu din cele mai principali institutele infientiate pentru educatiunea femeiei , si cu totu dereptulu. Femei’a, mam’a este prim’a si principalea educatoria a unei naţiuni ; cum ea va semenă sementia buna au rea in animele fragede si impresiona- bili, voru resari cu tempu fruptele fe- ricirii au nefericirii pentru cutare po- poru. A avé deci mame bune, morali, patriotice, indiestrate cu recerut’a cui- ’ tura a mintii si animei, este atâtu, câtu ani garantă in moduli! cellu ! mai bunu, gh riosu si ferice. Convingerea acést’a, multiamita ce- i riuluieste adi generale si in natiunea romaia. Convingerea acésta a miscatu , si pre junii rom. studenti la univer- sitatea reg. din Clusiu, ce ajutati de celu-alaltu teneretu rom. de pre la institutele de invetiamentu din locu, sub conducerea subscrisului formandu unu corn vocale, se dee in decurgerea acestui anu doue concerte in folosulu celei mai salutarie si mai romanesci idee, a infientierii unei scole rom. de fetitie in Clusiu. Nu e de lipsa se spunu, câtu de mare bucuria sterul in animele Romaniloru din acestu trenutu memorat’a initiativa a tenerimei. Si bucuri’a ast’a conationalii nostri o documentara prin frumos’a fapta, ca la primulu concertu acursera atâtu de numerosi, in câtu venitulu curatu allu concertului rece 1243 fl. 98 cr. v. a., parte in bani gat’a, parte in oblegatiuni , era venitulu concertului alu doile 16 fl. si 1 napoleondon, (schimbatu 8 fl. 66 cr. v. a.) despre ce junimea academica si dede ratiocinîu publica. In urmarea acesteia intreleginti’a rom. de ambe confessiunile rom. din Clusiu se sentî, oblegata a lua in maica sa continuarea opului, inceputu de tenerime cu zelu asiâ de lăudabile si sucesu asiâ de imbucuratoriu. Drept ce in adunarea s’a tienuta in 2018 Ianuariu a. c. pentru urmărirea lăudatului scopu esmise din sinulu seu unu comitetu in personele dd-loiu : Alesandru Laza ru, consil. gubern., cu presiedinte ; Lazaru Bad i, cu cassariu , Dr. Greg. Si Iasi, profesorii de universit., cu notariul Gabr. Popii, protopopii, Ione Petranu, advocata . Ladisl. Vaida, secret, gubern., Dr. Aurelia Isacu, not. comitat., ca membau. Comitetulu înainte de tote percepe in administrarea sa banii incursi la cele doue concerte, si anume cu adausu de 2 fl. 2 cr. v. a. dați din partea cassariului de la concertulu primu, d. Iuliu Ho ssu la-olalta data de la concertulu primu 246 fl. v. a., d’in cari 100 fl. bani gat’a era 100 in obligațiune de statu si 45 in done obligațiunii private ; era de la corucertulu allu doile suma mai susu amintita. Afara de acestia mai incursera după concertulu primu, si parte si după allu doile , la d. I. Monastireanu si d. protop. G. Popii si se transpusera cassariului una data 44 fl. v. a., ratiocinandi de catra prememoratii domni, alta data 100 fl. in moneda de auru (schimbaţi 43 fl. 25. cr. v.), care suma ultima, binevoi a o oferi pentru unu biletu de invitaţiune M. Sa principele domnitoriu allu Romaniei. — Asiadara capitalulu fondului face adi 144 fl. v. a. in oblegatiuni private si de stătu, si 211 fl. 91 cr. v. a. bani gata din cari 202 fl. se alocara spre fruptificara deocamdată in cass’a de păstrare de aici, era restulu se reserbe la cassariu pentru spesele curent.?. Spre ajungerea scopului prefiptu, comitetulu si propuse a se folosi de mai multe mediuloce, despre ce se va reporta la tempulu seu. Intre altele elu eredik, ce nu va gressi, adrisanduse cu alaturatulu Apeu cktra pre stimatele domne si domnisiore romane, ca se nu pregete a deschide una mica colecta in favorea scolei proiectate si atâtu de imperiosu rechiamate prin impregiurarile sociali domnitorie adi in acesta capitala culturale a Transsilvaniei, Obolulu din pung’a romana merge de atfite ori pentru scopuri străine ; se îndirmu macaru câte odata si pentru scopuri natiunali-romanesci, ba se apellkmu si la liberalitatea natiuniloru colocuitorie, pentru ca acele pretins’a adeseori fratîase ii o documente die baremu la atari ocasiuni in fapta. In tota casulu generosele domne si domnisiore colectante fia incredintiate, ck prin ostenél’a domnieloru in mesur’a imperiositatii acestei întreprinderi voru binemerită de naţiune si patria, si ck comitetulu cu cea mai mare conscientiositate se va grăbi a dă din tempu in tempu rationîciu publicu despre ultimulu denariu incursu spre acestu scopu santu si mantuitoriu. D’in siedinti’a comitetului pentru fondulu scolei rom. de fetitie hiffentiande iu Clusiu. Clusiu, 31. Maiu st. v. 1873. Dr. Gregoriu Siasi m. p. notariu comitetului. Femee’a. naicutori’a omului si crescatori’a lui in etatea cea mai frageda si mai impresionabile, in privinti’a culturale fusesse in vechime mai preste totu in modulu celu mai vitregu tractata. Sublimile principie crestinesci i rededera pentru prima ora demnitatea omeneasca cuvenintiosa. Cu tote aceste câte sute si miie de suni trebuira se mai decurgă, pana candu se vina secuiu nostru alu luminării, pana candu gentile se precepa, ca cultivarea amesurata a femeiei este basea neaperata a femeiei, este basea neaperata a unei culture ratiunabili si senatose a cutarei naţiuni? ! Dă, ea este conditiunea, ikra care renascerea unui poporu si propăşirea lui, fia spirituale fia materiale, neci ce se pote cugetă. Naţiunea romana, ocupata in processulu renascerei sale, inea sente adun cu ăceste adeveruri nenegabile. Prin luminaţii si iubitorii sei fii pretotindeni, unde necesitatea e mai imperiosa si unde cercusturile concedu, se nesuesce o infienită scole de totu soiulu, intre ele si scos pentru o educare mai conforme a scosului frumosu. Si in sirulu acestoru fii devotati mamei loru amate, natiunei rom., dori se pasiesca si intreleginti’a rom. din Clusiu, candu din sinulu seu esmise unu comitetu, carele se adune unu „f o n du pentru lafientiarea unei scole rom. de fetitie in Clusiu,“ care fondu lu începu si la care parg’a oferteloru o fece laudabil’a junime rom. de la universitatea si gimnastele din locu, prin cederea venitului curatu a doue concerte. In implenirea missiunei sale comitetulu se decise, ca spre memoratulu scopu santu si salutariu să recurgă intre altele si la generositatea dameloru romane, tare crediendu, cri unde vorba de crescerea si cultura mai alésa a gingasieloru floricele ale romanianimei, acolo consociu mai potinte, aliatu mai credintiosu, confaptuitoriu mai cu zelu nu va poté află, ca in secsulu frumosu romanescu. Pentru acea desu memoratulu comitetu cunoscandu ti. Prea stimata domna, sentiementele nobili si romanesci ale animei, indresnesce a te recercă cu totu resprctulu, si nu pregeti a primi asupra-ti sarcin’a de colectanta pre sém’a „fondului scolei rom. de fetitie infientiande in Clusiu,“ si ofertele generese impreuna cu alaturat’a, lista la tempulu seu a le tramite comitetului susemnatu (in Clusiu, Kolozsvár, la casin’a romana,) că acestua se pota da pre cale diurnalistica despre totu denariulu incursu la tiociniu câtu se pote mai esactu. Prea stimata domna! Intre naţiunile patriei vedemu in presinte una emulare febrile pre tote terenurile activitatei spiritului proenescu ; asia si pre terenulu educatiunei solide a mamelor, fiitorie. Dreptce cu câtu asupr’a natiunei romane apesara mai greu restristele trecutului si o inapoiara, cu atâtu mai multu trebue dins’a sk si incorde poterile, sk-si intarésca vointi’a de a progresă, pentru că in concertulu culturale alu poporeloru colocuitorie sk-si pota ocupă loculu cu onore si demnitate. Mai vertosu, ck in educatiunea corespundiatoria si romanésca a generatiunei nostre fragede de ambe secsele diace garantiva cea mai neinstelatoria a unui veritoriu mai bunu. Prin asemeni întreprinderi naţiunea rom, tinde cktra culmile înflorite si fericitorie ale culturei. Se pote da pre tienta mai nobile pentru aspirarile unui poporu june si vigurosu ? Sunt prea juste aceste aspiratiuni, prea întemeiate speramiele subdietorie, si — viu e Domnulu! — Romanulu nu se va instelă intr’insele. Nu, pentru ca neci desastrele din negrulu trecutu, neci criticele giursturi din tempulu de facia nu reusîra si nu voru reusi niciodată a-i înfrânge credinti’a, vigorea si juneti’a animei sale cei pline de sentiementele cele mai generose. In mediu, loculu si in butelii adversi tatiloru elu remase si va remane porure „Romanii , verde cu stejariulu.“ Dara un’a din cele mai principali sperantie ale prosperarei sale de totu soiulu si o pune natiunea romana in bravele sale fiice. Femei’a romana a rascelatu in totu tempulu prin cele mai fragede, nobili si caste sentiemente, prin cele mai alese vertuti ale animei. Secsulu frumosu rom. numeric in sirurile sale pre una domn’a Rucsand’a, pre Elen’a mama lui Stefanu colu-mare si alte strălucite modéle femeiesci, cari prin vertutile loru atâtu familiari câtu si patriotice-natiunali ilustrară paginele istoriei romane. Si nu ne indoimu, ci prea stimatele domne si domnisiore , câtiu, cari re lurmu libertate a ne adresa, au ereditu in mesura plina patriotismulu strabuneloru prelaudate; nu ne indoimu, ci domniele sale sciu deasemenea se însufleti pentru totu ce e nobile si frumosu, si deci si pentru caus’a nostra, pre carea indrasnimu prin acestea a o recomenda in binevoitori’a, calduros’a si prea pateric’a domnieloru sale patronire. — Clusiu, in 15 Aprile 1373. Comitetulu „scolei rom. de fetitie infientiande in Clusiu.“ Presiedintele: Alessandru Lázári, o. m. p. consiliariu gubern. Notariulu: Dr. Grego riu Silasî, c. m. p. profesoriu de universitate. De pre Ampolin, 14. Juniu 1873. Domnule Redactorii ! Nu sciu primit ai vre-o correspondentia despre decursulu congressului conchiamatu in cause scolarie la Blasiu. Ori cum va fi, ii scriu si eu vre-o câteva despre acestu congressu, daca poti intrebuintia si aceste ordini alte melle. Congressulu amintitu a avutu siessse siedintie, in firulu urmatoriu. Prim’a siedentia s’a îienutu in Innia in beseric’a catedrala din Blasiiu Ba fu, dupa celebrarea cultului divinii, deschisa prin parentele metropolitu, prin o cuventare beHusioru lunga, in carea după ce-si esprime bucuri’a câ vede atâti barbati străluciţi adunaţi intr’unu obiectu atâtu de momentosu, si după ce face istoriculu dispusatiuniloru numerose făcute din partea ordinariatului in caus’n scoli loru nostre, dice intr’altele câ : in tempulu presinte e recunnoscutu, cu interessele spirituali-intelectuali alic omenimei sunt strinsi legate de inflorirea invetiamentului poporalui; scol’a merita conlucrare din partea toturoru amiciloru poporului, — in specie la noi romanii scol’a este destinata se ne apere nu numai confessionalitatea, dara chiaru si nationalitatea, spune apoi ca in o asia vitale causa a conchiamatu congressulu de facta, alle cărui siedntie le dechiara de deschise. După asta vorbire, salutata cu vivate entusiastece, iea cuventulu Georgiu Ba ritiu si convinsa despre bunele intentiuni alle Pr. SSalle pentru redicarea scoleloru nostre confessionali, cari sunt totu-odata si natiunali, promite in numele membriloru congressului lorlucrarea acestoru a la resolvirea fericita a acellei probleme ponderose, de carea va ave a se occupâ congressulu, aseccurandu, cumcâ Prea SSa se va convinge, ca nu s’a instelatu punendu-si încrederea in ci si in specialu chiamandu si pre laici la cooperare in afacerile esterne alle besericei. Acesta vorbire inca fu salutata cu vivate insuffletîte. Venindu la ordine, constituirea provisoria a congressului se alega trei notari provisori, in personele d.dloru Iosifu Popu judet. de cercu in Brasiovu. Dr. Gregoriu Silasî professoru la univers, din Clusin si Aromii Densiusianu adv. in Fagrasin, — apoi corn- i missiunea pentru censurarea credentionalieloru , in personele d.loru . G. Baritiu directoru de fabric.,, Iosifu Hossu cons. la curtea suprema de comptabilitate in Pestea, Vasiliu Duca presiedente scaunului orf. din Aiudu, Vasiliu Moldovanu presied. scaun. orf. din San-Martinu, Alessandru Micu, vicariulu Fagarasiului si Ioni Russu, protopopulu Sabiiuhii. Ca acestea s’a inchiaiatu siedintia prima si membrii s’au intrunitu la més’a archiepis *) Celealalte diurnale romane inca sunt cu respectu rogate, se binevoiesca a reproduce in pretiuitele toru columne acestu ?o- municatu, fief. Prea stimata Domna ! Cultur’a scientifica e devis’a tempului nostru. Tempului nostru fu reservata ororea de a recunosce in tota intesivitatea sa adeverulu, cumu cu scienti’a e potere. De acea si merita dinsulu cu dereptu cuventu pronumirea maretia de seelu allu lumineloru. De acea natiu- nile in dîlele nostre se adopera pe in- j trecute a-si insusi in mesura câtu mai mare poterea scientiei si culturei, con- vinse, ck printr’ins’a si numai printr’ins’a si potu asigură presintele, sipotu urdi unu venitoriu ferice si gloriosii. Desclinitu cultur’a femeie aceea, crvei lumea civilisata i-consacra adicea aiai neadormita ingrijire. 80