Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 50-57)
1873-07-22 / nr. 56
Buda-Pesta. Domineca, 3. Aug., 22. Juliu 1873., Annulu allu siessele MDCCCLXXIII. Nr. 56 781. Redactiunea se affla in Strat’a tragatoriului (L ö v é s z u tcza t), Nr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicu. Appare Jouia si Dominec’a. Pretiulri de Prenumeratiune: Pre trei luna.....................3 fl. r. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ ,, Pentru Romania : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 luna 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ Pentru Insertiuni : 10 cr. da linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru flesce-cara publicatiune separata. In loculu daschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Isi cunnosc intrare. Onorab. Cetitori ai „Federat.“ Este apprope una luna de candu se incepuSem. II. si pana in diu’a deastadi, candu scriemu 2. Augustu. st. n. n’au intratu la Red. neci atâtia bani de prenum. câti se receru spre accoperirea speseloru tipariului numai pre 2. lune, eia d’in restantiere, cari se urca la considerabila summa de preste 1500 fl. abia intra câte ceva cu tîreit’a, ceea ce nu scimn de este a se attribui mai multu lipsei generali sau indifferentismului, ce se pare a se incuibă, pre dî ce merge ; deci ultim’a ora rogâmu, atâtu pre Onor. dd. restanti, ca sl binevoiesca a-si jefui summele ce detorescu, câtu si pre onorari. cetitori, cari parte s’a insinuatu a conto, parte inca neinsinuati primescu diualtulu, ca sl binevoiesca a grăbi cu tramitterea pretiului, cu ce altmintrea ni-ar fi cu totulu impossibile a mai continuă cu edarea diuariului, carele si pana acum in cursu de 6 anni ni-a impusu sacrificie insupportabile. De astadi innainte, pana la intrarea baniloru de pren. si mai alessu a restantieloru, diuariulu va appare numai una data pre septemana. Redactiunea. II.Pest’a, 2. Aug., 21. Jul. 1873. In officiu’a ministeriului magiaru de interne se lucra cu assiduitate la proiecte de legi pentru viitori’a sessiune a dietei. Pentru proiectulu nouei legi electorale s’au facutu dejâ tote pregătirile, s’au adunatu totu materialulu, asil incâtu acum nu mai lipsesce alta, de câtu una mana destera, carea sb reguledie acestu materialu, sb-i dbe forma, sb-i insuffle spiritu si astfeliu se dbe gat’a acea figura de lege electorala unguresca, carea sb primesca sub a sa protectiune in prim’a linia pre descendintii lui Arpadu si Atilla, apoi pre toti cei lipsiţi de sentieminte si consciintia, cari pentru darurile constituţionali unguresci si vendu drepturi si onore, si vendu pre frate si părinţi, patria si naţiune. Da, suntemu siguri, ca, acestia voru fi favoriţii nouei legi electorale, era pentru cei ce treau la individualitatea loru naționala si ceru restituirea drepturiloru răpite, noua lege va sei cu istetîme sl lasse usîtie spre a-i face impossibili pentru orice lupta avantagiosa. Cu tote aceste inse sb scia creatorii acestoru felu de legi, cu ceea ce nu se pote casciga pre callea pacinica a dreptății in cursu de decennie si sute de anni, aceea se pote eluptă alta data, sub alte impregiurari, in tempu de câteva ore seaudîile. Altu proiectu de lege despre arrondarea comitateloru, redactatu de secretariulu ministerialu Nehrebeczky, inca este apprope gata. „P. N.“ affla, ca acestu elaboratu are sa multiumesca pre toti; eltu are de scopu a ameliora radicalmente impartîrea territoriale a comitateloru, carea in starea actuala este tare defectuosa. In părțile superiori alle Ungariei se voru impreuna mai multe comitate la-olalta, cu osebire inse in Transilvania se voru face mari schimbări territoriali. Gruvernulu crede si ascepta, că acesta lege va facilită si ame- I lioră administratiunea. Noi inse crede- I mu, că si acestu passu nu se face cu scopulu curatu,d’a ameliora administratiunea, carea, precum dîssesse ’d. Senynyey, este mai rea ca in Asi’a, — ci se face mai vertosu din motivulu, ca sa imbucatatiesca si acelle putine locuri, unde elementele nemagiare sunt in majoritate. De la unguri tote se potu implini, dar cup’a inca se va imple odata. Siedintiele adunării naționali de Versalli’a s’au inchiatu si pre tempulu fereloru s’a esmissu una commissiune de permanintia. Acesta commissiune a tienutu siedintia indata după închiderea sessiunii si după ce s’a constituitu, membrulu Journault fece propunerea, ca totu la optu dîlle commissiunea sl tiena siedintie, de orace republica este ammenintiata prin agitatiunile continue alle partideloru monarchiste si astfeliu se cere multa supraveghiare. Pagles Duport respunse inse cu multu focu, că majoritatea nu cugeta nici la conjuratiuni, nici la loviri de statu. Sub marescalculu Mac-Mahon totu asile depucinu se pote portă frica de loviri de statu, ca si sub Thiers. După aceea commissiunea decisse a tiené siedintie totu la patru-spre-diece dîile. — Deputaţii din stanga estrema inca au decisu, ca acei membri ai partidei loru, cari remanu preste vacantia in Parisu, sb formedie una commissiune de supraveghiare, carea după fiacare siedintia a commissiunii de permanentia inca sl tiena siedintia. Inse ceea ce avemu mai importantu d’a reporta din Francia este, că truppele germane in câte va dîile voru evacuă territoriulu francesu. Cetatea Nancy este dejă eliberata de acesta plaga. Cu privire la momentulu evacuării diuariulu „Constitutionnel“ scrie urmatoriele: Preste câte va dîile germanii voru fi evacuatu territoriulu francesu, ce ni-au mai lassatu, inse doue din provinciele nostre le volu tiené si pre viitoriu ; dar Francia nu va desbracă doliulu pana candu nu-si va recuceri Alsacia si Lotaringia. Fia pre caile diplomatica, fia prin poterea armeloru, dar tricolorulu nostru trebue sa ajunga erasi a falfai acolo, unde are dreptu d’a falfai, iu Metiu si Strassburg. Prussia a adussu la valore una teoria terribila: Dreptulu cellui mai tare. Franci’a liene mai bine minte si se pregatesce mai bine, de cum credu vecinii de preste Renu. Prin aceea ca ni-au luatu banii, si-au cerutu plat’a numai pentru sângele ce au trebuitu sb lu verse; si ei au perdutu destui omeni, era cei ce au mai remasu in vietia sunt destullu de miseri, pentru ca sb i potemu iertă. Dara ei niau luatu doue provincie si prin acestea au facutu unu contu terribilu in cartea detorieloru resbunarii nostre. Si apoi ei scuit acum, că noi nu platimu detoriele. Interpellatiune dl *i ministru de justitîa Dr. Teodorii l*auler. Considerandu, că neci unu cetatianu allu patriei nu se pote scusă cu necunnoscinti’a legiloru; apoi, avendu in vedere, că ori ce lucru, si asile si cunnoscinti’a legiloru numai in limba cunnoscuta se pote câștigă; si in fine, considerandu, că din acestu punctu de vedere legelatiunea prin Art. de lege III. din 1868 §. 8. dispune „ca tota legea indata după promulgare sa se adduca la cunnosciutia publica si in traductiuni autentice in limbele usitate in tietrele coronei unguresci si sa se tramitta juresdictiuniloru respective“. — mi-iău voi’a a adressă cu totu respectulu, dlui ministru de justitîa urmatori’a întrebare : 1. Are dlu ministru cunnoscintia, cumca nu numai din legile sanctionate in decursulu annului 1873 ci si din celle din annulu 1872, nu s’au tramissu chiaru nici una juredictiuniloru respective, neci in limb’a romana neci in cellelalte limbe alle patriei, afara de cea magiara si nemtiesca? 2. Seie dlu ministru, cumca nu numai neci un’a din legile sanctionate in 1871 si 1873 nu s’a tramissu respectiveloru juredictiuni, ci nici una din eile inca neci nu s'a tiparitu in limbele patriei, afara de cea unguresca si nemtiesca, si prin urmare nu se capeta la neci o librăria neci la editorele Wodianer ? Daca dlu ministru are cunnoscintia despre acest’a 3. Cum cugeta a-si justifică evidenta neobservare a legei positive, prin care pre toti cetatienii patriei, cari nu sciu unguresce, seau nemtiesce i-a lipsitu de cunnoscintia legiloru? Si pana candu are de cugetu a amana essecutarea legei, care duce cu ministeriulu are sa publice legile si in limbele patriei indata după pomulgarea loru ? Asceptămu ca D. ministru si in restimpulu candu diet’a este prorogata sa respundia la acesta interpellatiune prin neintardîata dispusetiune intru intiellessulu legii citate, curtea de computuri, ca graitoriulu acellei deputatiuni luă asupra-si sarcin’a d’a scote grellusii d’in capulu Redactorului de la „M. All“. — Articlulu Dlui Hossu este de mare insemnetate pentru câ antâi’a-si data intr’unu organu allu Unguriloru li se spune verde unguriloru catolici de ritulu latinu, câ romanii gr. cat. n’a renunciatu si nu voru renunciă la drepturile de perfecta autonomia a besericei loru. Dar lassamu ca si urmedie articl. insusi, ca cetitorii nostri să potu judecă insisi in deplina cunnoscintia de causa. St. Die Redactorul Avendu cu cunnoscintia, cânta,ca mulu ce respectedi postulatele bunei-cuviintie, primesci si publici in colonele dinamiului ce redactedi si reflessiunile ce ti se tramittu cu privire la unele seau alte assertiuni netemeinice seau suspitiunări nemeritate ce s’au inseratu totu in colonele acestui organu, imi iau libertatea a face urmatoriele rectificări la articlulu ce l’at publicatu in nr. 164 de la 18 Iuliu a. c. sub titlulu „Despre fraţii romani gr.-catolici.“ Sub titlulu mentionatu am cetitu urmatoriele : „Fraţii romani inca totu nu potu manifestă sentieminte de reconciliatiune nici facta cu natiunea magiara preste totu, dar nici facia cu beseric’a catolica de ritulu latinu. Noi nu potemu esplica acesta ušioru din acea dorerosa impregiurare, ca una parte însemnata a fratiloru romani se tiene de beseric’a neunita gr. or., si astfeliu influinti’a continua a acestei beserice, insocita de agitaţiuni naţionali, alteredia acelle relatiuni de iubire, cari aru trebui sa domnesca intre toti catolicii de ritulu latinu si grecu. Prea SSa archiepiscopulu Vancea, Storu episcopii Popu-Selagianu, Olteanu si Pavelu sunt catolici asie de buni, precum numai se pote dori sa fia, inse din caus’a rancorosiloru si ultristiloru d’in elementulu laicu, care necontenita murmura, va trece inca multu tempu pana candu se va stabili acea intimitate, acea legătură de iubire, carea cu câtu ar legă mai strinsu pre fraţii romani gr. catolici de noi, cu atâta mai dulci fructe ar gustă ambele parti, dar mai vertosii fraţii romani.“ Cum ca Prea SSa archiepiscopulu Vancea si Storu episcopii Popu-Selagianu, Pavelu si Olteanu sunt episcopi catolici asil de buni, pecum numai se pote dori sa fiu, acestea o recunnoscu si eu, si nici că se pote altmintrea, câ ce dacă cineva e episcopu catolicu, fia ellu de ritulu latinu seau grecu, trebue să correspundia dogmeloru catolice; la casu contrariu n’ar fi demnu să occupe acellu postu onorificu, si insisi credintiosii s’aru revoltă contr’a lui; inse suspitiunea, ca intre mireni aru fi de aceia, cari aru amblă sb alteredie relatiunile de iubire ce aru trebui sb domnesca intre toti catolicii de ritu latina si grecescu, o respingu cu tota resolutiunea, si cu osebire trebue să-mi redicu cuventulu si sb proteste din contra acelloru incriminatiuni, cari pote s’aru deduce si esplica din lucrarile congressului ce nu de multu s’a tienutu la Blasiu, de orace celle ce s’au intemplatu acolo, nu potu sa die ansa nici chiaru la cea mai mica suspitiune. Archiepiscopulu de Fagarasiu, respective de Alba-Iuli’a a conchiamatu unu congressu scolasticu la Blasiu pre dîu’a de 1. Juniu a. c.; la acestu congressu au partecipatu 36 deputati alessi liberu, si adeca 24 seculari si 12 clericali. In decursulu desbateriloru s’a fa- Representatiunea Congressului scol. din Blasiu si diuariele străine. Indata după ce s’a publicatu in „Federal“ reportulu despre presentarea deputatiunii ad hoc la ministrulu si ammanuarea memorialului adressatu cătra Maiestate, diamele unguresci si nemtiesci de aici se grăbiră a luă notitia după „Pesti Napló“ care primisse de la officiulu de Pressa din Bud’a unu estractu defectuosu si in unele puncte essentiali chiaru alteratu; — după eile dinaltele de Vienn’a publicară totu acellu a si reportu defectuosu, — d’in care dîariulu clericale d’aici „Magyar Állam“ si-a luatu voi’a si argumintele d’a face romaniloru gr. cat. imputări mai adaugându si câteva prepusuri amicabile ing. D. Iosifu H o ssu, primu Consil la