Federatiunea, noiembrie 1873 (Anul 6, nr. 71-73)
1873-11-16 / nr. 71
nici acest’a. DV. vedeţi bine, ca in Romani’a essu, afara de vre-o 40 foi politice si nepolitice romanesci, vreo 3 francesci, 3 nemtiesci, un’a italiana, un’a bulgaresca, 1 grecesca, si cine li cere vre-o cauţiune? Cauţiunea de acolo este Jurulu de pressa si ca di cele penale Napoleonu. — Ei au opritu estempu intrarea „Romanului“ preste fruntrarie; si ce sunt espectoratiunile acellui diariu in contr’a loru, pe langa scârnavele, mojicescile si veninosele invective de tote dîllele, câte se vedu mai in tote diariele maghiare, in contra elementului romanescu preste totu? Rosetti a dîssu lui Koos : „Neue nu ni convine patriotismulu DTalle.“ Fortebene a dîssu dn. Rosetti. Patriotismulu ungurescu convine moldavo-romaniloru tocmai pe atâtu, pre câtu convine unguriloru cellu romanescu: apa si focu, sau daca vi mai place, focu si apa la unu locu. Dara sciti DV., candu a dîssu Rosetti aceste cuvente lui Koos? Le a dîssu in a. 1867, pre candu d. Rosetti se saturasse de cosmopolitismu ; pre candu cunoscusse deplinu purtarea emigratiunei unguresti ; pre candu in Pestea se taia cu sabia in patru parti alle lumei si se ducea in triumfu noue tierri si doue mari; pe candu Candianu-Popescu ajunsesse in temniti’a ung’resca de la Zlatn’a si Aiudu; pre candu cornitele Péchy se prepara se ne arunce pre toti in temnitia; in fine pre candu Rosetti aflasse din documente autentice, cu pop’a Koos beusse unultu sânge romanescu in an. 1849 alessu pre Campi’a Transilvaniei. Cogalniceanu n’a gonitu pooos din tierra, ci l’au gonitu poporenii lui, in urmarea unoru processe forte scandalose, si au cerutu assistentia politienesca in contr’a lui, pentru ca se-i potu lua chiaile besericei si se lu scoţia din casele parochiali. După repetitele roguri alle representantiloru besericei calvinesci, in fine prefecturu politiei capitalei a datu assistentia. Asia dara „Kelet“ minte, candu incurca pe Cogalniceanu in acelle scârnăvie alle lui Koos, era DV. in stă forte reu, că ati uitatu asia currendu actele respective, publicate in acea causa mai alessu in dramele maghiare si in unele romanesci si nemtiesci. Reu v’a pacilitu „Kelet.“ Romanii numescu pe ungurii ceangăi din Moldov’a romani de religiunea cutare si cutare. Asia-i numescu dieu aceia , dara sciti de candu? Numai si numai de la 1867 de candu ungurii numescu pe aprope trei millione de romani Oláh ajkú magyar (maghiaru de limba romanesca) si az oláh e hazanak galja, adeca valachii sunt ramure uscate alle acestei patrie, adeca buni de arsu in focu. Totu mai bene „ceangău romanu,“ decâtu spurcatiunile celle barbare si selbatice din Aprobate si Compilate, ia cari vedemu, că era-si se reintorcu unii asta-di. Hei, hei, că au sclutu ei de ce nu s’au invoitu odata cu vieti’a, ca acelea legi se se sterga si anuledie prin alt’a noua, ci au lassatu ca „Oláh natio“ se fia numai ,,miglen patiabtatirica pe popi se-i pota arrunca in temnitia, oricandu ii va place (Edictum XLII) ; ca se-si bata jocu de religiunea si de serbatorile loru, cum au si inceputu in Ardealu (Part. I. tit. 9. crt. I.); ca se pota închide pe episcopi (Oláh Vlădică, P. I tit. I, art. 9 de 1655), cum au ammenintiatu pe repaus, metropolitu Al. Siulutiu. „Romanii sunt tirani pe întrecute.“ Din causa tiraniei romanesci emigra pre fiacare annu cu miile, nu numai romani, ci si sesecui multîmp nenumerata, si chiaru sassi cu sutele, si nemti, franci, italiani, si si asternu culcusiu in Romani’a. Si câti romani emigra din Romani’a in Ungaria si in Transilvania ? Nice diece pre annu , caci, candu ajungu la otaru numai ca trecatori spre alte tietre, apuca florile de libertatea nostra cea de aici. In capital’a României numerulu protestanţiioru era pana pre la 1850 vre-o 500; asta-di sunt preste 5 mii, era catholicii s’au immultîtu preste 15 mii, totu din caus’a tiraniei romanesci. Dara inca jidovii cei tiraniti, impilati, boliţi de viui, din cincidieci de mii se făcură aprope la 200 de mii. Mei, mei, ce tirania mei! Si „Kelet“ mai are fruntea se ammenitie cu jurisdictiunea consularia, era „Kr. Ztg.“ iea acea ammenintiare de moneta sanatoria. — Pre celle siepta poteri garante, sau pre cine? Nu se mai faca de risu. Rosii aduna impregiuru de sine pe tribunii din Ardealu, era Albii nu. Nu-i aduna nici unii si nici altii, ci numai câtu dau ospitalitatea, pe care vi-o dau si voue, la sutele de teneri trecuti prin scole, carii in vechi’a loru patria n’au unde se-si plece capulu, si sunt siliti a emigra pre fiacare annu in numeru considerabile, intre sîrdie de lacrime alle mamoloru, si intre blastome infricosiate, pe cari candu le audi, ti se scola perulu măciucă Numai de candu scimu noi, ca de 35 de anni, au emigratu, anume din Transilvania, cellu mai pucinu dice mii de studenţi romani din diverse scole si classes éra d’intre poporu aprope de diece ori pe atâtia *). Nu este tienutu, nu este oppidu si urbe mai mare; nu e cleru si monastire nu e mai nici o ramura de commerciu si industria, cum si de functiuni publice, unde se nu afli ardeleni si p’intre ei câte unu banatieni; era daca-i întrebi, candu si cum au trecutu dincolo, unii ti respundu suspinandu, altii injurandu, si blastemandu. Dara ce e dreptu, amu audîtu blastemandu si pre unii secui, cari crediendu, ca suntemu si noi din ailoru, ni dîcea: „Akár mily rozszul legyen idegen földön, de mégis legroszszabb nállunk oda haza. Az Isten verte volna meg a mi..........“ Mergeţi de vorbiţi cu ei in Bucureşti, Ploiesci, Buzeu, Braila, Galati etc., pentru ca se-i auditi cu urechiele vostre. Veti affla si de acei ingrati ca Oroszhegyi si Koos, secui si sassi, cari injura barbatesca pe romeni, dara totu asia de barbatesce aduna la galbini, lire si napoleoni, si cumpără case. Bine se vi însemnați !. Multîme mare de secui si secuence, trecu prin vam’a cucului, adeca fara nici unu passaportu. Sciu chiaru si duoi popi sassesci,cari au trecutu dincolo si au intratu in serviciulu statului romanescu, dupace au acatiatu popia do cuiu. Acestea tote sunt fapte si impregiurări cari se potu comproba ori si candu prin documente authentice scrisse, si prin mii de martori. Noi suntemu aici la fruntari’a tierrei, avemu ocasiuni nenumerate de a le cunnosce din propri’a esperientia. „Kr. Ztg.“ inse este acilea, are consângeni si amici de ai sei mai in toate oppidele României, comercianți, apothecari, medici, inca ti funcțională de statu, câtiva tipografi etc. Cu atâtu bate mai multu la ochi, daca „Kr. Ztg.“ reproduce in colonele salle minciuni si absurdităţi culesse de prin dîame jidoveşti si din acellea, despre care scie forte bine, că sunt inamica născute si crescute, inamice până la cutîtu, alle naţiunea romanesci preste totu si in specie alle statului romanescu. Nu cădora noi amu tiene in pre connationalii noştri din Romani’a de intrelleptii pamentului si că i-amu classa vreunu rangu de santi, nici-decum; atâta inse sustienemu in deplina cunoscintia de causa, ca ei n’au trebuintia se invetie de la publiculu dîalieloru din Clusiu si Pestea nici sciintia, nici arte de a guverna, nici humanitate, nici moralitate. Voru invetiâ de la oricare altu poporu europenii, numai nu de la altu Ungariei si altu Transilvaniei. „Kelet“ affla, câ nici un’a din partitele romanesti nu iubescu pe maghiari. Noi din parte ni l’amu poté assecura pre onorea nostra, câ romanii iubescu pe maghiari intocma, ossactu pe atât’a, pre câtu iubescu maghiarii pre romani, si pre câtu i-au iubitu oi, de candu s’au pomenitu unii langa alti. Acest’a li-o pote communica si „Kr. Ztg.“, câ ce adevaru li va spune: „Grazdia,“ dinti’a la 12 ore din dî si communica camerei, că in decursulu femeloru au incursu la presidiu vre-o 150 de petitiuni, dintre cari unele ceru essecutarea programme’ lui Deák, referitoria la regularea referintieloru intre beserica si statu, era altele contr’a arrondarii proiectate a m u n i c i p i eloru, etc. Tote aceste petitiuni se transmittu comissiunii petitionarie. — Presiedintele amnuncia mai departe, că parte prin morte, parte prin abdicare mai multe locuri de deputati au devenita vacante, pentru a carora noua implere se voru publica alegeri noue. Intre cei ce de buna voia, seau constrinsi de impregiurari si-au depusu mandatulu, avemu se insemnămu si pre Colomanu Ghiczy unulu d’intre corifeii centrului stangu. La propunerea lui Fr. Deák camer’a si esprime dorerea facia cu acesta perdere si insarcinedia pre presiedinte, a aduce acesta votu allu camerei la cunoscinti’a dlui Ghiczy. — Ign. , Helfy desaproba procederea observata de guvernu la închiderea camerei. Usulu constitutionalu — dîce oratorele — cere, ca legislativ’a insasi se decidă cu privire la prorogarea sa. Oratorele spera, că in venitoriu nu se va mai, intempla acestu inconvenientu. — După acest’a d. primu-ministru Szlávy iea cuventulu si tiene unu discursu lungu, despre care vorbimu mai pre largu in revist’a din fruntea foiei. Siedinti’a de la 10. Nov. — Din siedinti’a de asta di avemu pucinu de importata. Ministrulu de justitîa Pauer presentâ in scrissu urmatori’a propunere : Binevoiesca camer’a a esmitte una comissiune de barbati de specialitate, carea se essaminedie si desbata proiectele de legi referitorie la reform’a justitîei, atâtu celle presentate in sessiunea trecuta, câta si celle ce se voru presenta in viitoriu, si despre tote se faca unu reporta detaiatu'l se lu substera camerei. — Acesta propunere se va tipări si pune la ordenea dîtlei. — Ministrulu de financie presenta, intre altele, si reportulu curtii de comptabilitate despre socotele finali alle an. 1872 si totu-odata si reserva dreptulu a presenta camerei mai tardîu si observatiunile guvernului, referitorie la reportulu curtii de comptabilitate. Sie din ti’a de la 12 Nov. Presiedintele Bitta, deehidiendu siedinti’a la 10 ore din di, aduce la cunoscinti'a camerei tristulu casu despre mortea lui I o a n n u V i dats, Camer’a si esprime protocolarmente profund’a sa condolintia. — Allessandru Nicoliciu face propunerea, ca la acelle obiecte, inserate sub punctele b) si e) §. 40 art. de lege 21 din 1868, cari nu se potu lua pre calica essecutiunii pentru accoperirea unei restantie de dare, se se mai adauga si grannttele destinate de sementia pre annulu viitoriu. — Acesta propunere se va pertracta in sied, de la 15 Nov. : totu atuncia se va pertracta si reportulu commissiunii centrale, relativii la proiectata de lege despre reviziunea impacatiunii cu Croatî’a, ll’va-mare, in 1. Nov. 1873. Dir Red ! Audîatur et altera pars. In Nr. 68. allu pretiuitului diurnalu „Federatiunea“ din annulu cura apparatu unu articlu datatu de pre valiea Rodnei in Octlr. 1873. — Autorulu articlului D. „Eu“ se vaera, că in scolele populare in Communele P., L. si Ilv a-mare nu e progressu, si bate alarmu asupr’a invetiatoriloru si asupra commissiuniloru scol., cari după D-sa sunt caus’a reu lui, si ca se se ’ arrete mai obiectivu, nu rostesce a dîce: „Unu casu scandalosu s’a intemplatu dîrlele trecute in Ilv’a mare.“ Ca On. publicu sé nu fia sedussu, si sé se convingă, ca Commissiunea scol. din Ilv’a mare a processu regulata la înlocuirea fostului docente cu altulu mai procopsitu, voiu demustrâ. Terminulu concursului fiendu pusu pre 10. Sept. a. c. s. n. nime nu a recurau, si Commissiunea scol. neavendu pre cine alege, tota caus’a acest’a a datu-o spre decidere commissiunii scol. distr. din Naseudu. — In intiellesulu Concursului, documentele doritoriloru de a occupa acestu postu debuiau sé fia de facta pre terminulu defiptu, inse commissiunea scol. nice unu recursu nu a primita. Urmedia, ca assertiunea Dlui „Eu“ „pre bas’a caruia (Concurau) s’a si infacisiatu unu eucurinte“, e mintiuna reutatiosa. — După terminulu concursului s’a infacisiatu unu invetiatoriu din S. G. fara documentele recerute. Commissiunea scol. tienendu-se de conditiunea Concursului, fara documentele necessarie nu a potutu selu alega. — Unde afiliata D. „Eu“ aci scandalu? Aci commissiunea, nevoindu a calca conditiunile concursului a processu conscientiosu. Abstragandu de aci, preste acellu On, invetiatoriu s’a facutu arrata, e si la Dra Vicariu G. M. si Domni’a sa cu scrissorea din 29/9 a. c. necunnoscundu mai de aprope pre acellu D. invetiatoriu ni da recommendatu pro visorie pre unu annu de proba, dara nu a dîsu, ca cu tota securitatea va fi abilu a corespunde acestui greu officiu, era senatulu districtuale decisiunea sa in ast’a privintia pana acum a nu ni a tramissu o. Mai încolo, infacisiatulu Dtalie D. „Eu“ după terminulu concursului venindu la noi, fii rogatu din partea membriloru commissiunei scol. loc. se-si producă documentele recerute, si daca asia si va poté documentă abilitatea, va fi alessu, spre acest’a si eu l’am avisatu cu alta occasiune prin amiculu seu D. M., si domni’a sa rogarea nostra nu a implinitu-o nice mai tardîu, si fiendu cu scopulu seu principalu i-a fostu a dobândi stațiunea invetiatoresca din Cornun’a Maieru, ce chiaru docentele infacisiatu allu Dlui „Eu“ ni-a spusu apiiatu, si numai la casu nefavorabilu se-si probeze noroculu in Ilv’a-mare, membrii commissiunii scol. loc. in astfeliu de impregiurari, ca se nu remana postulu de totu vacantu in 5. Oct. a. c. cu taatoritate absoluta de voturi au alessupra pre fostulu invetiatoriu I. D. Omu cu conscientia curata aci nu pote affla scandata. Domnule „Eu“ peccatuesci greu, candu se desmerdi cu publicarea totalei inabilitati a fostului nostru docente I. D. ca de nu ar fi baremu de midilocu, nu ac avé attestate bune de la profesorii sei. Despre altele reflected in. Caus’a principale a essamenului reu cu privire la cei mai multi prunci nu e invetiatoriulu nice commissiunea scol., ci absentârile celle multe alle prunciloru, ca pre langa tota instiinti’a commissiunii scol. si a officiului communale si cercuale nu s’a potutu midiloci, ca pruncii se cerce scol’a reregulatu, din caus’a principale, ca omenii in Ilv’a-mare sunt assiediati cu locuinti’a statornica pre campu, imprasciati forte tare; pruncii au se faca unu trapedu de 2—3 si mai multe ore, cei mai multi miseri, fara inbracaminte si viptu de ajunsu din caus’a scumpetei, ce domnesce neîntrerupta de 4 anii incoce. Assertiunea Dialle, câ „s’au vediutu casuri“ etc. éra este vetematoria, câ debe se «di câ, nulla regula sine exceptions. — Intrebu si eu acum’a, pre câti scolari au essîtu adi din sculele superiors din S. G., sein toti ceti si scrie ? Multi nemic’a seu forte pucinu , se dîcemu dara cu Dta, câ acestu lucru r6zulta din inabilitatea invetiatoriloru de acolo? feresca Ddieu.^Scie On. publicu, câ la tote scolele si gimnasiali sunt invetiacei secundasi, pre profesorii sunt vnabili de ai invetia? după intielleptiunea Dtale „da“ după convingerea publicului „ba.“ Domnule „Eu“, in Ilv’a-mare sub I. D. s’au educata prunci cari sdu ceti si scrie, dorice, inse ca părinții loru nu sunt in stare a-i traimite la S G. câ te ai convinge ce neadeveruri ai publicata. Pre scurta. Scopulu commissiunei scol. loc. a fostu a capeta unu invetiatoriu câtu de procopsitu, ca se pota fi alessu definitivu; atare invetiatoriu inse nu a alessu, ca nu a avutu de unde, infacisiatulu D-lui Eu nu si-a probata abilitatea prin documentele recerute, nu a implinitu conditiunele concursului ; inveti acei avemu si buni si slabi, ca la tote scolele, ergo Dta ai vorbitu lucruri vane, ai facutu Dta unu scandata mare. Scopulu Dtatie ti-a fostu, a te fali, ca scii scrie articlii in foi publice. Commissiunea scol. loc. iubesce progressulu pote mai multu decâtu Dta, a lucrata si lucra incâtu polo; educatiunea tinerimei ni face la anima, fara a fi invetiati de Dta, remani Dta la alle Dtalle si noi la alle nostre, ca: ultra non posse nemo obligatuli, si era ti-aducu amínte: Sutor ne ultra crepidam.•* Camera representantilorn Ungariei. Precum amnunciaramu si in numerulu precedenta, nou’a sessiune a camerei s’a deschisu Sambeta in 8. Novembre. De atunci si pana asta di se trenura mai multe siedintie, inse fără ca se se fia luatu in desbatere vre unu obiectu mai momentosu. Cu tote aceste inse, ca se nu perdemu firulu cronologicu, vomu inregistra din fia care siedintia momentele principali. Siedinti’a de la 8. Novembre a. c. — Presiedintele Bittó deschide sie *) In capitala una suburbe intreaga e locuita numai de ardeleni, romani si secui si ceva nemti. 279