Federatiunea, ianuarie 1874 (Anul 7, nr. 1-9)
1874-01-24 / nr. 7
Buda-Pest’a. Joi, 5 Fauru, 24, Jan. 1874. Nr. 7-811. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV. Redactiunea se affla in Straja tragatoriului (L ö v é s z u t c z a), Nr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se vom arde si numai la cerere espressa se retorna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretiulu de Prennmeratinne: Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 38 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiesce-care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. B.-Pest’a, 23. Jan. 4 Fauru 1874. Trei dîile după olalta sau scremutu munţii si abile in diu’a a patr’a se nască — siotecele ridiculosu. Desbaterea generala asupr’a proiectului de lege despre regularea detoriei flotante de 17 millione a societăţii câllii ferrate de ostu, s’a inceputu in camer’a deputatiloru Ungariei in siedinti’a de Sambeta si s’a inchiatu in cea de Marti. Din celle ce urmedia mai la văile onorale, cetitori voru poté sl apreciedie importanti’a acestui obiectu, de la acarui primire seau respingere ministrii in solidaritate si conditionassera remanerea seau retragerea de la guvernu. Atâtu acesta espressa vointia si resolutiunea ministeriului intregut, catu si faimele ce se respandissera cu privire la trantirea guvernului si disolverea camerei, preoccupau in deitele aceste opiniunea publica in cea mai mare mesura. Toți asceptau cu impaciintia sa veda resultatulu votării asupr’a proiectului mentiunatu, si precandu unii credeau, că guvernulu cu ceat’a mameluciloru sei va să reporte una victoria strălucită, pre atuncia altii se bucurau inainte de sigur’a cădere a domniloru din innaltîme si croiau deja la planuri cu "privire la înlocuire si moscenire. ' , •/ , • In fine dîu’a a patr’a sosi, impacienti’a de una parte si ingrijirea de alt’a nu vedeau espresse in iedeie parintiloru patriei ; si unii si altii doriau sa învingă, dar si unii si alti se temeau de cădere. Votarea se începu, si in tacerea mortale nu se audia, decâtu respunsulu afirmativu seau negativu ce fiacare deatatu lu da la appellulu nominalu. Inhiaiandu-se votarea se publică resultatulu, care, prin 11 voturi majoritate decisse victori’a pre partea guvernului. Ce e dreptu, acesta victoria assecura essecutarea legii, inse nice decâtu nu assecura si nu consolidedia pusetiunea guvernului. Oppusetiunea de sin a invinsu in fapta, a reportatu totusi una victoria morala, care este de mare insemnetate pentru venitoriu. Votulu de eriatlu camerei a doveditu, câ in parlamentulu ungurescu nu mai esiste partita dominante, câ guvernulu nu affla in parlamentu sprijinulu necessariu pentru guvernare. Cine dara nu vede, câ una assemene stare de lucruri nu pote avea lunga durata in vieti’a constitutionale; cine dara nu admitte probabilitatea, care in veritoriulu cellu mai de aprope pote sb devină fapta împlinita, cu cabinetulu Szlâvy, daca vre sb mai remana la guvernu, n’are incatrau decâtu sb disolve camer’a si sb publice alegeri noue. Dar sb lassamu pre unguri sb se svercole in nepotinti’a s perplesitatea loru si sa ne mai occupâmu pucinu si de cei ce sunt mai aprope de noi, adeca de ceile ce audîmu si cetimu despre fratii nostri transcarpatini si despre statulu loru. Una scrie electrica de la Berlinu ni communica, ca guvernulu romanu ar fi cerutu sprijinulu diplomatica allu lui Bismark intru complanarea controverseloru escate intre Romani’a si Turci’a, si că d. Bismark ar fi fostu asie de tare de anima, incâtu a respinsu si refusatu categoricu orice ammestecu in acesta affacere. Intr’adeveru, acesta scrie, in assemenare cu celle-lalte tote, câte au transpirata pana acum in publicitate cu privire la inimicitele escate intre aceste doue staturi, este de una importantia CU atâtu mai mare ori ,câtu parlo ai indirectu, tradedia essistmti a unui complotu intre Bucuresci si Berlinu, care are de scopu, a restornă starea actuale in orientu si apoi, straformandu tote, a creă una situatiune noua după tipulu si assemenarea celloru ce se credu dxiamati a croi si dirige destinele poporeloru asile, după cum poftesce nesatiulu ambiţiunii si închipuirea infailibilităţii loru. Eramu aprope a nu dubită in aspiratiunile sincere si curate alle guvernului din Bucuresci, ba incepussemu chiaru a le stimă si respectă, inse scrii de assemene natura ne desamagescu si ne făcu a crede, cu dieu, cei ce se insocescu cu inamici declaraţi ai gintei romane, chiaru si daca aru voii, nu potu aduce fericire statului romanu. Spune-mi cu cine te insocesci, ca sa-ti spunu cine esti. De altmintrelea nu neiudoimu, că in casulu de facia guvernulu romanu a potutu sl appelledie la spriginulu domniloru din Berlinu in bun’a credintia, ca, acestia, avendu in vedere si interessele dinastice alle Domnitoriului Carolu, mai currendu ca ori si cine se vont grăbi a scapă Romani’a din critic’a situatiune, in care totu dinsii au impinsu-o, firesce, ajutati de neprecautiunea diplomatiloru romani. Pana ce susta inse tractatulu de Paris, Romani’a n’ar trebui sa merga a cere ajutoriu de la Bismarck seau Andrăssy, ea stă sub garanti’a poteriloru europene si catra aceste are d’a se intorce, daca cineva are cotedianui’a d’a-i contestă drepturile, pre cari din vechime le-a avutu. Atunci inse, candu Romani’a nu va mai avé lipsa de scutulu poteriloru garanți, de buna seama va sentî atâta potere in sine, incâtu să nu se umilesca a imploră gratî’a si ajutoriulu strainiloru,i a se espune rusînei d’a fi respinsa cu dispretiu. Daca i va trebui aliați, caute-i acolo, unde scie că i gasesce; unde scie câ aifla simpathie si caldurosa primire, era nu in castrele inimicului, a cărui urra contr’a numelui romanu se datedia inca de pre tempii lui Mariu. FOISIOR’A. Importanţi a Agricultură si necessitatea d'a se infiintia scole de agricultura la Romani. IX. (Fine.) Schuking dîce: „Guvernarea consta mai alessu intru a da poporului tote elementele necessarie pentru vietia, precum sunt: apa, focu, metale, lemne si bucate.“ Astfelu se esplica missiunea celloru de la putere, astfelu se dîce câ ar’ trebui se conduca destinele poporeloru aceia, cârorua li s’a facutu onorea a le concrede. Unu rege serisse odata pre tablele economice alle lui Quesnay: „tierranu seracu, seraca tierra, seraca tierra, seracu rege.“ — In tempurile acellea candu lumea eră preoccupata cu alte idei decâtu celle economice, dîcea astfelu unu rege, acellu rege in dîilele nostre, in cari totu sufflarea tende la economia, la averi, ce ar’ poté face pre acestu campu prelucrata ? De totu altu cum stau giursturile la noi, noi suntemu numai masîne, cari avemu sé producemu si munc’a nostra si vieti’a nostra sé o sacrificamu pentru a glorifică stapanii actuali si a suppleni enormele erogatiuni făcute cu scopu de unu viitoriu maretiu, inse pentru cine ? caci numai pentru poporu nu pote se fia (fia aici intielessa, ori si care naţiune) pentru câ intre enormele summe sunt cellea mai putine pentru înflorirea bunastarei poporului, si de totu pucine pentru populatiunea Transilvaniei, câci chiar’ ceea ce se face nu ni folosesce; — asiă e drumulu de fierru, carele interesseloru străine pote aduce bune fölese, pentru noi inse numai socotel’a interesseloru celloru grose ce sunt de platitu, pentruca populatiunea s’au deseccatu prin multele dări si nimenea nu s’a ganditu a deschide isvorele de castigu, precum este mai alessu economi’a, industriele, meseriele, comercialu. La noi se operedia politicesce la schimbări si era si schimbări, la venare de renegaţi si la immultîrea numerului loru, pana candu tieiT’a e deseccata si statulu incurcatu. La noi nu essiste ceea ce pretende economistulu M. Wirth ca necessariu pentru prosperarea averei unui statu, pentru înflorirea lui. ... . „tote acelle ce dau societăţii încredere si assigurantia servescu spre marirea inclinatiunei catra economia, precum sunt: pacea, ordinea, justiti’a promta si regulata, siguranti’a averei si a personei, legi umane, institutiuni intrellepte, prin cari se inlatureza certele intre civi, — acestea si multe alte intocmiri marescu semtiementulu de economia, ridica placerea de a immultî capitalulu, prin urmare ajuta forte inbunetatirea starei classei muncitorio,“ — la noi se introduce sistem’a vechia de iobăgia, sistema de privilegiati si sclavi, — la noi se lucredia spre introducerea stadiului din evulu mediu, spre assuprirea natiuniloru si se lucra cu tota activitatea a-li răpi ce mai au si ce le-au lassatu Ddieu santulu , gra iuu, pre candu economicesce ne repescu pre noi totu altii. Si chiaru ceea ce se face sub firma „pentru poporu“ precum ar’ fi des, in tierr’a nostra, scol’a de agricultura, se organiseza asiă in câtu in fapta se dovedesce, ca nu e pentru poporu, nu e si nu pote fi neci odata pentru poporu, pentruca la acesta institutiune poporulu s’a ignoratu cu totulu, fiindcă inainte de tote propunerea se face in limb’a, carea cea mai mare parte a poporului neci ca o intiellege.— Apoi chiaru întocmirile interne sunt făcute pre una scara, la care poporulu neci după unu secuîu nu va ajunge, inse in unu modu forte corespundietoriu pentru boerimea cea mare; pote câ se tientesce intru acolo, la starea despre care M. Wirth dîce : . . . . „astă in câtu mai pre urma nu voru mai fi decâtu muncitori (lucratori) si associatiuni mari, s’au boerime feudala industriala.“ Inse totu-odata adauge: „A se luă o astfeliu de direcţiune in sfer’a economiei politice (poporale naţionali) e impreunata cu forte mari pericle, pentru câ atunci se esclude burgesi’a, classea de midilocu, carele e simburile fiasce căreia naţiuni, — pentru câ in acesta classe de omeni sunt concentrate moralitatea, averea, scientiele, libertatea, cu unu cuventu, tote vertutile siau aici resiedenti’a, pre candu in aristocraţia (classea de omeni, carorua li place a domni preste mass’a poporului) si in statulu de diosu se affla mai multu incuibate patimele.“ „Classea de mediulocu e radiemulu principalu allu fiasce caruia statu si natiune, fara care ei le cadu la barbaria, desfrenare seu la nemoralitate, si astă pieru.“ — Pentru poporu nu se face neci chiaru atatu, câtu in allu treilea patrariu allu secuiului nostru se crede la tote poporele si naţiunile ca faptu inpiinitu, adeca se crede introdussa si in activitate instrucţiunea primărie; — nu se face neci atâtea, pentru ca chiaru se invetie poporulu a cunnosce literele, a scrie ceva, calculă pucinu, se punu pedece si desi nu s’au pusu pana acum’a pedec’a cea mai mare, limb’a lui e necunnoscutatotu-si sunt pré de ajunsu cellea prescrisse prin art. de lege 38 din 1868, care dîce, cu tierranulu numai atunci pote ae invetie a cunnosce literile, a scrie ceva anca ferrata orientale. Gestiunea carlii ferrate orientale, carea intre scandalele si ghesiefturile de tota natura ce s’au facutu in Ungari’a desiepte anii incoce, este, asie dîcandu, „cea mai celebra causa,“ — si asta di candu scriemu aceste orduri ca formedia obiectulu desbateriloru in camera deputiloru Ungariei, înainte de ce amu vorbi despre desbatterile din camera si resultatulu votării asupra acestei famose cause, voiimu a face pre scurtu istoriculu ei. In annulu 1868, in 6 Decemvre, la propunerea ministrului de communicatiune conceesiunea pentru eladirea cărtii ferrate orientale s’a datu de legislatiunea unguresca fratiloru Waring, cari ca omeni ai ghesieftului si speculatiunii, ca coticari de calibrulu lui Stroussberg, in 16 Decemvre 1868 concessiunea primita a si predatu-o bancei anglo-austriace, sub conditiunea, ca folosulu si castigulu se se imparta intre fratii Waring si numit’a banca. Si acestu contractu bilateralu s’a facutu si inchiatu înainte de ce s’ar fi constituitu societatea actionariloru, cu dausul l a speculanta, cu contractulu inebiaiatu nu se pote altera nici de catu din partea societății constituinde a acționariloru. Frații Waring si banca angloaustriaca au si influintiatu apoi, ca de membri ai directiunei cârlii ferrate se se allega totu omeni, cari au approbatu tote punctele contractului de ghesteftu, inchiriatu intre banca si fraţii numiţi. Barbatii, cari pentru salariu grassu de câteva mii de floreni la annu, au primitu postulu de membri ai directiunei cării ferrate, au si purcessu apoi mana in mana cu fraţii Waring si banca anglo-austriaca, cu atâtu mai vertosu, câci denumirea loru definitiva se conditionasse numai de la approbarea fără reserva a contractului. Directiunea cârlii ferrate constituindu-se in siedintiele ei tienute in 15. 16. si 28 Febr. 1869, numai de câtu s’a si dechiaratu pentru, approbarea puncteloru din contractu, luandu-le asupra si de obligatorie. Resultatulu acestei procedure a loru a fostu urmatoriulu. Din esmitterea actiuniioru si obligatiuniloru de prioritate in valore nominale de 75 millione, au ceea ce pre acestu timpu eră unu resultatu câtu se pote de nefavorabilu. Dar acesta nefericire au lovitu numai pre societatea actionariloru, caci fraţii Waring si banc’a anglo-austriaca s’au cotitu si au vescatu pana ce cu frumosulu se despărţiră de ei. In annulu 1871, fondulu de construire a constatu numai din summ a de 2 millione fi. Direcţiunea, in lips’a mare de bani, si pentru ca se pota continuă construirea cârlii ferrate, a recursu după ajutoriu pecuniariu la ministrulu de financie, care i-a si datu una anumita summa, carea inse n’a fostu de ajunau. Direcţiunea vedindu, ca nici vistieri’a statului nu e in mai buna sta-