Federatiunea, aprilie 1874 (Anul 7, nr. 22-30)
1874-04-02 / nr. 22
Buda-Pesta. Joi, 2 Apr. — 21 Martiu 1874. Nr. 22-826. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV. Redactiunea se affla in Strafa tragatoriului (Lövés z u t c z a), Nr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretiuln de Prenuineratinne : Pretreilune . . . . . 3 fi. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . .10 „ „ „ Pentru llomani’a . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fiesce-care publicatiune separatii. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. It «.I CSI *1, 20 Martiu. 1874. „Manifestele sunt la ordinea diliei,“ dîcu diariele d’in Pest’a si după ce se occupara tote de manifestulu oppositiunei întrunite, facandu-lu ridiculosu, amnuncia ca in septeman’a trecuta clubulu deputatiloru nationali ar fi avutu intentiunea a publica si ellu unu manifestu prin care „sa se caracteriseze intentiunile deputatiloru naţionali“ observa inse diariele, ca acestu manifestu s’ar fi amenatu d’in caus’a care după „Hon“ ar fi urmatori’a: „Manifestulu erâ gat’a, se luasse si conclusulu a se tramitte diarieloru spre publicare, inse in ultimulu momentu se escarr in sinulu partitei astfelu de frecări, câtu publicarea manifestului deveni impossibile, cellu pucinu pana la reintrunirea deputatiloru cu occasiunea redeschiderei camerei, după serbatori. De altmintrea, observa „Hon“ manifestulu essîtu d’in penn’a deputatului Costiciu este compusu intr’unu bnu destullu de moderatu.“ Alte dîame sciu se vorbesca si mai multe despre certele personali ce s’ar fi escatu intre unii deputaţi ai clubului, punendu-le tote in legătură cu essîrea dlui dep. Parteniu Cosm’a d’ifi clubulu serbo-romanu. — Pana acum actele sporadiceloru conferintie alle clubului se divulgau prin indiscretiunea „Albinei“ si mai totu deaun’a înainte de timpu, adeca pana a nu se lua neci condusele; adese ori impartesîrile erau in unele puncte gressîte, din causa câ impartesîtoriulu antecipâ condusele clubului, siguru fiindu câ neci se pote, ca vre o propunere essîta d’in acellu isvoru, se pota fi modificata in clubu, ci numai puru si aimplu adoptata. Unu micu essemplu, care caracterisedia de minune procedur’a de antecipare. Candu „Albin’a“ publică conclusulu clubului, — pana a nu se lua, — despre tienerea conferintieloru in dîlle fisse, de doue ori pre septemana, anume Joia si Sambet’a, puse in locu de Joi, Mercuria, pentru că propunerea era asia, dar conclusulu fui Joi, schimbandu-se diu’a de Mercuri, dreptu dovada, că si aci, ca mai in tote altele, mandarinulu de la „ Albin’a“ antecipă conclusulu, crediendu că Chinesii d’in clubu, nu potu decâtu se faca d’in capu, — dar infailibilitatea „omului“ au devenitu ca unu ciuru in care nu mai stă ap’a. — Apoi să ne mai miramu, cu publicatiunile drameloru străine despre celle petrecute in clubulu deputatiloru nat. sunt inessacte? candu neci alle buletinului sau pseudo-officiale nu erau neci odata mai essacte, parte d’in caus’a profetîeloru antecipate parte si mai alessu, d’in caus’a orbeleni pasiuni alle infailibilităţii. Dar acum de unu timpu in coce noua apparintia! Leprosele eshalitiuni alle „Albinei“ despre clubu au devenitu mai rare, si — curiosa coincidintia! — cu atâtu mai dese sunt vociferatiunile diameloru străine despre tote amenuntele câte se petrecu si câte neci nu se petrecu in clubu. Nu numai publiculu, dar insisi membri clubului affla aceste numai d’in dramele străine. Asia d.e intentiunea dlui Aless. Mocioni, d’a depune mandatulu, ceea ce — precum observarămu alta dati,— nu s’au pertractatu in clubu, asia de atunci in coce tote scirile respandite d’in — si despre clubu, asia mai de currendu cea despre manifestu. Se dădu socotela, că tote aceste sunt emanatiuni de la membri ai clubului si anume de la membrii Serbi, cari făcu inadinsu impartesîrile. Semne ominose! Semne ca si profeti’a si tovarasia trage de morte.Si publiculu cetitoriu si alegatorii au dreptulu d’a care ca sa fia bine informati despre celle ce se petrecu in sinulu clubului, prin urmare a cere sa se rectifice impartesîrile neessacte alle drameloru străine, era diaristic’a romana are detorinti’a d’a spune adeverulu curatu, place ori nu place cuiva, totu atâtea. Neci odata noi nu ne-am intinatu buzele cu reporturi mintiunose, ori mistificatiuni tendentiose, precum au facutu pururea si, dorere, totu mai continua inca a face „omulu de la „Albin’a“ — deci si asta data vomu spune numai purulu adeveru. Intr’un’a d’in siedintiele clubului se subvasse prin D. Aless. Mocioni cestiunea necessitatii d’a se refrange incriminările aruncate atâtu in camera, câtu si in press’a magiara si nemtiesca de aici, asupr’a deputatiloru nation, oppos. că d’insii ar fi inimici ideei de statu, inimici naţiunii magiare, cu unu cuventu perturbatori, etc. si câ refrangerea acestoru insinuatiuni s’ar poté face mai bine prin publicarea in itariele străine a programalei deputatiloru clubului nat. — Unii d’intre membri observară câ acest’a este de prisosu, apoi ca nu s’ar ajunge scopulu pentru ca maghiarii cu intentiune încriminedia, fiindu acest’a unu sistemu allu loru si allu argatiloru loru, era altii, recunoscandu folosulu, dîssera, ca dl. proprnetoriu sa se insarcineze cu formularea si sl venia cu programm’a gafa. D. Aless. M. declină acesta onore, observandu ca ideea este a altuia, care insusi ar pote-o mai bine realisâ. Toti membri, precum si onorari, cetitori, gâdra indata, că cellu ce arruncasse ideea nu potea fi altuiu, decâtu cellu cu patent’a de idei.Babesiu,care numai intru atâtea se osebesce deBismarcu, cât salle nu-i place a fi cellu mai odiosu omu,ci vrendu a întrece preBismarcu, D. B. vre să fia deodată si odiosu siplacutu Unguriloru, a primi însărcinarea d’a-si imperna felulu neobositei salle inventiuni. Unulu d’intre membrii cunoscandu natura polemica a „omului“ observâ câ in preludiulu programmei, va fi bine a se înlătură ori ce polemisare cu press’a ori alti insinuatori si detractori câci ast’a ar derogă demnității deputatiloru si câ d’insulu n’ar poté-o subscrie, precum dora neci altii. Observarea fu aprobata de toti. La doue seau trei septemane in urma D. Mileticiu amnunda in conferinti’a clubului adunata in locuinti’a Dlui Costiciu (unde se tienu acum de regula siedintiele, ca intr’una localitate mai democratica, unde se pote si scuipă pre diosu fără ca hotelierulu sa faca vre o esceptiune, precum nea luminatu unu collegu d’in clubu) cu dinsulu inca au compusu unu elaboratu, si sbu ascultamu. Se face. Finindu elin, sosi D. Babesiu, care inca ceti elaboratulu sbu. După acestea Mileticiu apera elaboratulu sbu ca mai respundietoriu scopului, Babesiu firesce pre allu sbu, pre care lu sustienîi si Dl. Aless. Mocioni. — Aless. Romanu făcu propunerea ca, de intruducere sa se accepte essordiulu dlui Babesiu, era programm’a insasi,sa se primesca după elaboratulu Mileticianu, care este bine formulatu si numai in doue puncte cere modificatiune essentiale. Majoritatea aderindu acestei propuneri, rogâ pre cei doi commembri, ca d’insii sa se insarcine cu redactarea finale. Comissiunii se mai adausse allu treile membru D. Tr. Dod’a. — Venindu comissiunea cu operaturu redactatu, acestua sedeti si se lua la discussiune. D. Part. Cosm’a, vediendu câ celle doue puncte nu numai ca remasera după cum fusesse formulate mai nainte, ci in form’a cea noua devenira inca si mai pregnante, anume punctulu relativu la independinti’a (totale) a Ungariei rivalisă, de nu intreceă, pre cellu d’in manifestulu stângei estreme. Assemene punctulu relativu la Transilvani’a inca eră formula tu pre cum nu trebuia, cu unu cuventu ambe punctele acestea se abateau cu totulu de celle d’in programm’a de mai nainte, prin urmare Dl. Cosm’a le combătu si vediendu, câ observările lui nu sunt luate in considaratiune, dechiarâ in fine categoricu, ca nu le pote primi. Atunci unulu d’intre collegi avu delicaten’a d’a-i dîce „mai fostu ai tu majorisatu (sic) de noi, asta data inca te, vei lassa a fi majorisatu.“ După acesta impertininte observatiune concomitata de risete, ca unu felu de ingeniosa apostrofare, — programm’a se puse la votu si fu primita asia după cum se redactasse. Atunci D. Cosm’a, descoperindu că nu crede a fi scopulu clubului, dea ne majorisă, — ci a ne capacită unii pre alții, dechiarâ câ se vede dlitn a essî d’in clubu, remanendu inse si mai departe membru allu partinat, oppos. — Au mai fostu si alta causa a essîrei salle d’un clubu despre ast’a in Nr. viit. ?înainfestu si dechiaratiune Nou’a partita, compusa din eleminte d’alle partitei din 1848, si din fracţiunea Mocsăry-Csăvolszky, si-apoi botezata „oppositiune de statu întrunită,“ —essî dîllele aceste la lumina cu unu manifestu si cu una dechiaratiune. Prin dechiaratiune partît’a arreta motivele cari au indemnatu o a se întruni spre a luptă pentru restituirea deplinei independintie de statua Ungariei. Ea mai înainte de tote marturisesce, că sorgintea toturoru relleloruce bantuiescu tierr’a, este impacatiunea de la 1867. Financiele tierrei se affla in cea mai mare disordine, corruptiunea s’a incuibatu atâtu in vieti’a publica politica câtu si in cea economica si sociale, starea materiale si intellectuale a civiloru tierrei a decadiutu cu totulu. — Inse după parerea nouei partite întrunite aceste ielle numai asile se potu estermină, daca Ungaria va fi deplinu independinte, daca ea, libera de orice ingerintia străină, va poté sa-si diriga insasi nu numai affacerile administratiunii interne, ci si affacerile financiarie, de resbellu si tote relatiunile internationale si economice. Aceste sunt motivele si acestua e scopulu pre care noua partita vrb sblu ajunga Dreptu aceea ea îndrepta unu manifestu cătra toti ciitierrei, precarii provoca si roga, ca sa-i dee mana de ajutor iu intru ajungerea acestui scopu. Manifestulu despre care vorbimu incepe de la Arpadu si enumera tote momentele de bucuria si dorere prin cari a trecutu neamulu ungurescu, pana ce in fine a ajunsu accolo, unde se affla asta di, adeca in man’a si sub prea intrellept’a conducere a iscusitului Bitta. Una schitiare meduosa a acesui manifestu nu va fi fara de interessu si pentru publiculu romanescu.“ Sunt deja una mica de anni, de candu neamulu ungurescu s’a assiediatu pre malurile Danubiului si Tibiscului, unde a fundatu una patria mare si independinte, si unde traiesce inca si asta-din sedlulu allu noue spre diecelea, petrunsu de spiritulu libertăţii si allu progressului. Acestu neamu ungurescu, care se crede chiamatu a civilisu coltiulu sudu-esticu ailu betranei Europe, — chiaru si după ce s’a aliatu cu dinasti’a austriaca, si-a pastratu vieti’a de statu, institutiunile legali si libertatea constituţionala. Si chiaru si in aceste momente neamulu ungurescu tinde la una essistintia de statu cu totulu independinte. In annulu 1848, naţiunea unguresca si-a desfasiuratu si publicatu programmulu seu a cărui essecutare fii impedecata prin armele a doue d’intre celle mai mari poteri militari alle Europei. Cu tote aceste inse acellu programmu traiesce si astadi si milione de sufflete magiare tindu la realisarea lui. După 18 anni de grelle doreri, annulu 1867 adussue una noua stare de lucruri. Ungurii fideli programmului din 1848, au passîtu cu tota energi’a si resolutiunea contr’a introducerii acestui sistemu de guvernare, care nu correspunde cerintieloru de essistintia nationale. Impacatiunea de la 1867, prin introducerea sistemului de delegatiuni, a creatud’in Ungaria in principiu si in fapta, una parte integranta a Austriei, a sacrificatu ideei de unitatea monarchiei nu numai principiele fundamentali alle dreptului de statu ungurescu, ci si celle mai ponderose interesse alle tierrei, si intre altele chiaru si stravechiulusistemu de selfguvernamentu. Si in schimbu pentru tote aceste noulu sistemu ni-a adussu erogatiunile celle mari si rusînos’a corruptiune, care este unulu d’intre celle mai periculose morburi alle vietiei nostre publice. — Una oppositiune tare intempina acestu sistemu indata la nascerea sa; tempu îndelungatii fii ellu combatutu cu energia si resolutiune, inse dorere, acesta oppositiune a inceputu chiaru atunci sl vacilledie si sa-si perda pacienti’a, candu resultatele relle si inevitabile alle impacatiunii din 1867 erau sa-i justifice pre deplinu attitudinea ce o luasse. Dreptu aceea differitele fractiuni alle oppositiunii, intrunindu-se in una noua partida, si-au stabilitu urmatoriulu programam : „Ungari’a so fia statu ungurescu independinte, care, liberu de orice ammestecu strainu, si reguledia affacerile salle, si care, afara de administratiunea civile, trebue se fia deplinu independinte in privinti’a affaceriloru financiarie si de resbellu, precum si in privinti’a relatiuniloru internationali si a toturoru cestiuniloru economiei de statu.“ Acestua este, in scurte cuvinte, programmulu nouei partite, carea appelledia acum la toti amicii independintiei Ungariei ca s- o sprijinesea intru ajungerea scopului propusu. Pre basea acestui programam noua partita va cere desfundarea ministerieloru pentru affacerile commune, desfiintiarea delegatiuniloru si a armatei commune; va cere apoi restituirea municipieloru in drepturile loru istorice si renunciarea la tendinti’a biurocratica de centralisatiune. După tote aceste manifestulu nouei partite oppositionale si aduce aminte si de cestiunea de naţionalitate. Inse dom