Federatiunea, iunie 1874 (Anul 7, nr. 39-50)
1874-06-04 / nr. 39
■ ■ ■îda-Pest’a Joi, 4 Juniu 23 Maiu 1874. Redactiunea se affla in Btrat’a lui Leopoldu Nr. 44. ^Rssoi-ile nefrancate nu se primesc« ■itu numai de la correspumlintii re■iri ai „Federatiunii.“ Scrissori■■ . ■mwze nu se publica. Articlii tva- ’ - ^R. si nepublicati so vor ardefsi hu- Hai la cerere espressa se retdîna. Nr. 39841. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicui. Appare Joi-a si Dominec’a. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV Pretianu de Prenumeratiune: Pre trei lune . .’ . . . 3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’« . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru flecsecare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. ■ ■ ■ 1 • 3 Iuniu 1874. •"I a, 22 Maiu. 1874. ■ea mai importante cestiunea dîlle, fara indoiela, conventiunea in- Hta intre Romania si Austro-Un relativu la functiunea calliloru B romanesci cu celle unguresci. In d’in urma telegraminele sborau Bitre Vienn’a si Bucuresci. Nevoi’a Bire, ansietatea unguriloru ajun- Ba punctulu de culminatiune d’in calamitatiloru financiarie. (Vedi B d’in Vieim’a). Inttermediatoriulu Bmutului aug. Housemanu, firesce Biarea instrucţiunii financiariloru Boudon, refusâ d’a face passii ne- Bi pentru realisarea Împrumutului ■mai nainte d’a se assecura junctiu■Ghyczy, in perplesitate estrema, se fu perdutu. Multiamita întreita termei d’in Bucuresei, carea l’a scaii Nu mai pucina erâ perpressitatea Bnului d’in Bucuresci sub pressiu- Brpuriloru legiuitorie. D’aici scoin Bucuresci, despre coalitiunea B.r’a ministeriului, a cărui ora pa- Bh sunatu. Conferintie, promissiuni Bdări, se perendara, pana se găsi Bie espedientulu: respingerea ■o d’in conventiune, relativu ■ entitatea tarifei pentru am■linie. Guvernulu austro-ungurescu, Piumindu-se cu primirea ambeloructiuni, se vediu silitu a cede in pricin a tarifei, carea fu inlaturata d’in Mentiune. Tota istori’a se pare a fi [ unu jocu diplomaticu pregatitu cu [da intiellegere, ambele guverne: ► Vienn’a si Bucuresci, jocara binen loru si manoper’a successe. Au«ngari’a are functiunile dorite, mi- Biulu romanu si salva onorea d’a ■ fi umilitu, respingandu tarifa, I I. Ghyczy capeta paraluitele, fara ■trebuiá se brodesca d’in scaunulu isteriale. Tratatului internationale, îiaiatu la Bucuresci, nu-i mai lipe, ca se devenia perfectu, decâtu nuratificatiunea parlamentului ung. a ce allu României, pre candu scrieaceste, va fi si datu ratificatiunea In Nr. prec. am spusu părerile nosa supr’a acestei importante cestiuni, L data avemu numai se adaugemu, intea dorintia, ca realisarea junciloru se fia spre prosperarea ambei tierre contractante! Camer’a Ungariei au votatu proiecde lege pentru essamnele judecatei practice si pentru procedur’a in iri de crida fraudulente. Desbaterea ipr’a legiloru mai momentose pre i sunt: novell’a legii elect, legea tru scolele secundarie, etc. este reseri pre dîllele ce mai restedia d’inaceluna, carea abia va ajunge pentru linarea loru de nu cumva siedintele prutiene si după a media-di ceea ce a cesta căldură ascessiva ar fi unu veratu purgatoriu de espiatiune penpucinele lucrări de asta erna. Allucinatiunile dîariului mag. „Ref“lie lui „P. Lloyd“ capetala res^ t’a meritata de la dîariulu off. d’in trabi’a. Tonulu in care vorbesce Bau Mazuraniciu, — caci desmintîrea a d’insulu au trebuitu se purceda ora ce insusi ca capu allu tievreiesse lovitu prin insinuatiunile magi— este plinu de demnitate si resofune. Guvernulu d’in Bpest’a trebui intrevenia prin unu communicatu in ilu de eri a foiei salle off. — Neplacutulu incidentu nu este inca terrainatu, dîariulu „P. Ld.“ silita a republica desmintîrea d’in Zagrabi’a data si la adress’a sa, nu poth inghitî nodurile, fara a nu prevesti ca va reveni a, scote cellu pucinu una nodu. Vomu vede cum va succede. Principele Serbiei Milanu Obrenoviciu IV, se affla sositu in capitala tierrei salle. Primirea cordiale si festivităţile făcute intru onorea sa la Bucuresci au fostu, dîcu cu maliţia diamele nemtiesci, unu felu de recompensatiune pentru nereusît’a sa la Constantinopole, unde Padisahului vorbi pana la assurdare despre bunavointi’a Sultaniloru câtra Serbi’a dar de cestiunea Zvornicului micu nu vru se audia, ba marele Padisiahu dede drumulu si vezirului seu inlocuindu-lu cu altulu numai asia se affirma, pentru ca parea a fi amicu Serbiei si spriginitoriu cererii de a se cede Zvorniculu. Sultanulu se intorce la politica cea vechia de dusmania facia cu principatele, dar in fine totu Turcia pagubuesce Turculu se platesca ! In Nr. editiunea de sere (30. Maiu) a drariului „Pester Lloyd“ cetinu urmatoriulu communicatui relativu la functiuni: „Precum ni se scrie de la Vienna, contele Andrássy avu eri conferintia lunga cu agintele României D. Costaforu, subiectulu consultării lu cestiunea junctiunii câtliboru ferrate, in care ministrulu affaceriloru esterne sustienu cu totu zelulu punctulu de vedere allu guvernului ung. desi recunosce ca trebue se iee in consideratiune greutățile ce guvernulu României intempina la majoritatea camerei. De ora ce sessiunea camerei d’in Bpesta se termina la mediul oculu (numai la finea) lui Iuniu, aspectele, pentru deslegarea parlamentare a cestei cestiuni, — după stadiulu ei de asta di, — sunt intru adeverit forte pucine. Camera deputatilorn Ungariei. Siedintia de la 29. Maiu 1879. Presiedinte: B. Parezei. Notari: Beöthy, si Szeniczey. — Din partea guvernului : Szapáry, Pauler, si Bartal. După autenticarea protocollului din sied. prec. presiedintele presenta petitiunea soeietatei cailei ferr. Tis’a, in care se roga ca soc. chilei ferr. de statii austriace numai sub aceea conditiune se dobendesca concesiunea de construire a liniei ferr. Timesior’a Orsiov’a, daca acest’a va lassa in proprietatea soc. chilei ferr. Tis’a linea de Aradu- Timisiora fara desdaunare, — mai departe presenta petitiunea cottului Iaurinu contr’a urcarei impositeloru directe, — si petitiunea cottului Vesprimu in caus’a arrondarei municipieloru. D. Szakácsy cere concediu de siesse septemane si C. Bothos de doue septemane. Li-se dh. Szeniczey presenta petitiunea communeloru: Deliblatu, Maramoracu, Palanc’anoua, Radimn’a si Lescoriti’a pentru incorporarea loru in infiintiandulu cottu allu Cuvinului. , Petitiunile se transpunu la comis, petitionaria. Min. de interne Szapáry presenta proieptulu de lege pentru creditulu de 500.000 fi. spre ajutorarea cottoloru lipsite. Proieptulu si transpune spre desbatere la secțiuni. Camer’a trece la ordinea dîllei, la desbaterea speciale asupr’a regulamentului advocatîalu. ba §. 5. (Despre cualificatiunea candidaiîlbru de adv.) A. C si k y observa ch nu pote primi proieptulu, de orace e una institutiune assemenea virilismului, care nu iea in socotela perfeptiunea, ci averea, poterea advocatîloru, centralisedia advocaţii, i face dependenţi. Primesce propunerea lui Solymossy. I. Gozmanu combate conditiunea prealabila ce se pune advocatiloru de a face mai antâiu doctoratulu, care nu lu considera ca singurulu criteriu allu solintiei. Minist. jus. T. P a ue ru cu occasiunea desb. gen. vorbindu despre necessitatea camerei advocatiloru am promissu a vorbi la loculu seu despre cualificatiunea candidatiloru de adv. voi spune acum motivele cari le avussem in vedere la facere proiectului de 1. Doue medioloce sunt spre a se constată cunoscintiele teoretice alle candidatiloru : essamele teor. de statu si rigorosele. Am allesu mediuloculu d’in urma pentru ca essam, rigorose se estindu si la filosofi’a dreptului si dreptului romanu, fara a caroru cunoscintia nu se pote imagina intemeiata sciintia juridica Câtu pentru prass’a de trei anii acesta nu se pote consideră de pre lunga, daca vomu socoti ca in Austria se cere prassa de 7 anni, — apoi spre a se mai restringeurulu advocatiloru presto mesura immultîti (de la 1861 pana la 1871, se declara 4800 diplome de adv.) nu este altu mediulocu mai efficare. Inchiaiu cu cuvintele unui invetiatu francesu „judecătoria e vocea domnitoriului (a potestatii publice) era advocatulu e vocea poporului se aiba representanti demni! Recummendu primirea § lui 5. după testulu formulatu de comiss. centr. (ville applasse) La §. 6. prin care sa prescrie formula juramentului Madarász amintesce, ch ar fi bine ca se se prevedia in lege si despre cei ce nu punu juramentului. Min. Pauler respunde, chi lu acestua permitte, ca cei ce nu potu face juramentu d’in caus’a religiunei loru, se faca numai promissiune. P. Hoffmann nu tiene cu scopu, ch da la advocati se recere essamene nu numai din sciintiele juridice, ci si din legile financiari si administrative, ce nu e in usu necairea. — In loculu acestora doresce, ce precum si de presente este una preparatiune deschilinita pentru administratiune pre terrenuiu sciintieloru juridice, asia se se introducă si umu essamenti administrativ« separatu. Prin urmare doresc ca legile financiare si administrative se se eliminedie din testi precum si dispusatiunile regulamentari.. C. Csemeghy tiene de necessaria pentru advocati sunoscinti’a legiloru si despusetiuniloru amintite de Hoffmannn: adeveratu e ch administratiunea justiţiei s’au despartitu prin lege de administratiunea politica totusi nu sunt asia de separate ca justa positiunea dupru corpuri inorganice. Funcţiunile aceste de statu sunt astfelu de împreunate, incâtu nu se potu desparti cu totulu. — Oratorulu provocandu-se la Franci’a, amintesce, ch de abia cunosce statu, unde nu s’ar recere cunoscerea legiloru administrative. — Deci nu primesce modificarea lui Hoffmann ci recommenda acceptarea testului orginalu. A. Lázár sprijinesce pre Hoffmann, dar numai cu privire la dispusetiunile regulamentari. N. Horánszky este pentru conceptulu lui Csemeghy, voiesce numai aminti ca sunt regulaminte nu numai regnicolari, ci si de alle jurisdictiuniloru. Ellu propune ca înaintea cuventului „dispusetiuni“ se se puna „generali.“ St. Majoros nu tiene de lipsa dispusetiunile aceste, era ca adveeatulu se jure si regelui, nu o intiellege, afara de aceste doresce ca pensiunea se se statoresca in 10 fi. Camera primesce testulu cu modificatiunea lui Horánszky. C. Csemeghy observa ca nu se potu enumera tote casurile, cari aru fi in contrastu ori cu reputatiunea, ori cu auctoritatea sau cu occupatiunea unui advocatu seu jude. Cumch sunt unele întreprinderi cari aru fi contrarie auctoritatii advocatului, prin urmare ar fi contrarie scopului legii; cum ar fi p. e. daca unu advocatu s’ar occupa si cu crismaritulu. Cum ar pote unu advocatu crismariu seau cu alte întreprinderi inconveniente se respundia cu demnitate cerintieloru onorei si a dreptului înaintea tribunaleloru. L. Deáky dice ch daca advocatulu nu pote fi crismariu, atunci neci negotiators de grane, etc. nu pote fi, prin urmare doresce ca §. acestua se se eliminedie. §. 10. se primesce nemodificatu. La §. 12. A. Lazar cere a se decide, ch daca unu advocatu trece pre territoriulu altor camere advocatiale, se fia de ajunsu simpla insinuare. Refer. M a tu s - a observa, ch se pote intempla, ch tocmai atunci candu are-care candidatu de adv. ar voi sa se strămute, potu obveni cause, prin cari nu se pote primi in camer’a resp. Majoros spriginesce propunerea lui Lázár. Camer’a primesce testulu originalu. Lázár dechiara, ch de oarece camer’a e impacienta facia de tote propunerile salle se vede indemnatu a-si motiva si mai bine propunerile. In §. 9. Lázár ar dori se se accepte si aceea dispusetiune, ca comitetulu camerei advocatiale se fia obligatu a introduce in regestrulu advocatîalu nu numai strămutările, ci si tote susceperile de preste annu, si pentru orientarea publicului a le face cunoscute in dîarulu officiosu. M a tu s - a observa, ch procedur’a acest’a ar fi superflua si impreunata cu spesse, de orace ar servi de objectu la asia felu de interpretări, ca precum advocatulu ar insinua tote strămutările lui la camera, asia ar trebui annunciate acelle si ministrului de justitia, pre candu testulu originalu poftesce a se face annunciarile numai la finitulu amnului. Ce se tiene de orientarea publicului, publicarea prin cercularie a stramutariloru de locuintia e superflua si neci pana acum n’au fostu in usu. — Era daca advocatulu e amoveatu din cause ponderose, legea dispune, ca amovearea acest’a se se cerculedie. Camer’a primi §, 9. nestramutatu. Lázar si Majoros dorescu, ch de crace §. 10 nu enumera precisu occapatiunile conveniente auctoritatei advocatului, se se lasse afara totu §. Matuska sustiene lips’a §-lui acestuia, după ce esperiuti’a a demustratu, ch auctoritatea advocatîloru se micsiorh prin aceea, ch advocatulu s’au servitu de unele occupatiuni, cari sunt incovenibile cu auctoritatea lui. — A enumera precisu aceste occupatiuni este impossibile, dar camera adv. va avea dreptulu de a censura calitatea acestoru occupatiuni. I. Horvath doresce, ca §. acestu-a se se lasse afara, chci nu pote aproba aceea, ca advocatii se fie eschisi prin §-lu acestu-a de la unele occupatiuni, ce sunt permisse prin lege. Presiedintele pune la vot intrebarea.