Federatiunea, iunie 1874 (Anul 7, nr. 39-50)
1874-06-25 / nr. 45
se aflu eu cu caile a-i face istoriculu cu acesta occasiune. Fasele, preste cari a trecutu, si stadiulu, la care a ajunsu s’a relatatu prin subsrissulu in adunarea generala a associatiunei Tranne tienuta in Siement’amare. Aceea referada s’a datu in scurtu publicitatei in organulu associatiunei „Transilvania.“ De atunci pana asta di, acesta cestiune, asié ducandu vitala pentru noi, d’in Caus’a intregimei timpului, ori pote si din alte motive necunoscute subscrissului, a stagnata. De currendu vnse prin Dlu Vas. Popu, paroculu de Busiacu era si fu in colonele „Federatiunei“ resuscitata. După parerea subscrissului e peccatu a o lassa si mai departe in stagnare. Se o subvâmu deci, dloru si frațiloru, si decumva este ceva potinita, se ne nesuimu a o scote la resultatu. Acest’a s’ar pote effeptui, după modest’a părere a subscrissului in una conferintia generala a intiellegintiei romane d’in celle 4 comitate învecinate, carea s'ar poté tiené catra finea lunei lui Aug. a. c. după ce prin secerisiulu d’in prospectu vomu trece preste calamitatea ce ne appesa. Ve rogu, ve conjuru deci domniloru si fratîloru intielleginti romani d’in celle 4 comitate învecinate, câ daca sunteti de accordu cu mine, sé vedechiarati pre callea publicitatei. Sé defigemu una dîea, in care sé ne adunâmu in oppidulu Seini, si se reapucâmu firulu întreruptu. In lini’a prima, după opiniunea mea, e chiamatu dlu protopopu Georgiu Maniu presiedintele comitetului permanentu, a-si da dechiaratiunea, ceea ce si credu, câ nu va intardîu a face. Se nu mai asteptâmu inse unii după alții, ci toti aceia câroru liface la anima caus’a, se nu pregete a-si redicâ graiulu. Tenerimea nostra la rondulu seu va pote profită de aceea occasiunea spre a arangia orecare petrecere, allu cărei venitu curatu se incurga in fondulu gimnasiului proieptatu. Pentru confrații d’in Bihoru inea credemu, ca are se sosesca in scurtu tempulu de a resuscita cestiunea institutului pentru sessulu femeascu din, Orade ca națiunea se cunosca in ce stadiu se affla si acesta causa. In sperantica, ca acestu modestu appellu nu va fi glasulu cellui ce striga in desiertu Ve rogu ve conjuru inca o data domniloru se ne desceptamu ! *) Sub Codrulu Satu-mariului in 15. Jun. 1874. Georgiu Marchisiu Paroculu Homorodelorurnesci. Camera deputatilor a Ungariei. Sedintia de la 20. Juniu 1874. Presiedinte: Parezei. Notari : Mihályi, Huszár si Wächter. Ministrii se infacisiara toti. Presiedintele presenta 5 petitiuni alle cortului Zemplén pentru assecutarea împrumutului supplementariu intru ajutorarea municipieloru lipsite, — si contr’a usurariei, pentru modif. art. de 1. 44. din 1868 , pentru estinderea activitatii municipieloru, si pentru subtragerea diurneloru de la deputaţii absenţi, mai departe a urbei Aradu in privinti’a functiuniloru cu Romani’a; — a urbei Segedinu pentru absolverea societatei de regularea Tisei din Segedinu-Percira. — Zsedényi presenta reportulu comis centr. pentru infiintiarea seminariului teol. (rabbinatu) pentru israilitii orth., — Kovách petit, representatiunei communei Gy. Halász pentru unu imprumutu de 5000 fl. de la statu, — E 51 v espetit, toturoru industriariloru d’in urbea Vesprimu, pentru desfiintiarea camereloru commer. si industr., — Steiger a professoriloru de la scol’a interinaria, ca interinarii cu diploma, se se lasse in usulu dreptului elector., — Szeniczey petit, a 5 commune d’in cottulu Carasiu, pentru incorporarea loru in nouinfiintiandulu cottu allu Cuvinului, cu capital’a Versietiu. N i c o 1 i c i u petit, communei errariale M. Sz-Marton d’in Torontalu pentru neplatirea dârei si arendei din caus’a dauneloru elementarie d’in 1869—72. Ugrón si A Lázár presenta petitiuni d’alle parteculariloru. C. Tisza face urm. interpellatiune ministrului pres. in caus’a schimbarei ministrului commune de resbellu: 1. Avutu-a min. pres. cunoscintia mai d’inante despre schimbarea intemplata, seau ba? 2. Si intr’unu casu si cellualaltu, are cunoscintia despre căuşele si motivele schimbării si despre intentiunea d’a se face schimbare in sistemulu armatei commune ? daca are cunoscintia cari sunt căuşele acelle ? 3. Approba min. pres., cu ministrulu comm. de resb. in decretulu de denumire (testulu nemtiescu) se numesce ministru „imperialu de resb“., si ca decretele de demissiune si de numire nu sunt contrasemnate de min. competinte? — 4. Daca le approba, pre ce base? daca nu, facutau pasaj necessari, ca de acumu nainte titlulu ministrului „communu“ sé se intrebuintieze si in testulu germanu conformu legei si ca denumirile conformu constitutiunei parlamentarie se se intemple cu contrasemnare. Min. pres. Bittó observa ca interpellatiunea cuprindiendu in sine multe puncte si fiindu prea complicata, se cere timpu a o studia, dechiara inse ca va respunde mai tardîu. L. Kovách refer, comis, budgetarie presenta bugetulu camerei pre lun’a lui Iui iu. L. Horváth refer, comis, centr. presenta proieptulu de lege despre incompatibilitate. — Min. pres. Bitta proieptulu despre conventiunea făcută cu Romani’a in caus’a functiuniloru. Min. Zichy retrage proieptulu despre callea ferr. ce ar lega liniele Temisior’a-Orsiov’a si Zimony-Kikinda. E. Huszár presenta urm. proieptu de resol.: Camer’a se enunde, ca min. de communicatiune se incepa negotiari pentru zidirea fara garantia a liniei Kikinda-Zimony, eventualminte a liniei Kikinda-Panciova, si in caus’a acestea se presente proieptu inca in an. cuv. I. Nyáry not. camerei boieriloru adduce modificatiunile făcute la proieptulu de lege relativa la desdaunare pentru nenorocirile intemplate pre catiile feri. La ordinea dîllei e desbatera petitiuniloru intrate. Petitiunea urbei Bistritia pentru punerea sub accusa a min. de vietrne J. Szapáry da ansa la una disputa lunga. — Dep.sassu Decani doresce ca petit, acest’a se se desbata de odata cu proieptulu seu de resolutiune. — A. Boér sprijinesce opiniunea comis, centr. — Csernátony însemna, ca la inceputu n’au fostu de o părere cu min. de intr. dar lucrurile scandalose făcute de sas si revolta anim’a fiacaruia patriotu. Daca este causa pentru punerea sub accusa a min. de intre aceea, ca a fostu preaindulginte patra sassi. — D. Irányi nu vede neci unu periclu intru aceea, daca camera va decide după studiarea acteloru, sprijinesce propunerea lui Decani. A. Lázár citeza §§. legei d’in 1848, in cari pre langa proclamarea egalitatii, se enuncia anume, ca sassii n’au neci unu dreptu d’a pretinde privilegie facia de conlocuitorii din tierra. Era, daca sassiloru nu li place in patri’a acest’a, cauta si alt’a mai buna, dar aici nu voru periclitâ nepedepsiti unitatea statului. I. Rannicker dechiara ca sassii ascepta cu inceredere organisarea fundului regiu, era câtu pentru infruntarile unoru oratori observa ca gressierele si inconvenientele unoru individi nu se potu imputa natiunei intrege. — C mer’a accepta opiniunea comis, de petit. După aceste urmâ petitiunea urbei Kecskemét pentru relassarea darii d’in estuariu, din caus’a dauneloru causate prin gerulu de asta primavera. L. Mocsáry însemna, ca isvorulu principale allu venitului urbei Kecskemét este negotiatori’a cu frupte, era gerulu din primaver’a nimici viniele loru, cari au una estindere de 4000 jugere, si locuitorii, cari in annii trecuti, avendu unu commerciu latîtu — castigasse sute de mii, estu tempu pre langa prospectu de secerisiu slabu nu voru fi in stare neci la una intemplare a-si plati darea. Oratorele se provoca la epoca de sub sistemulu absolutisticu, care in an. 1866 facusse assemene relassatiuni, mai departe amintesce pre fostulu min. de financier. Longay, care inca provocasse municipiele sé dee reportu, despre regiunile bântuite de eleminte, ca se li se relasseze contributiunea. — In urma sprime sparanti’a, ca guv. act. va luâ in consideratiune plagele d’in an. acestua, si va împlini rogarea locuitoriloru urbei Kecskemét. Min. Ghyczy nu aproba procadur’a lui Mocsáry, candu se provoca la lucrurile celle precedinte; nu, câci cu privire la guv. abs. d’in 1866 nu se pote pofti ca unu guv. constitutionalu se imiteze pre cellu absolutisticu ; — ce se tiene de dispusetiunea lui Lanyay, in ordinatiunea lui sunt espuse cacasurile, candu se poté recurge pentru relassare, dar despre daunele cusate prin geru nu e neci una amintire. Starea presenta a tierrei nu permitte relassari considerabile. Cere a se primi opiniunea comis, centr. I. Pólya vorbesce contr’a propunerei lui Mocsáry. Ellu amintesce, ca urbea Kecskemét afara de vinie are si pamenturi de aratura. Deci pentru daun’a dintr’una parte va fi desdaunata in cealalta. A. Csiky ar dori una propunere si mai precisa decâtu altu lui Mocsáry, nefacandu-se inse alt’a, sustiene proieptu lui Mocsáry. Oratorele sugravescecu colori vine situatiunea presenta care e cu multu mai rea, decâtu cea din din timpulu absolutismului. Deáky sprijinesce propunerea lui Mocsáry. — La votare, propunera lui Mocsáry se respinge. Relativu la petitiunea urbei Kaposvár, pentru ca direcțiunea câllei ferr. de Dunara-Drav’a se se transpună de la B.-Pesta la Kaposvár A. Körmendy observa, ca scopulu acestei petitiuni nu este a ingreuna vistieri’a statului, ci din contra, se se faca economisari in folosulu aceltuia. Pentru aceea nu-lu inspaimenta sartea petitiunei precedinte ci propune, ca petitiunea acestea se se transpună la ministeriulu cumpetinte pentru studiare profunda, caci asia este sperantia, ca petitiunea nu se va respinge, ci se va lua in consideratiune. Observa mai departe, ca urbea Kaposvár afflandu-se in centrulu liniei amintite, derogerea d’in B.Pest’a e si mai grea si mai scumpa, decâtu candu directiunea ar ave stediamentulu in faci’a locului. Prin transpunere, — după mărturisirea directiunei amintite — s’ar economisâ 25.000 îl. la annu. — Mai departe roga camer’a sé se lasse de sistemulu ministeriului precedinte, care centralisé tote directiunile in capital’a tierrei, câci au sositu tempulu, d’a se face economiele indegetate de câtra comis, de 21. — In urma cere a se accepta petitiunea. — Majoritatea, in intiellessulu comis, de pet. decide a se transpune la min. de communicatiune. — Câtu pentru cellelalte petitiuni inca, camer’a primi fara diseussiune opiniunea comis, de petit. Urmedia apoi desbaterea asupr’a proieptului de resol, facutu de Solymossy, formulatu estu modu : „Camera se indrume pre min. de just, ca d’insulu inca in sessiunea acest’a, se presente unu proieptu de lege pentru preti firea proprietatiloru de pamentu si de case după adaverat’a loru valore, si ca acelle in timpu de unu annu sé nu se pota vinde pre callea essecutiunei sub pretiulu loru.“ B. Solymossy in motivarea proieptului seu amintesce, câ ușurării de acumu compunu unu adeveratu consortiu asia, câ la licitatiunea a dou’a jugerulu de pamentu se vinde cu 15—17 fl. — Nega, cumcâ proieptulu seu ar attaca creditulu tierrei, ci din contra lu va redica, de óra ce acumu pamentulu n’are neci unu pretiu, era daca se va fissu pretiulu, împrumuturile pre pamentu si alte realitati se voru capeta mai cu înlesnire decâtu pana acum. Min. Pauler tiene ca proieptulu este adeverata vetemare a dreptului, caci daca averea immobile nu se va poté vinde — creditorii nu se voru poté escontenta. — Acesta impregiurare ar sdruncina creditulu, ar ruină tierr’a. — Majoritatea inlatura luarea in consideratiune a proieptului de recol. Urmedia desbaterea asupr’a infiintiarei clinicei la universitatea scantieloru d’în Bpeat’a. Min. Trefort e spune ca zidirea clinicei este necessitate imperiosa, pentru ca facultatea medica actuale e in starea atâtu de deplorabila, incâtu daca ar essiste la noi politia sanitaria publ., — de multu ar fi inchissu-o. — Proieptulu se primi si in specialu cu modificarea lui I. O 1 a b relativa la infiintiarea unei case de maternitate (nascere). Proieptulu pentru imprumutulu supleruentariu de 590,000 fl. intru ajutorarea municipieloru lipsite se primi fara discusiune. Objectulu din urma la ordinea dîllei fu : Proieptulu de lege pentru majorenitatea femeiloru acarui titlu se primesce cu §. 1. prin care fetele de 24 anni se declara majorenne. La §. 2. prin care femea căsătorită se declara assemnoe majorena— Beöthy d’in partea sectiunei prime presenta votu separatu cerendu ca §. 2. sé se lasse, de ora ce casatori’a nu totu deaun’a servesce spre ‘desvoltarea intellectuale. In fine însemna ca afara de Stuart Mill si Stefanu Majoros nimene altulu in tota Europa nu se frementa pentru emanciparea femeiloru. Min. Pauler dîce, cestiunea e: se schimbâmu cu totulu drepturile seculari, seau ba ? Pana acume n’amu semtitu lips’a se schimbâmu cu atâtu mai pucinu candu prin aceea s’ar conturbă tote relatiunile vietiei sociale. In urma dîce, se nu timbrâmu femeile nostre d’in seci. XIX. cu neîncredere, ci se sustienemu institutiuniele cavalleresci addusse de părinții nostri. S. Majoros primesce cu recunoscintia dechiaratiunea ministrului, ar dori inse, ca ellu d’inpreuna cu partea drepta se uimedie astfelu de cavailerismu si in alte cestiuni de dreptu. — Ellu abia nu cauta la casa speciala, ci priveste cestiunea d’in punctu de vedere generale umanitariu si nu vre ca se facemu de atingere intre barbati si femei. Lui Beöthy i insemna, ca nu numai Stuart Mill, ci societăți intrege lucra pentru emanciparea femeiloru, atâtu in tierrele străine, câtu si in patri’a nostra. — P. Szontágh nu vede neci unu cavailerismu in legile vechie addusse cu privire la drepturile femeiloru, câci legile acelle nu sunt alta ceva decâtu unu feudalismu ascunsu sub mas’a cavalierismului. Sustiene opiniunea sectiunei I. Vidliczkay doresce, ca se se statoresca numai majorenitatea, feteloru (nemaritate) cellelalte puncte se se lasse afara. Majoritatea nuse primi neschimbatu §§. 2., 3. si 4. Siedinti’a se redica la 2 ore d. m. Cetitorii nostri cunoscu ambele discursuri alle Dlui dep. Dem. Bonciu, tienute in camera cu occasiunea desbateriloru asupr’a proiectului de lege pentru infiintiarea notariateloru publice, d’in cari cea d’antâiu indemnasse pre trei insi (dîsseramu alta data, ca allu patrule, D. Copianu, n’ au subscrissu, ci se fece abusu de numele dsalle) d’intre alegatorii sei, ai tramitte una telegramma de neincredere, precum si Red. „Albinei“ afflasse pretestulu binevenitu de a-lu suspiciunu; assemene cunoscu cetitorii noștri si appretîarile „Federatiunei“ făcute cu impartialitate asupra ambeloru discursuri, — acum venimu a impartesî „adress’a de încredere“ ce 511 alegatori ai Dlui Bonciu ni o tramissera spre publicare si spre desavuarea telegrammei celloru 3 insi. Insemnamu ca intre subscrissi se affla unu nr. frumosu de intrellegintia : parcebi, notari corn. invetiatori; era unui d’intre cei subscrissi ca representanti in numele si d’insarcinarea mai multoru alegatori, prin urmare mulu subscrissiloru este multu mai mare de 511. N’avemu ce sé mai adaugemu la acesta manifestatiune de încredere ce dovedesce maturitatea politica a respectiviloru, ci lassamu ca se urmeze testulu adressei. Buteni, 27. Maiu, 1874. Dlui Demetriu Bonciu Deputatu dietale allu Buteniloru in Budapesta. Subscrissii alegatori d’in cerculu electorale allu Buteniloru, ca romani adeverati *) Cellelalte diurnale romane sunt rogate a reproduce acestu appellu. 470