Federatiunea, iulie 1874 (Anul 7, nr. 51-55)
1874-07-03 / nr. 51
Redactiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44-Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. Nr. 51-855. Boda-Pest’a Joi. 15/3 Jul. 1874. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicui. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretinln de Prennmeratinne: Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiecse care publicatiune separate In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Buda-Pest’a, 3/15. Iuliu, 1874. Siedinti’a de domineca, 12 jul., fu an’a dintre celle mai interessante, pentru ca urmandu-se discussiunea spec. a mpr’a §-lui 4. d’in novell’a electorale, reputatii romani intrara in lupt’a parlamentare. Dep. Parth. Cosm’a fece emendamentului ca dispusetiunile §-lui relativu la părțile admsse si confiniele nilitari se se estindia si asupr’a Transilvaniei, inlaturandu-se atunci firesce 5-ului., care devine apoi superfluu. Deputații I. GhorgiuPopa, si V. Babetiu, sustienura propunerea lui P. Cosm’a, care inse, — după terminarea dispussiunei, votandu-se asupr’a §-lui si idoptandu-se firesce testulu formulatu le comiss. centrale, — fu inlaturata. D. I Cosm’a, a vorbitu, ca totu deaun’a, pine, argumentatiunile salle l o sa te pre ogica sanetosa, avura effectulu loru, caci cei ce luara cuventulu spreacomjate propunerea, nu potura adduce argumente contrarie, ci prin felurite subterfugie statuica a dice, ca au vrutu si ei se dîca ceva. Loviturele ce D. Cosm’a dede ministrului Szapâry au fostu atâtu de grelle, câtu le semtîra si baronii d’in Transilvani’a. Deputatulu Gavr. Kemény , facandu-se cavallerulu lui Szapâry, starul se lu appere, dar nu-i successe. — D. Giorgiu Popu, in dis- cursulu seu asta data emfaticu si inflorilatu de altmintrea bine semtîtu, credit ca trebue se isbesca in collegulu ibu Bonciu, pentru opiniunea lui separata, ce insinuasse cu dreptulu de reporteru allu unei sectiuni, spre a-si lua insa ca se pota vorbi in contra propunerii comissiunii centrale, din carea inui-si faced parte. Daca D. Popu ar cetitu cu attentiune motivulu Dlui lonciu , de siguru ar fi lassatu a sasa tunulu cellu greu Cruppianu, si iu totu casulu facea mai bine a-lu ndreptă in contr’a inimicului decâtu tsâ lovindu pre consociulu seu de lupta si dee magiariloru spectaclulu placutu de incaierare fraterna, provocandu estumodu pre corifeulu oppositiunii a paraisd lovitur’a, rearruncandu-i glonttele. — Multiamirea afftctuosa si iperbolica ce D. Popu o espresse in numele toturoru natiunalitatiloru nemagiare desub chiepeneagulu stului Stefanu, regele Ung. (Dep. Iust, poreclitu „rege allu slovaciloru“ protestă dîcandu ca „slovacii nu ’au insarcinatu“ deputatului Mociari, entru caldurosele cuvinte pronunciate n favorea loru, produsse ilaritatea im- I iressiuniloru comice. — D. Babesiu, in onu la inceputu prea irritatu, ceru dreptate pentru Ardeleni, caci altmintrea presuppune malitia d’in partea guvernu ui. Discursulu trenutu mai multu in termini generali, de dreptate, ecuitate si moralitate, inebiaia provocandu pre Sza- I pdru nu ca pre ministru, ci ca pre ono- I jabilu cavallerin magiaru a reflectă asupr’a injustiţiei ce se face Ardeleniloru. Spre finitulu siedintiei la §. 5. lua cuventulu D. Bonciu, care intr’uuu discursu nai lungu si stralucitu combată censulu issatu pentru Ardeleni. Deputatii preenti si ministri insisi l’ascultara cu I julta attentiune, era impressiunea cuvinteloru salle fuse profunda; — numai dear fi si resultatulu correspundietoriu. In Discussiunea se curmă, câci con-Iformu condusului camerei in septe- Iman’acurg. la ordinea dîllei sunt proie- Ictele de legi, unele relativu lacâllile ferr. I i altele financiari. Attentatulu la scaldele de Kissingen in contr’a lui Bismarcu occupa firesce tota dlaristic’a. De se va adeved ca attentatoriulu au fostu instrumentium essecutoru in manile unoru preoti faptici, resbellulu ce Bismarcu au inceputu in contr’a catholicismului, va continuă cu mai multa essacerbatiune. Pana acum nu s’au descoperitu inca autorii spirituali ai attentatului, ci se presuppune numai. In interessulu besericei catbol. ar fi de doritu ca se nu se adeveresca sinistr’a presuppusetiune. Camer’a deputatiloru Ungariei. Sedinti a de la 4. Juliu 1874. Presiedintele C. Torma deschide siedinti’a la 10 ore din dî. După autenticara protocollului pres. anuncia eh dep. M. Péchy a cerutu concediu de siese septemane pentru restabilirea sanetatii. I se da presenta petit, cottului Crasna contra usurariei si pentru regularea affaceriloru orfanale si testamentale. Szeniczey presanta petit, urbei Versietiu, ca sefia capital'scortului Cuvinu. Dékany interpelLedia pre min. de commerciu, are cunoscintia despre aceea, ca camera industriale din Clusiu nu si-implinesce obligațiunile, si că are voia a lua mesure contra acestei negligintte. M. Gál a facutu interpellatiune c’unu annu nainte min. de finance, acumu o renoiesce si soliciteza concederea de a nu plati darea urbea H. Böszörmény. Ghiczy i promitte respunsu in Lunia ven. — Bothory cere ca proieptulu seu de resol. se se puna la ordinea dîllei in sied, de Luni ven. — Majoritatea nu primesce. Wenckheim respunde la interpellatiunea lui E. Simonyi făcută pentru distinctiunea lui Freystädter. Min.dice cumca cu occasiunea distinctiunei n’a solutu nemicu despre aceea, să dora ar fi petatu moralminte, si numai la recumendatiunea min. de comunicatiune ceru distingerea de la Maiestatea sa. Dar acumu Freystädter se va da pre man’a judecătoriei, era distinctiunea se va retrage. — Camera rea la cunoscintia respunsulu. Min. Zichy presenta proieptu de lege ca prisosulu de creditu d’in an. ven. se se transpuna pentru an. cuv. Szapâry propune, ca de orace la desbaterea gener. a nov. elect, s'au insinuatu multi, — se se tiena siedintia si alta dî, adeca domineca, de la 11 óre pana la 3. — Propunerea dede ansa la dispute lunge. Palya vediendu din celle petrecute, că nov. elect, se va intinde in infinitum, propune ca incependu de Luni siedintiele se se tiena de la 9 ore pana la 3. — E. Simonyi nu scie de unde prev de Pólya infinitatea desbaterei, pre candu in 3 dîile vorbiră 10 oratori. De altmintrea dora ar fi mai bine — dîce — ea partita deachista se enunde, că de oarace a desbatutu Gestiunea in clubbulu seu, — tiene de superfluu desbaterea in camera. Daca astfelu voieseu a crea legi cum voru fi respectate legile ? Tisza primesce propunerea lui Szapáry, dar a lui Pólya nu. Jankovich primesce propunerea lui Pólya pentru desbaterea genei, dar pentru cea speciale nu. C. Tisza vorbesce pentru siedinti’a de domineca si pentru propunerea lui Jankovich. C s a n a d y doresce ca lungirea siedintieloru se se faca in orele de demanetia, propune dar de la 8 pana la 2 ore. Pólya respunde la accus’a lui Simonyi. Dice — cumca nu este suprinsu prin attaculu lui Simonyi contr’a clubului deaphistu, ba neci Discursulu deputatului nationale P. Cosma, tienutu in siedintia din 12. jul. On. casa representativa ! Aflu necessariu a semnalu inca de la inceputu, ca eu la acestu §. voliescu a vorbi despre censulu transilvaneanu, tiindu-cu tienu a fi superfluu §lu 5. Eu in mani’a toturoru assecutariloru nu potu crede, câ legea, care o aducemu noi acuma, va fi de o natura provisoria, precum affirma dlu ministru sî referintele commissiunei centrali, ma am convictiunea, câ, fia aceia ori câtu de provisoria, se va cere o generatiune pana atunci, pana candu in acesta casa vomu stâ facia cu unu proiectu de lege organicu, de câtu acest’a mai perfectu. Acestua in feliulu seu formeza unu intregu. Nu e novella, ci e o lege noua, pentru ca vene sub votare noua sî ce a remassu din legea de la 48, er’ ace’a, ce nu vene sub votare cu ast’a ocasiune, conformu resolutiunei acceptate, inca inaantea inactivarei legei acesteia, asîsiderea devene lege. Dreptu aceia eu aflu acestu proiectu de lege destullu de insemnatoriu pentru de a ne insui, ca se suplenimu prin acéstea defectele cellei alalte legi. La noi legea electorale e cu multu mai ponderosa, de câtu in alte staturi, fiendu câ nu correspunde numai la ace’a, ce i-ar’ fi chiamarea, adeca se formeze basea camerei representative, ci la noi ea formeza totuuna-data si basea vietiei municipali, pentru câ la noi sî cu respectu la representanti’a municipale numai aceli’a pote fi allegutoriu, care e inscrisu intre allegutorii dietali, prin urmare dara se bagamu bene de soma, câ de la ce ne luamu dereptulu electorale, pentru câ asiediandu noi dreptulu electorale pre o base augusta, amu despoliatu majoritatea locuitoriloru tierrei de la dreptulu de a poté participă la affacerile domestice, acasa, in municipiulu seu propriu. Eu on. casa, asia credu, ca nu este intre noi nece unulu, caruia, interessandu-se de sortea patrie satie, se-i fia plăcute referintiele de asta-di alle Transilvaniei, referintiele cari le-au creatu acolo legea electorale din 48 sî cari s’au mantienatu pana in presente, — nu este intre noi, dicu, nece unulu, carele se affle de justu si ecuitabile censulu transilvanianu in comparare cu celle alalte parti alle Ungariei, fiendu cu censulu trasilvanu in assemenare cu censulu din Ungari’a propria e cu totulu mai mare, se pote duce câ pre de patru ori e mai mare decâtu in Ungari’a, pentru câ precandu in Ungari’a pentru a poté fi ceneva allegatoriu se receru 8 jugere (lantié) de pamentu, pre attunci in Transilvani’a trebuiescu 36 de jugere pentru ca ceneva se platesca contributiunea de 8 fi. 40 cf. sî pre basea acesteia se pota fi allegatoriu. Tocma pentrasce’a eu, on. casa, acést’a cestiune o tienu de un’a dintre celle mai ponderose cestiuni, ce diet’a este chiamata a le resolvi. Dlu ministru inse tiene, cu art. de lege II. transilvania nu correspunde in destullu dorintieloru si câ nu e necessitate a se scaimbâ, esprimandu-se cu respectu la Transilvani’a precum urmeza: „De assemenea dispositiune essentiale tienu, on. casâ, impregiurarea, câ acestu proiectu de lege atâtu in Transilvani’a, câtu sî in celle allalte parti alle Ungariei mantiene cualificatiunea stabilita in legile d’in 1848. Vi se va paré pote curiosu, pentru ce se mantiene in diferitele parti alle tierrei cualificatiunea differita. Inse, on, casa, candu reportele intre singuratecele parti alle tierrei suntu diverse, attunci consecinti’a naturale, după părere mea, este, câ sî dispositiunile au se fiu diverse, or eu, asia credu, câ nemene nu va voi se nege, cumca in Transilvani’a, atâtu desvoltarea istorica, câtu si reportele de possessiune si avere se deosebescu in modu essentiale de reportele Ungariei si chiaru pentru aceea din partea mea afflu cu caile ca se se mantiena si mai departe dispusetiunea diferita.“ Eu on. casa, o spunu francu, câ nu-su de parerea dlui ministru. Uniunea cu Transilvania este enunciata, sî acesta uniune sau susta, seu nu susta. Deca susta, atunci e o absurditate, e abnormitate a sustiené in acelie parti alle tierrei, cari inaante de annulu 1848 au formatu Transilvania, o lege electorale speciale, cu censu speciale, sî aici in Ungari’a era si un’a speciale, care de ace’a intr’atât’a se abate, incâtu acolo e cu totulu impossibile, că pre basea acellei legi se pota fi allegatori sî foștii iobagi transilvăneni. Nu sciu, on casa, cari suntu reportele diferite, amentite de dlu ministru asia numai in generale, mi-ar’ placé forte deca le-ar’ insiră, sî mi s’ar’ spune, câ ce e ace’a, ce face necessaria acesta differintia, pentruca, ve marturisescu, eu nu-su capabile a o cuprende cu mentea. Mi-ar’ placé se-o sciu sî din acea causa, pentrucâ noi de ace’a suntemu aici, că, deca suntu necasuri, acelle se le delaturamu, inse deca nu ni le spune nemene* atunci nu suntemu capabili de a le delatură. Eu asia credu, câ dlu ministru nu voliesce a mantiené „raportele istorice“ alle Transilvaniei, fiendu câ acelle suntu de asia natura, incâtu semenu pre lume n’au avutu. Acolo au fostu 3 naţiuni sî 4 religiuni recepte, eu credu, câ dlu ministru nu vobiesce a le mantiené, desî palliative acelle se mantienu prin art. de lege II din 1848, transilvanianu, pentru câ pre basea acestui articlu de lege representantii natiunii sî religiunei nerecepte nece o data nu venu in parlamentu , dovedesce impregiurarea, câ nece nu se afla aici. Eu, on. casa, sustiem câ noi numai asia vomu lucră dreptu, deca vomu estende legea electorale din Uungaria sî preste Transilvania. Basea legei electorali din Ungaria e possessiunea de pamentu, acesta base o potemu estende sî preste Transilvania, deca volimu se fimu drepti sî ecuitabili. Voru dîce multi, câ acest’a nu se pote estende preste Transilvania, pentrucâ acolo nece nu se scie ce e fi de sessiune urbariale, fiendu câ acolo n’a fostu introdusu urba- Tiulu. E adeveratu, inse in partiumuri sî in confiniulu militariu inca n’a fostu introdusu urbariulu, sî totusi Ungari’a a dispusu in lege, ca aceste se dobendesca dreptu de votisare pre basea possessiunei de pamentu. Nu suffere indoiela asiadara, ca censulu de possessiune e justu pentru Transilvani’a tocma ca si pentru Ungari’a. Acuma numai ace’a pote se vena sub întrebare, câ pentru Transilvania, ce chiae se se hiee de base? Si acest’a e provedinta in lege, pentru câ in acestu §, se face dispositiune, câ accolo, unde n’a fostu introdusu urbariulu, si nu se pote sei, câtu face V4 de sessiune urbariale, se lia de cinostira sessiunea urbariale din commun’a, respective comitatulu vecinu. Sustienu ca pentru Transilvania cea mai justa chiara după acestu prin aceea, că din partea contraria acumu se agitedia in contr’a proieptului, înaintea de passirea lui in vigore. — O. Kállay nu scie pre ce basa accusa Pólya, deci luprovoca se-si esplice cuvintele. Pólya in respunsulu seu se provoca la cuvintele lui Simonyi. La votisare se primesce, ca incependu de Lunia ven. siedintiele se se tiena de la 10 ore pana la 3.