Federatiunea, septembrie 1874 (Anul 7, nr. 64-67)
1874-09-06 / nr. 64
% .4 f Consistoriulu Metropolitanu din Sabiiu a convocatu congressulu basericescu metropolitanu gr. or. pre diusa de 27 Octomvrie, pentru a efectua allegerea ISoului Metropolitu, pentru care, pre cătu cunosceimu opiniunile actuale, essistu 4 candidaţi: Episcopii Popasu si Romanu, archim. Popea si vicariulu Metianu. Buda-Pest’a Domineca, 24 Aug. 6 Sept. 1874. Annulu allu sieptele MDCCGLXXIV Redactiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espre sa se retorna. Diurnalu politicii, literarii!, commercial!! si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretinla de Prenumeratiune : Pre trei lune................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Inscrtiuni : 10 er. de linia, si 30 er. tacs’a timbrale pentru fiecse-care publicatiune separate In loculu deschisu "20 er. de linia. Unu essemplariu costa 10 er. R -Pact’« 24 Augustu 1874. 1 ,1 TsTptierT' Nu trece o di, in care se nu potemu nota vr’unu nou atacu, indreptatu contra nationalitatiloru. Pare ca cei ce conducu asta di destinele acestei tiere si-au luatu de sistema a nu da pace poporeloru; pare câ li téma, că fiindu tier’a linistita, fia chiaru si pre unu momentu, va fi data de golul chivernisireafi loru, se voru destepta omenii si li voru trage larv’a diosu. Finantiele tierii s’au ruinatu, justiti’a e de deplansu, poporulu garbovitu de greutatea sarcineloru publice, cu unu cuventu tier’a aștepta imbunetatiri, — si conducătorii ei, in locu de a cauta si aplica medicin’a reclamata de atâta rane, se punu si nutrescu una noua agitatiune inventata contra nationalitatiloru, si inca unica intre multele inventiuni scose la lumina pana aci. Nu li-a fostu destulu terenulu politicu. După ce au golitu salele municipieloru de fiii patriei, cărora provedinti’a li-a denegatu fericirea de a fi unguri, se apuca acum si golescu salele de lumina, strigandu iu gur’a mare, că patri’a e in periclu. Ei bene, care e periclulu, ce amenintia patri’a? Noi scimu din istori’a tierei nostre, că multi din cei ce si-au versatu sângele pentru conservarea acestei patrie nu s’au bucuratu de cunoscinti’a idiomului magiam, reclamatu asta-di side la pietre. Se fia pre asta-di periclu pentru patria, ce atunci a fostu mantuinti’a ei? Numai ura neimpacata a produsu gon’a, ce s’a inceputu contra gimnasteloru slovace, si care, după cum bocescu dinamele mercenarie, are se se estinda si mai departe. Acum de vre-o trei dîle este adunatu aici in capitale conventulu generale alu evangeliciloru de confessiunea augustana. Acesta adunare intre altele avu se desbata si cestiunea inchiderei definitive a gimnasiului din Nagy- Rőcze, precum si afacerea gimnasiului Turocz. Snt. Márton, închiderea gimnasiului d’antâiu s’a luatu la coaoscintia, er’ cu respectu la cestu din urma s’a ordinatu cercetare. Slovacii, cari de sî compunu majoritatea luteraniloru din Ungaria, au fostu in conventulu generale in minoritate, desî pucini aici, dar’ multi acasa, ei s’au luptatu cu barbatîa si inca intr’unu modu, ce insufla respectu. Li au spusu fratiloru magiari pre facia, că ei de dragulu limbei magiare nu suferu câ se fiu timbrati de inimici ai patriei commune, pentru câ, disera ei, a uri limb’a magiara si a se insufletî pentru cea materna, nu este lucru „nepatrioticu,“ fiindu câ patri’a este collectivitatea toturoru poporeloru, care locuescu pre acestu teritoriu numitu Ungaria. Salutamu pre fraţii slovaci pre acestu terenu de lupta pentru essistentia. Desteptarea nationale a tuturoru nationalitatiloru de sub coron’a stului Stefanu si comuniunea interesseloru naţionali voru destepta si dovedi fortia, la care voru trebui sa se inchine cu timpu si fratii de la potere. Ministrulu instructiunei publice din Romania, d. T. L. Maiorescu, in timpulu abié de doue luni, de candu si-occupa fotoliulu, prin mai multe dispositiuni salutarie, a datu probe poternice despre eminent’a sa capacitate. Deci bucurosu ne insocimu dinameloru din Romania, cari fara osebire de partidu, aducu laude meritate d-lui Maiorescu. Soirile mai noue ne spunu, că on. Ministru, inspiratu negresitu degeniulu cellu bunu alu viitoriului nostru nationalu, a dispusu, cu arta militarii iu viitoriu să se propună ca studiu obligatoriu in tote scolele de invetiamentu secundariu. Elevii de la etatea de 13 pana la 17 anni voru invetia art’a militară numai in modu teoreticu fara arma, or’ după aceea voru fi provediuti cu arme. Uniform’a militară va fi numai facultativa. La finea semestreloru elevii voru avé sa depună essamenu si din studiulu artei militare , trecandu se notele in atestatu. — Preste totu acesta dispositiune este una din cele mai geniale si merita recunoscintia romaniloru. Dinaltele străine si deosebitu cele magiare tote de-a rendulu au luatu notitia despre acesta insemnata reforma introdusa in invetiamentulu României, observandu c’unu feliu de sarcasmu , că Romani’a cea mica voiesce numai de cătu a se transformă in unu statu militariu poternicu. O alta dispositiune, a cărei lipsa era forte viu sentîta in Romania, este instituirea comitetului pentru censurarea cărtiloru didactice, care sperămu, că va pune odata capetu acellui inconvenientu ce se observasse pana acumu, propunendu-se mai la fiacare scolatotu după alte si alte manuale, care de care mai pocite, fara nici unu sistemu si — adesea-ori fara neci o rațiune. Nu mai putienu importanta este intrelept’a mesura luata de d. ministru pentru sterpirea anarchiei, ce se incuibase de cătiva anni in teatrulu nationala din Bucuresci si care facusse, ca aceasta nobile institutiune se devină odiosa pentru romani si ridicula pentru străini. ■— Dar de cătu tote mai buna impresiune a facutu patriotic’a dispositiune, pe care d. ministru a luatu-o in interesulu conservărei monumenteloru nationale, cari de câtiva ani in coce deveniseră amenintiate cu totale esterminatiune, prin negligenti’a predecesorelui seu si mai alesu prin pecatos’a admistratiune din judetiele impodobite cu atari tesaure nationale, menite a vorbi secoleloru despre glori’a trecutului nostru nationale. In fine scimu, ca d. Maiorescu, deodată cu intrarea sa in ministeriu, a desfiintiatu ortografi’a caraghiosa compusa si impusa de d. Tell. Acestua a redu unu pasu intieleptu. Nu scimu inse, care va fi ortografi’a, ce d. Maiorescu a gasitu de cuviintia se introducă prin scole, inloculu celei desfiintiate. Parerea nostra inse ar fi, ca d. Maiorescu să introducă ortografi’a Academiei romane, care« correspunde mai multu atâtu formei fonetice cătu și etimologice a limbei nostre; asceptâmu aste ceva de la d. Maiorescu, cu atâtu mai alesu, că prin acest’a ar’ da Academiei — pre langa concursulu moralu meritatu— si-o nobile satisfactiune, pentru acelle loviture nemeritate si ’n totu casulu dorerose, cu cari d-sa de-atătea ori deja a isbitu in acesta institutiune de cultura, de-atunci de candu aabandonatu-o si’n care atâtu de multu m-aru placé si lu vedemu reintrandu! . nr. 64-868. 2. Septembre. (d) Una idea sublima are lipsa de timpu indelungatu, ca sa pota fi realisata; trebue sa invinga pericule grosave; ea de multe ori devine ucisa, dar’ erinia si la urma totu secera triumfu. Ideea libertatiei ivindu se pre prisonulu poporeloru la annulu 1784 si afla in Carpati adoratori, dar’ află la annulu 1789 legiuni intregi pre maluiile Seinei si de atunci scimu câte pericule avu sa suporte, de câte ori fu immormentata. — Despotii veghiau cu ochi de Argos si folosiau totu momentulu, dar’ustenélele loru fura zadarnice, cu ce sublimulu e atotu patente. La annulu 1870 se iviră neintielegeri intre Franci’a si Germani’a, pentru candidatur’a prussiana la tronulu Ispaniei. Dreptu aceea Germani’a plecă ca si unu noru gliaciosu ca să infrunte cutesarea Franciei, si in adeveru i si succede, câ ce Napoleonu alu III erâ orbitu si nu sciu ce are si cumu stă cu armat’a sa Asta-di suntu patru anni, de candu multimea teutoniloru constrinse pre Napoleon si armat’a sa să-si plece capulu la Seden; asta-di suntu patru anni, de candu Bismark si ceialalti teutoni si saturara poft’a, umilindu pre Franci’a, carea dicta la o lume. Tota Germani’a serbeza asta di memori’a lui 2 Septembre 1870, cu cea mai mare serbatore. Tote institutele publice suntu inchise; totu sufletulu germanu intimpina cu entusiasmu pre 2 Septembre, in carea dî acuiul’a germana triumfă, mai multu favorita de norocu de câtu de art’a bellica. Ambitiunea deci e saturata. Franci’a a cadiutu, s’a umilitu — si dîce Germani’a, — dar’ nu vede iu orbi’a sa, câ aici triumfulu nu e alu Germaniei, altu cine v’a, alta idea a triumfatu? ide’a de la 1789, ide’a libertâtiei, egalitâtiei si fratietâtiei, „Republic’a.“ Acesta idea divina a trebuitu sa plece fruntea Franciei inaintea Teutoniloru, numai ca se triumfeze. Napoleon alu III a cadiutu, dar’ republic’a a invinsu, republic’a a triumfatu, după ce a implutu tesaurulu Germaniei cu 5 milliarde de franci, si a lasatu preda furiei pagane cetati si sate infloritorie, palestre splendide si câte alte institute salutarie. Nu face nemicu! Vedemu, ca acestea in timpu de 4 anii ér’ s’au restaurat,u , Franci’a cea batjocurita ér’ infloresce; scientiele si artile ér’ si-au luatu sborulu celu de vulturu; industri’a provede lumea cu articulii sei; comerciulu infloresce ca nicaiurea si Franci’a nu mai e supusa despotismului, Franci’a e libera, e mam’a adeverata toturoru fililoru sei, ea e republica. Pre langa atati’a tesauri, ce a rapitu furi’a teutona, Germani’a cea falnica se afla totu in stadiulu dinainte de 1870, ea geme si acumu sub despotismu. Poporele ei suntu nemultiemite si luptele interne o amenintia amaru. Idee a libertatiei, carea acumu incepe se infloresca in Franci’a, si estinde parfumii departe preste confinie, si poporele ardu de dorinti’a de a avé si in tier’a loru una planta, carea se imprascia atari parfume. Ispani’a ce’a vecina acumu se prepara, dar’ cu sacrifice nespuse, sa celebreze diu’a multu dorita, sa guste dia fruptulu libertatiei. In fati’a acestor’a, deca Germani’a, carea asta di serbeza pre 2 Septembre 1870 cu atâta pompa, n’ar fi imbetata de triumfu, deca ea ar’judeca obiectivu, ar’ avé mai multa causa, sa planga pre acellu 2 Septembre, ca ce veritoriulu ei e plinu de lupte grele interne, atmosfer’a e ingrecata de aburi pestiferi, pre candu Frandi’a cea umilita in dîu’a amintita pasiesce pre calea cea fericitoria, staruindu a face sb dispara din atmosfer’a ei totu ce impiedeea triumfulu genului umanu. 8 i n a t i n n e a. (d.) Monarchulu nostru caletoresce in 7 Septembre in Boemi’a, ca sb participe la manevrele de la Brandeis. Cu occasiunea ast’a va merge si in Prag’a, unde i se prepara primire splendida. — Boernii se fosescu de ocasiune si voru sa misice tota pietr’a, ca sa induplice pre monarehu sa le multiumesca si pretensiunile loru. Diaristic’a jidanogermana d’in Vienn’a, poreclita si liberala, timbreza pre Boemi cu totu soiulu de caracteristice, cu ce mai cuteza sa bata la monarchulu pentru caus’a loru justa. Dealtumentrea vomu reveni la caletori’a Maiestatiei Sale si la causa Boemiloru. Ceea ce occupa inca atentiunea publica, e recunoscerea republicei, respective a guvernului actualu d’in Madridu. După cumu vediurâmu, Russia n’a voitu să recunosca pre Serano. De atunci se fecera mai multe cortesiri la Petrupole, dar tote suntu desierte, câci colossulu nordului nu voiesce să-i dicteze nimene. Diu de Bismark, triumfandu cu proiectulu seu preste totu loculu, afara de Petrupole, in adeveru se bucura; dar’ i-ar fi mai placutu, deca Franci’a sau Austro Ungari’a i-ar fi facutu opositiune; aici i-era asta di mai usioru, inse la Petrupole stau lucrurile