Federatiunea, noiembrie 1874 (Anul 7, nr. 73-80)

1874-11-01 / nr. 73

nului d’in Buccuresci propriele salle tractate de commerciu in cari se affla claus’a ca aceste tractate voru fi ap­li­cabile si Principateloru. Déla acésta trassatura de condeiu a cancellariei Ot­tomane e de ajunsu pre ca sa annuleze unu dreptu vechiu si formalu, inscrissu in tote capitulatiunile turco-romane, re­­cunoscutu si proclamatu in mai multe ronduri de sultani, totu dea­un’a res­­pectatu de Europa, cu care Romanii au inchiriatu numerose tractate si conven­­tiuni? Assemene doctrina ar fi contraria credintiei ingagiam­nteloru internatio­nali. Vediendu inse ca argumentu nu este câtu­ si de pucinu favorabilu preten­­tiuniloru salle, Port­a a cercatu sa puna in indoela chiaru autenticitatea capitu­­latiuniloru romane, sistemu speciosu, daca ar fi astu-felu. Validitatea capitu­­latiuniloru interessa pre sublim’a Porta nu mai pucinu câtu si pre Romani, că­ci eile constitue singurulu titlu allu Tur­ciei in ceea ce privesce plat’a tributului, pre câtu timpu pentru Romani eile nu sunt singurulu titlu ce potu invocă in sprijinulu drepturiloru loru de suvera­nitate. E de ajunsu a studiă istori’a se­­cteloru trecute spre a demonstră ca nici odata Turcii n’au cuceritu cu ar­mele Principatele dunărene. Pre langa acestea, nici nu e de trebuintia a ne urcăastă susu in istoria spre a probă validitatea capitulatiuni­­loru. Elle au fostu citate de insa­si Port’a in tractaturu de la Adrianopole. Testulu loru e inscrissu si in mai multe hati-sierifuri. Mai uiultu inca, in trac­tatele salle cu Russi’a, Turci­a recunosce independinti­a territoriului romanu, decla­rata cu totulu deosebita de territoriulu turcu. Aceliua­si faptu e recunoscu­tu de Port’a la conferitiele din Paris, condu­cere , ca delt­a Dunarii sa se anesseze la territoriulu imperiului, era nu la altu Mol­dovei; in fine, in circularea sadinjuliu an. 1856, Port’a dice cu Europ­a ii a re­cunoscuta pan'atunci Principatele ca parte integranta din imperiulu ottomanu. Catu despre dreptulu specialu allu României de a regulă in libertate rela­­tiunile salle commerciale cu cellelalte State, ea l’a essercitatu totu dea­un’a. a inchiriatu mai multe tractate po­litice si de commerciu cu Chanii Tata­­nloru, cu principii Ardealului, cu regii Ungariei, cu regii Poloniei si imperatii Germaniei, si, in timpii moderni, cu mai multe din poterile garante. Ea a inchiri­atu cu Engliter’a, in 1588, unu tractatu de commerciu ; cu Russi’a, tractate de alianti’a in 1710 si 1711 ; cu Austri’a mai multe conventiuni, din cari celle mai importante suntu: conventiunea de estraditiune din 1843, (conv. postale si telegraf, in 1868/9) si aceea pentru functiunea drumuriloru de ferm din 1874. Si, in tote aceste casuri, Port­a nu numai cil n’a reclamatu contr’a ace­­storu acte de adeverata suveranitate, dara vedemu că, in 1588 insa­si Port’a recommenda pre ambassadorulu reginei Elisabet’a a Angliterrei suveranului Moldovei. Si amintimu, cu acesta oc­­casiune, ca in textulu originalu allu tractatului turco-russu de la Cuciuc-Cai­­nargi, d’in 1774, suveranii Moldovei si Munteniei suntu numiti: sovrani de due Principati. Sa adaugemu in fine, câ in negotiarile pentru pacea de la Carlo­­vitiu, in 1699, Sublim’a Port’a a recu­­noscutu deplin’a findependintia a Prin­­cipateloru. Câ­ci, la essigentiele parti­­loru contractante, Austri’a si Poloni’a, dintre cari cea d’antâia cerea întinderea territoriului sau pana la Dunăre, pre candu cea d’a dou’a cerea Moldov’a. Port’a respunse „cil ea nu poteă sa instrai­­­neze nimica din aceste territories cari nu „fusesse cucerite cu sabia, si cari, prin urmare, erau libere.“ De atunci Austri’a a recunoscutii si ea acesta conditiune a Principateloru, pre candu se negotiâ pentru pacea de la Passarovitiu (1718) si candu ea repetâ cererea de cessiune a Moldovei si Munteniei, motivandu-o pre acestea ca Porte a ottomana nu erâ „de „câtu protectorea era in suveran’a ace­­­storu done Principate.“ Astu-felu fiindu situatiunea, in ceea ce privesce tractatele de commerciu, se pote speră, că marile poteri, cari au ga­rantaţii autonomi’a României, voru bine­voi sa sprijine drepturile salle prelanga cabinetulu din (Constantinopole si că acestu­a petrundendu-se de legimitatea reclamatiuniloru romane, in celle din urma nu se va mai oppune ca Romanii, sa reguleze directu cu cine suntu in dreptu interessele loru commerciale. Pre d’alta parte, conduit’a guver­nului din Buccuresci,in ceea ce privesce fidelitatea sa pentru capitulatiunile cari lega pre Romani’a de Sublim’a-Porta, este cu totulu correcta si leale. Din câte aflarâmu, resulta, că nimeni nu se cu­geta in Principate a turbură liniscea Orientului nici ordinea de lucruri stabi­lita, bine intiellesu ca, din parte-le, o­­menii de Statu de la Constantinople, trebuesa recunosca in fine, ca Romani’a e tierra independinte si autonoma, a­­vendu dreptulu d’a se administra cum­u intiellege ea si de a regulă in libertate affacerile cari o privescu.“ Camer’a deputatiloru Ungariei. Siedinti­a I. de la 24 Octobre 1874. Presied.: Béla Perezel, secretari: Szé­ni­czey si Huszár. Ministri presenti: Bittó,­­Ghiczy, Sza­­páry, Wenkheim, Zichy, Szende, Trefort, Pauler, Bartal, Secr. Szeniczey citesce nunciulu re­­gescu pentru deschiderea sessiunei actuale. După acestea Presiedintele saluta pre deputaţi prin unu discursu, in care desfa­­siura totu odata agendele, cu cari t­rebue se se occupe Camer’a in decursulu acestei sess­uni. Ne mai fiindu apoi nemica la ordinea dîllei, siedinti’a se redica la 11 ore si 1/2. FOISIOR’A. U r a n u. In depărtare de doua ori mai mare ca a lui Saturau de la sore, aflamu câ unu altu corpu rotesce din giurulu sorelui, plane­­tulu „Uranu.“ Ellu fu afflatu mai antaniu de betranulu Herschel pre la an. 1781. De­părtarea media de la sore contiene 402 mil­lions de miluri, care spaţiu Far’ percurge sunetulu in 275 anni, era lumin’a in 2 ore si 41 minute. Uranu desemna in giurulu sorelui una ellipsa, carea e forte aprope de cercu, spre a o percurge are lipsa de 84 anni. Candu se affla in periheliu si aphelu e departatu de spre 378 resp. 425 millions de miluri. Depărtarea media de la pamentu contiene 397 millions de miluri, si se pote vede chiaru si cu ochii liberi. Diametrulu seu adeveratu contiene 8200 miluri, asia dara suprefaci’a pre de 21 ori, era volumulu pre de 99 ori mai mare, ca pamentului. Mass’a­­i e de 17 ori mai mare, prin urmare dessimea de 6 ori mai mica de câtu a pamentului Callea in giurulu sorelui si-o percurge cu o celeritate de unu milu pre secunda, cam de patru ori mai incetu de câtu pamentulu. De pre Uranu se vede sorele de 360 ori mai mieu in suprefacia de câtu de pre pamentu, asia dara si suprefaci­a lui va fi de 360 ori mai pucinu luminata de câtu a pamentului. De ora­ce Uranu e atâtu de departatu, scim­u despre suprefaci’a sa numai atât’a, câ ea e unu discu preste totu loculu in una forma de luminatu. Altu ce­va nu s’a po­­tutu observa pana acumu, prin urmare nu scimu nece timpulu de rotatiune in giurulu ossiei salle. Atât’a inse potemu affirma câ si ellu rotesce, si inca forte rapede, câ­ ce betranulu Herschel a observatu la doua puncte oppus86 — firesce câ la poli — una turtitura însemnata. înclinarea eclipticei la Uranu contiene 90° adeca câ la pamentu aceea contiene numai 23° 28'. Considerându câ înclinarea acestea reguleza annotimpurile, nu­ potemu face idea despre durat’a loru pre Uranu. Pre intrega suprafaci’a sa sta sórele in de­­cursulu annului de doua ori in zenitu. La inceputulu primaverei si altu tomnei va culmina cu ecuatorulu, éra de la poli se va vedé numai in prisonte, candu apoi diu’a e egala cu noptea pre intrega suprefaci’a. In­­data după aceea diu’a si noptea voru differi, si la inceputulu vérei seau allu ernei sorele va sta in zenitulu polului nordicu, resp. sudicu, si locuitorii de prelanga poli voru avea 42 anii de ai noștri continuu dîua, resp. nopte. După cumu vedemu, temperatur’a, vegetați­unea si lumin’a nu aterna de la de­părtarea seau apropiarea cutârui trenutu de ecuatoru, ci numai deca cutare parte are primavera, vera, tomna ori ierna. Ce natura voru fi avendu locuitorii lui Uranu, unde sorele appare de 360 ori mai micu, unde chiaru la amédia­ di­e intunerecu si unde frigulu ajunge la unu gradu, carele ar’ ne­mici cu totulu organismulu pamentului, as­­semenea cumu si­ petrecu ei noptile celle de 42 anni, lassamu se si­ le imagineze onor. lectori. Mai susu amu amintitu, cine a desco­­peritu pre Uranu. Bode inse a afflatu, cu Flamsteed inca l’a vediutu pre la 1610 si Mayer pre la 1756, dar’ ambii lu­ tionura de stea fipta, câ­ ce nu potura observa nece una schimbare in pusetiunea lui. Nu ne in­­doimu, ca si mai înainte va fi fostu vediutu dar’ cumca e planetu, carele se misca in giurulu sorelui, ni-a spusu Herschel. Meptuitu. De candu essiste pamentulu in form’a sa moderna, tote poporale s’au interessatu mai multu seau mai pucinu de astronomia, după poteri si impregiurari tote essaminara si studiara bolt’a ceresca. Seele trecussera de candu planetulu Saturau form­a confintele sistemului nostru solaru, si nimene nu cu­­geta cu acellea se estindu multu mai departe. Celebrulu Galilei are meritulu d’a fi deschisu astronomiei unu campu mai vastu; inventiu­­unea sa epochala, telescopulu, s’a perfectio­­natu totu mai tare si cu ajutoriulu acestu­a — după cumu vediuramu — Herschel pre la an. 1781 m­­arreta inca o data asia de­parte de la sore pre Uranu. După cumu ni­ e cunnoscutu ori­ si­ care corpu are sine in pote­­rea de a atrage pre celle alalte. Acestea avendu-o in vedere astronomii, candu au calculatu callea lui Uranu in giurulu sore­lui, aflara ca in callea acestea se intempla nisce abateri, a câroru causa nu o potura nece de câtu reduce la atractiunea planeti­­loru amintiti, le plesni inse prin minte, câ deca la cei alalti planeti totulu s’a potutu esplicâ, atunci si abaterile observate in cal­lea lui Uranu inca trebuie se se esplice, si din fericire presuppusera, ca pote din­colo de Uranu se va mai afflâ unu corpu cerescu unu planetu, carele prin atractiunea massei salle conturba pre Uranu in carlea sa. După cumu se scie, din toti ramii scientieloru matematic­a ajunse culmea, cea mai înalta. Mai la tote poporale afflâmu câte unu spiritu mare, câte unu geniu, a cărui nume e scrissu cu litere neperitorie in istori’a literaturei matematice; asia af­­flamu la Italiani pre Galilei, la Anglii pre 578 Siedinti’a 11. de la 26 Odtobre 1874. Pres. Bella Pertteru deschiede sied, la 10 ore. Notari: Seniczey si Alg. Beöthy. Ministri presenti: Bittó, Ghyczy, Sza­­páry, Pauler, Szende, Trefort si Zichy. La ordinea dîtlei fiindu constituirea ca­merei se purcede la alegerea vice-presiedin­­tiloru. Resultatulu voturiloru e: d’in 162 votanti Iosifu Bánó, deakistu, fostu vicepres. 102 voturi, br. Lud. Simonyi oppos. centrulu stângei, 45 v. Lud. Mociari, stang’a estr. 8. 1 v. C. Torma 2 v. Al. Mednyanszky, 2 v. Dan. Irányi 1 v. si 2 siedule albe, prin ur­mare pres. entincia cu Ios. Bánó e alessu v.-pres. I. — Se voteza pentru v.-pres. allu doile, resultatulu e: Carlu Torm’a 90 v., Vas. Tisza 45 v. Ales. Mednyánszky 10 v. si 5 siedule albe, prin urmare Carlu Torm’a e alessu vice-pres. II. Pentru notari si questorulu camerei s'a votatu de odata, resultatulu scrutiniului este, ca si la acesta votare se realessera cei d­ in sess. annului tr. adeca notari: Algernon Beöthy, Colom. Széll, Edm. Szeniczey, Carlu Tomboru (croatu), Frid, Wächter (sassu), Petru Mihail (rom.), Em. Huszár. Au mai capetatu si Etele Matolay (pre Care oppos. voiu se-lu substitue in loculu lui Szeniczey) 77 voturi. — Questorulu Lad. Kovách au fostu realessu cu 106 v. — Candidaturu oppositiunei Nicolau Iancoviciu capeta 60 v. Vicepres. Banu multianul in numele functionariloru realessi pentru increderea ce li­ s’au datu. Pres. Perczel dechiara camer­a de con­stituita, apoi presanta petitiunile intrate in timpulu fem­eloru, anume : comit. Gömör pentru scutirea candidatiloru de professura de la servitiulu milit. — Heves si Solnocv­­ester, representatiuni pentru imprumutulu d’in caus’a lipsei. Urbea Oradea-M. pentru desfiintiarea camereloru commerc. C. Zaran­­dului in caus’a autonomiei municipali. — Distr. Haiduciloru ptru regularea incortela­­rei militariloru, — Urbea Satumare cere |ca se se strămute acolo officiulu comitatului de acellu­a­si nume, assemene Pleves si Sol­­nocu­ est. ca off. comitatului se remana si­ pre viitoriu in Agria. — Zemplinulu cere­ ca se se sisteze diurnele inspectoriloru scol- Treiscaune ptru modificatiunea art. de lege 42 d’in 1870 si art. 18 d’in 1871. — Urbea Casiovi’a sustiene adress’a urbei Bartfeld in contr’a incorporării libereloru cetati reg. — Mai departe urmatoriele representatiuni: mai multe comitate ceru a se introduce obliga­­tori’a assecuratiune in cont.’a focului, — assemene mai multe comitate ptru subtra­­gerea diurneloru de a. deputatii absenti fara concediu, — mai multe comitate, intre cari si Zarandulu, ptru modificarea § lui 27 art. de lege 40 d’in 1868. si a­l-lui 148.— Zarandulu si mai multe comitate ptru des­fiintiarea institutiunii inspectoriloru scol. si trecerea affaceriloru scolari in competenti’a municipieloru. — Urbea Posoniu ptru înlă­turarea modificatiuniloru făcute de camer’a boieriloru in proiectulu de lege relativu la notariatele publ. — Urbea Seghedinu ptru arrondarea comitatului Ciongradu cu resie­­dinti’a in Seghedinu. — Tote petit, acesta se voru transpune la comiss. de petitiuni, care se va alege. — Presied. face in cuvinte calduros e panegiriculu repausatului dep. Ed. Beniczky, carele le la 1848, fiindu in tote sessiunile membru allu camerei, prin nobi­­lulu si purulu seu caracteru meritasse sti­­m’a generale si propune ca condolenti’a ca­merei se se treca la protocollu. (Aprobare unanima.) Camer’a purcede la impartîrea membri­­loru sei in sectiuni. Se numera 443 dep. d’intre cari in I. II si III sect., câte 46, era in IV—IX, câte 45. Resultatulu sortîtu­­rei este: In Secţiunea I. Stef. Kazinczy, Lad. T­isza, Max Falk, Lad. Kovách, Gab. Vá­­rady, hr. Ios. Vécsey, Nie. Kiss, Georg. Kondoros­, Lad. Korizmics, Em. Fest, Paula Festetich, los. Kajuch, Ern. Simonyi, los. Tóth, Frid. Ördögh, Erid. Harkányi, Desid. Majtényi, br. Gabr. Kemény, Ales. Muzslay, Lud. Kármán, Paulu Kálnoky, Alessiu Ka­bos, Stef. Majoros, Mich. Horváth, G. Kegl, St. Keresztesi, cont. Gvido Karácsonyi, Aless. Horváth, Adal. Simonch­iu, Lad. Makray, Col Máriássy, Alb. Saxenheim, Adalb. Má­­riássy, Jul. Ilalassy, Edm. Kállay, cont. Fr. Haller, Vasiliu lure­a, Adolfu Bo­­csányszky, Ios. Zsitvay, Ant. Boeriu, Andr. Mariás­sy, loan. Radocza, Alb. Gidofalvi, Ios. Schuller, Aug. Tarnoczy, Urbanu Sipos, Juh Ragályi. — Dintre Croaţi.: Ioa. Jurco­­viciu, Ant. Labor, Mat. Mrazoviciu, Ios. Miscato­viciu. In Sect- II. loan Maticiu, Iul. Schwarz, c. Bella Liptay, Fr. Deák, Mich. Kasper, Ed. Zsedényi, Mich. Zmeskál, Mauru Wahr­­mann, c. Sam. Vass, Aless. Romanu. c ' <t Lad. Hunyady, Mich. Hunkár, b. Ios. Ru­

Next