Federatiunea, noiembrie 1874 (Anul 7, nr. 73-80)
1874-11-08 / nr. 75
minoritate din comissiune propune intregirea actului de alegere. Presiedintele pune propunerile la votu si se primesce cu majoritate de 52 contr’a 48 voturi propunerea minorității, ca se se verifice deputatulu Fauru. Acestua se decliara de verificatii si siedinti’a se închide. Sabiiu, 19. Oct. 1874. (Notitie de la congressu.) Trebuie sé revenimu asupr’a conferintiei atinse per tangentem cu atat’a mai vertosu cu câtu vedemu in diurnale străine tendintie, cari voru se întunece adeverulu despre celle petrecute in sinulu congressului si in conferintiele acestuia. Deputaţii după ce s’au adunatu au inceputu a se întruni in grupe si a vorbi despre obiectulu alegerei mai intâiu spre orientare. Indata după o dî se putea vede, ca cristalisatiunea este intre deputaţii archidiecesei majoritate impunetoria pre partea Vicariului archieppescu Nicolau Popea, pre cându o fracţiune neînsemnata se divisa intre Episcopulu Caransebesiului Ioanu Popasu si vicariulu Oradianu I. Metianu. Ceilalţi deputaţi erau după diecese, Caransebesienii mai pronunciati pentru Popasu, dara cu reserva , Aradanii mai pronunciati pentru Pope’a, fara de reserve, se intielege ca esceptiunile si aici nu lipsiră d.e. Babesiu si vr’o câțiva nedespartibilu de densului. Cu o astfeliu da situatiune nu se putea procede la alegere. Majoritatea archidiecesana si-a espressu dorinti’a, ca se se intielega cu minoritatea intr’o conferintia asupr’a candidatului, ceea ce se intemplă Marti in 15. Octobre. Inse minoritatea după ce vedit ca e in adeveru minoritate, parte a parasitu conferinti’a, parte a remasu indiferenta si asia afara de constatarea unei majoritati prin votare, nu s’a potutu ajunge altu resultatu. Majoritatea se constată prin o alegere de proba, a cărei resultatu a fostu: din 44 voturi date 37 pentru Archim. N. Pope’a, 2 pentru Ep. I. Popasu si celelalte s’au imprastiatu, 6 votanti s’au abtienutu, 10 au fostu absenti. N’a trecutu multu si veniră si ceilalti deputaţi la o conferintia generale, carea după ce se constituie cu d-lu Ant. Mocioni in frunte se deschide de catra d-lu Babesiu cu unu Sammelsurium de cuvinte si mai frumoase si mai urite, despre unele teorie de solidaritate si reactiune, moralitate im morale si immoralitate morale si alte multe astă incâtu după ce a finitu lu intreba mai multi ca ce vrea, ce are de cugetu se spună. Se esplica. Inse esplicatiunea fiindu si mai confusa de câtu espunerea începură deputații a se infunda de rnsu de intielepciunea cea înalta a d-lui Babesiu. Se provocă a dâ eova proiectu in scriau, ca dara asia se va sei esprime mai precisu. A scosu din pusmariu unu proiectu si l’a cetitu. Proiectulu acestea aru fi meritatu publicarea, căci ellu nu cuprinde alta in sine de câtu ca membrii congresului se fia solidari pentru sustienerea autonomiei bisericei nostre. Foarte bine a observatu d-lu Cosm’a, că deca numai atâta este scopulu conferintiei, nici nu era de lipsa se convină, căci nu crede că aru fi cineva in contr’a principiului acestuia, care se cuprinde in Statutulu organicu, si asia si ellu si alții voru subscrie programuri, apoi se potu duce acasa. Dlu Ales. Mocioni se scola se mantuie din perplessitate pre dlu Babesiu si se apropia cu unu pasu mai înainte de oll’a cu pasatulu. Dice vnse numai că suntu separatişti in congresu si idei separatistice, cari tote sunau la adres’a archidiecesaniloru. Urméza apoi unele nu ex ci conplicatiuni noue din partea dlui Babisiu, esplicări, prin cari si mai tare provocă ilaritatea auditoriului, dara din cari se vede totu odata că dlui aru vrea ca cei ce voru subscrie programulu se fia solidari pentru candidatulu seu. Dlu Gaita nu reduce discusiunea la objectu. Spune ca ce au facutu archidiecesanii si ca vrea se scie cum considera ei resultatulu conferintiei archidiecesaniloru. Cuvintele aceste au turnatu deiu pre focu in partida babesiana. Imputările, ce abia se stracurase, ca prin o sita désa cu pre care sfiala virginale, din partea d-lui Al. Mocioni veniră cu furia de la partid’a babesiana. Din separatismu, periclitarea bisericei si alte de feliulu acestea numai slabiau pre archidiecesani si calariau pre idei’a sprijinita si de doi archidiecesani, ca membrii congressului după ce suntu odata constituiți in congressu nu se mai deosebescu după archidiecesa si diecese nici in congressulu electoralu, cu tote ca li se observa, ca deca aru fi asia, paritatea la alegerea metropolitului nu aru avé locu. Archidiecesanii inse nu le-au remasu babesianiloru nimic’a datori. Mai antâiu li s’a pusu înaintea ochiloru cestiunea ca cine face imputare de separatismu si cine pericliteza biseric’a? archidiecesanii, carii au sacrificatu pentru metropolia si au salvat’o si carii au atrasu si pre fratii loru la sine ? si cari si astadi sustienu singuri pre Metropolitulu provinciei ? Asia dara archidiecesarii, carii au luptatu secuii pentru biserica, acum după ce cu ajutoriulu lui Ddieu au vediut’o constituita după cum este pentru sacrificiele loru si pentru luptele si pentru impartirea dreptului loru la alegerea archieppiloru cu diecesele sufragane, astfeliu de multiamire merita ? ... In materi’a acest’a a fostu sublimu dlu I. cav. de Puscariu. Cuvintele lui erau totu odata sagete si zidu de granitu, căci fia-care cuventu nimerea si fia-care argumantu era neresturnabile. Aplausele celle dese si aprobările celle viue din partea conferintiei au stupefacutu pre Babesiu, Mocioni si pre toti din partid’a acést’a. Afara de dl. cav. de Puscariu au mai vorbitu in aceii’asi intielesu si altii, precum Borci’a, Galatanu, Boiu, etc. Abia câtra fine aduce dlu Mangiuc’a ore care ordine in retragerea partidei babesiano, dicendu ca sustiene celle pretinse de A. Mocioni, dara cat nu pote sa iee in nume de reu, deca archidiecesarii s’au consultatu intre sine. Se aude si din cuvintele densului câte unu resunetu de neconditionata supunere a archidiecesariloru majorității, trebuie se constatămu inse ca cuventarea sea a conciliatu multu spiritele intaritite prin netactica si nespirituositatea domniloru Babesiu-Mocioni. De langa tragicu, comiculu n’a potutu se lipseasca. Dlu Onitiu s’a pusu se combata pre dlu cav. Puscariu! Impressiunea era ca cea a sceneloru comice din circuri in pausele pana respira atletii, ba, după cum se scie s’a si practisatu indulgenti’a cu alte alegeri, preste cari a trecutu congressulu la propunerea sectiuniloru, altcum aru trebui, că tote alegerile se se supună unei revisiuni noue. Cu aceste siedinti’a conferintiei se termină. — f„TeZ. Alta conferintia a urmatu mercuri ser’a in 16. Oct. Intr'acest’a dlu Babesiu si retrage propunerea sea din ser’a premergatoria si asia, pentruca conferinti’a se nu sieda fara de lucru la cestiunea verificariloru deputatiloru dificultăți. Dlu cav. Puscariu e de părere, ca unde nu e protestu si nu e vatemata legea, deca suntu numai ore care formalități neobservate, din erere, sa se treca de astadata mai usioru presterile. Dlu Mocioni e pentru stricta observare a legei. Cu aplicatiune la casuri concrete se nasce o disputa înfocata asupra §-lui 91 din statutulu organicu. D. Babesiu sustiene ca e vatamare de lege deca comissarii consistoriali d.e. nauasternutu si siedulele de la alegerile deputatiloru clericali, căci, dice densulu, nu e de a se lua in consideratiune la alegerile aceste numai punctulu d) din §, ci tote punctele. In specialu observa densulu, ca de la punctulu e) incependu, pana la finea paragrafului tote punctele privescu si alegerile deputatiloru clericali si cele ale deputatiloru laici. Mai multi deputati precum, Cosma, Puscariu, Nemesiu, Josifu Popoviciu, si Alessiu Popoviciu arreta ca punctulu dj trateza alegerea dep. clericala intrega, si ce este mai departe in §. privesce pro mireni. Dlu Borlea aduce aminte conferintiei ca atati deputaţi congressuali si sparga capetele cu interpretarea paragrafului si totusi unii pretindu de la comisarii singurateci se fia mai cu minte decâtu deputatii congresului. Discussiunea la carea mai iau parte dd. Fauru, Almasianu si I. P. Desseanu se termina cu aceea, ca la verificările urmatorie cu formalităţi neesentiale se fia deputaţii mai indulgenţi, căci pana nu se va da §i o interpretatiune autentica din partea congressului nu se pote procede mai rigurosu. Luni, 14 Octobre la 10 ore deminetica, deputatiunile totuloru corpuriloru au venitu la Palatin spre a lua drapelele si a le duce la loculu unde unnu a se face ceremoni’a benedictiunii. Drapelele erau acoperite, avendu eifr’a domnesca pre marginea de susu a invelitorei. La orele lli^ II• II. Domnulu si Domn’a au pornitu spre Baness’a, unde avea a se face parad’a. Io faci’a câmpului de revista se afla ridicata estrad’a, pre care se assiediasse unu altariu, unde s’a celebratu serviciulu divinu de catra Inaltu Pr. SS. Mitropolitulu-Primate, de doui Episcopi si de inaltulu cleru. La drept’a si la stang’a estradei drapelele desfasciurate erau tînute de comandanţii corpuriloru, apoi veniau d-nii generali si d-nii oficiali străini in missiune. După ce Domnulu si Domn’a au sarutatu sant’a Cruce si Evangeli’a, au luatu loculu d’in faci’a estradei, incongiurati de d-nii ministri, de corpulu diplomaticu, de presiedintii Adunariloru legiuitorie, de membrii inalteloru curți de cassatiune sî de compturi, de primariulu capitalei cu consiliarii municipali, de inaltii funcţionari ai Statului, de senatori, de deputaţi si de diferite alte notabilitati. După ce Metropolitulu Primate a santîtu stegurile, pronunciandu, rogatiunile speciali pentru acesta ceremonia. Domnitoriulu adressă comandantiloru corpuriloru, grupati impregiurulu Sou, urmatoriulu cuventu : „Cu mandria si încredere vi-am datu aceste steaguri, avendu firma convegere, că armat’a vasei a le appera in orice imiregiurare ca unu santu depositu si a le pastra cu onore si fara péta. „Nu me indicescu nici unu momentu că fiecare dintre d-v. candu veti fi chiamati a ve împlini detori’a, o veti face cu iubire si devotamentu, avendu numai o tînta de vis’a steguriloru: „Onore si Patria!“ Capii de corpuri si deputatiunile regimenteloru s’au indereptatu apoi spre corpurile loru respective, cari asiediate in cartea impregiurulu estradei, au primitu steagurile cu acclamatiuni entusiaste. Defilarea trupeloru, in numeru de 18.000 omeni, a duratu o ora si jumetate, si s’a essecutatu cu cea mai mare ordine si precisiune, potendu admira fiacare portulu martiale si tinut’a correcta a ostirei nostre. Ser’a la orele 6, Domnitorulu a binevoitu a intruni la unu prandiu de gala, in palatiulu din Buccuresci, pre d-nii oficiali străini in missiune, pre d-nii generali si oficiali superiori ai trupeloru concentrate, preste totu 120 persone. Candu s’a servitu vinulu de champani’a Domnitorulu a inchinatu estu modu : „Diu’a de asta di fiindu serbarea cea mai însemnata, cea mai frumosa a armatei nostre ridicu cellu antâiu pocalu in sanetatea sa, facendu urarile celle mai caldurose pentru intarirea si desvoltarea ostei.“ „Sa traiesca armata!“ La acestu toastu, d. gener. de div. Florescu respunse in numele oficialiloru de facia si alin intregei armate esprimendu adanca recunoscintia. După aceea Domnitorulu, adressandu-se câtra oficialii străini a rostita urmatorele cuvinte: „C’est avec une veritable satisfaction que je porte un toast aux armées que nous avons eu le piaisir de voir representée á nos manoeuves d’automne. En exprimant notre vive rec mnaissance aux gouvernements qui vous ont cbargés, Messieurs, de venir en Roumanie, j’espére que vous garderez un bon souvenir de votre séjour parmi nous. „Mon armée s’u it aux voeux que je forme pour vos pays et s’associe de coeur á notre toast. „A la santé des souverains et ă la prosperité des gouvernements que vous avez l’bonneur de veprésenter. A la santé de vos armées !“ *) D. Colonelu de stat-majoru Charles Moris, in serviciulu M. Salle Britannice, na mai vechiu dintre oficialii străini in missiune, in numele collegiloru sei, a avutu onoro a respunde la aceste cuvinte , — multiumindu pentru bun’a priimire ce s’a facutu oficialiloru străini si adaugandu că toti voru păstră aducerea aminte cea mai plăcută despre petrecerea luru in Romani’a, si că au constatatu cu fericire desvoltarea armatei nostre, disciplin’a si bun’a ei tînuta, precum si progressed semtatorie ce ca a facutu in acesti din urma anii, inchinandu apoi in sanetatea N. U. Domnului si Domnei si a armatei romane. La 8 ore seria, s’a essecutatu la Palatiu, cu multa precisiune si armonia o serenada de catra musicele intrunite alle toturoru regimenteloru concentrate sub directiunea inspectorului generallu musiceloru armatei, si la fine s’a sunatu retragerea si rugatiunea de sera. (după „Pressa.“) 588 Solennitatile tîntuirei santîrei si impartirei steaguriloru ostirei romane. Domineea in 13. Octobre la 9 ore, N. U. Domnulu si Domn’a au facutu intrarea Loru in sal’a Tronului si au batutu primele tinte in fiecare drapelii si stindardu, apoi capii de divisiuni si corpuri respective si astfelu succesivu tote gradele pana la soldatu. Dnii ministri, presiedintii Adunariloru legiuitorie, etc. au batutu assemenea câte una tînta in drapele. Ajungendu la drapelulu regimentului 6 de infanteria, Domnitorulu a invitata pre locotenentulu-colonelu serbu d. Tiphomilu Nicolici a bate, in numele înaltului Sief allu acestui regimentu, principele Milanu Obrenoviciu IV. allu Sierbiei, o tînta in drapelulu acestui regimentu. După terminarea acestei ceremonie, s’a servitu caiu si punciu dloru oficiali, era gradele de josu pre,sinte au primitu vinu si mancare la corpulu de guarda. In urma iniţiativei d-lui ministru allu culteloru si instrunei publice, luandu se si avisulu domnului Rectoru allu Universității, se voru tine in decursulu annului scol. 1874—75 urmatoriele cursuri estaordinarie îs facultative la Universitatea din Buccuresci: 1, Filologi’a comparata, de d. B. P. Ilasoieu. 1 data pre septem. 2/Principiale sciintiei archeologice, de d. Al. Odobescu, 1 data pre sept. 3. Despre organismulu Statului de d. Teodorii Nic’a, de 2 ori pre Sept. 4. Despre dările si imprumutele publice, de d. Teod. Rosetti, 1 data pre sept. 5. Logic’a, de d. Titu Maiorescu, 1 data pre sept. Taie aceste prelegeri se tînu de la 7—8 ore sear’a, in sal’a facultății juridice la Universitate. Crti’a de susu, 2. Novb. 1874. (Activitatea si procedur’a dlui jude cerc. Mauru Pelei, facia de scolele confessionale.) Nu interessé private, nici alte motive ascunse me indemna a scrie, ci numai singura simpatia cătra accuratetia si sinceritatea desvoltata cu rigore in affacerile salle atâtu officiose câtu si prin sacrificiele din propriulu seu. In annulu trecutu 1872, marele proprietariu de Basesci si deputatu dietale d. Georgiu Popu avendu si la hotarulu Comunei nóstre mai multa proprietate a venitu in faci’a locului ca dimpreună cu preutulu locului d. Ales. Costea se incuragedie poporulu de a-si cumpera una gradina in mediloculu Satului pentru „Esprimendu viu’a nostra recunoscintia guverneloru, cari v’a insarcinatu, Domniloru, de a veni in Romania, speru ca veti pastra buna suvenire de petrecerea Dv. intre noi. „Armat’a mea se unesce voturiloru ce eu făcu pentru tietrele vostre si se insodiesce din inima la toastulu nostru. „Pentru sanetatea suveraniloru si pentru prosperitatea guverneloru ce aveţi onorea a representa ! Pentru Sanetatea armateloru vostre!“ „Cu adeverata multiumire inebina pentru armatele ce am avutu plăcerea a le vedé representate la essercitiele nostre de tomna.