Federatiunea, decembrie 1874 (Anul 7, nr. 81-90)
1874-12-06 / nr. 81-82
prin congressulu Metropoliei gr. or. rom. convocatu la Sabiiu pre 16 Oct. an. cuv. cu majoritatea voturiloru fu alessu la 1 Nov. a. c. de metropolitu gr. or. rom., in poterea dreptului Meu reg. reservatu in § 157 p. 13 allu Stat. org. congressualu, nu amu aflatu de a-lu intari in acesta demnitate de metropolitu. Dreptu aceea indrumezu pre ministrulu Meu ung. de culte si instrucțiune publica, cu aducandu acésta resolutiune a Mea la cunoscinti’a numitului congressu, pre acellua se-lu provoce la o noua alegere de metropolitu, cu eschiderea candidatului recusatu. Despre care resolutiune pré-in. la mandatulu espressu in aceea allu Maj. pre congressulu metropoliei gr. or. rom. Iu insciintiezu cu aceea, ca luandu acesta pre-in. resolutiune reg. la cunoscintia cu reverinti’a omagiale, ce-i compete, si conformandu-se acellei intru tote, se prefiga terminulu pentru noua alegere, care, cu eschiderea Eppului Caransebesiului I. Popasu, va fi de a se efeptui pentru scaunulu metropolitanu, remasu in acestu modu in vacantia ; acellu terminu in sensulu §. 151 din Statutulu org. pentru aducere la cunoscintia Maj. Salle se mi-lu notifice, si facendu in propri’a sa sfera de activitate dispusetiunile cu referintia la alegere, resultatulu alegeri noue, ce va se se efectuiesca, se-lu substerna la tempulu seu preinaltei intariri in sensulu § 157 p. 13 din Statutulu org. In Buda-Pest’a la 22 Nov. 1874. Augustinu Trefort. Preinalt’a resolutiune reg. congressulu a ascultatu-o, in semnu de omagiu, standu in piciore. Dep. Cosm’a face propunerea, ca rescriptulu se se dee unei comissiuni, carea se se alega anume, si carea se aduca in siedinti’a prossima unu reportu in privinti’a meritoria a obiectului. Propunerea se primesce. La propunerea presidiului se alege comissiunea din următorii: Prof. I. Batiu, loanu Pesteanu si I. Belesiu Dr. loanu »wrfa. Dr. Alessandru ^Motioni, Diamandi Monde, ^ Tancule^cu P. Cosm’a si loanu P. Desseanu. Cu aceste siedinti’a se închide si cea următoria se anuncia pre mane la 11 ore inainte de media di. D’in soirile sosite aici in 2. Dec. resumemu urm. „In 1. Dec. partitele se invoira ca minoritatea se se allature la candidatura majoritatii. Apoi se tienu conferintia in care se fece votare de proba intre Mironu Romanu si Joanne Metianu, pentru că acestu d’in urma in interessulu partitei salle nu potea se receda mai nainte de incercarea votului. Resultatulu fu că Mironu Romanu capetă 30 voturi, era I. Metianu 26 vot. După care Metianu si retrasse candidatura. — Acum se credea că alegerea Eppului Mironu este assecurata, inse alta dî ad. in 2. Decembre intrunindu-se congressulu si purcediendu-se la actulu alegerii, resultatulu fu, că d’intre 88 voturi, 45 bille au fostu albe, 42 voturi se dedera pentru Eppulu Mironu era 1 votu pentru Nic. Popea, prin urmare, după ce n’au resultatu majoritate absoluta, nou’a alegere conformu statutului org. se va tiene in 3. Dec.“ care tienu mai bine de o luna spiritele agitate si asceptarile încordate, după cunoscutele vicissitudini, ajunse a fi terminatu spre binele besericei si allu natiunei, terminandu-se totodată si meseri’a denunciatiuniloru. Nescrutabile sunt arcanele Provedintiei mortii nu numai că invia, ci se urca la cellu mai inaltu punctu de culminatiune ca apparendu in tota splendorea se pota fi mai bine contemplati, spre a confunde arroganti’a celloru ce cu incualificabile nesfiela i-au declaratu de morti. Membrii congressului, essilandu d’in sinulu loru rellele consilie ce li-ar fi dictatu rancorea si passiunile, urmandu precum au urmatu, documentara inalta intrelleptiune, maturitate politica, abnegatiune si preste totu raru devotamentu cătra st. beserica, ultimulu si singurulu refugiu allu nationalitatii nostre nu numai opresse ci si insultate. — Onore deputatiloru congressuali! pentru fericit’a alegere, era nou alessului AE. si Metropolitu, poteri spirituali si corporali de la Ddieu, care l’au invrednicitu a fi cellu d’antaiu intre ai séi, pentru ca se pota sta pururea la inaltimea missiunei salle precâtu de grelle pre atâtu da sublime ’. Sciri electr. partec. a „Federat.44 Sabiiu, 2. Decembre, ora 28 min. din dr. Episcopulu Aradului Mironu Romanu au obtienutu 43 voturi, era 45 bille albe. In lipsa de majoritate, mane alta alegere. Sabiiu. 3. Dec. 12 ore, 30 min. din di. Resultatulu scrutinului de asta din Mironu Romanu alessu AE si Metropolitu eu 51 voturi. — Nicol. Popea au capetatu 31 voturi, se dedera si 6 bille albe. Mai primiramu inca done telegramme, un’a data la 2 ore d’in dî, alt’a la 3 ore 30 min. d’in dî, cari fiindu identice nu le reproducemu, multiamimu iese, pentru tote trele, amiciloru, cari avura bunetatea a ni le tramite. Astfelu marele actu allu alegerei Metropolitului basericei gr. or. romane, Camera deputatiloru Ungariei. Siedinti’a de la 17. Novb. 1874. Presied. Bela’Perczel deschide siedinti’a după 1 ora. Ministri pres. Bittó, Pauler, Szende, Ghiczy si Szapáry. După autenticareaprocessului verbala, presied. amnuncia mai multe petitiuni sosite de la juredictiuni; un’a, de la comitatulu Soproniu pentru a se introduce assecuratiunea de statu contra focului, si alt’a ,e la acell’asi cottu, pentru desfiintiarea institutiunei inspectoriloru de scola. Tribunalulu crim. d’in Pest’a cere permissiunea de a urmări pre deputatulu Em. Dulovics, pentru transgressiune contr’a securitatei corporale. (Se tramitte commissiunei de immunitate.) Paula Hoffmann predă petitiunea proprietarieloru de case din Bud’a-vechia, cari provocandu-se la legea despre unirea capitalei, prin care dinsii s’au insiratu in a Il-a classe de censu — remonstreza contra despusetiuniloru din noulu proiectu de lege despre darea de case. — Ernestu M u k i t s predă petitiunea cetătii M. Theresiopele, Jos. Szlávy petitiunea cetatei Posionu (totu in privinti’a proiectului de lege despre darea de case.) Tote se tramittu commissiunei pentru petitiuni. Ministrulu de finance, Col. G h y c z y predă reportulu despre modalitățile luarei Împrumutului din urma si unu proiectu de lege despre inarticularea acestuia. Ministrulu de aperarea tierrei, Szende, susterne unu proiectu de 1. despre contingentulu recrutiloru pre annulu 1875. (Se voru tipări si impartî.) Dup’aceia se publica resultatulu alegerei membriloru in comiss. politico-besericesca. Dup’o pausa scurta, notariulu casei de susu, bar. Va y , aduce nunciulu aceleia in obiectulu proiecteloru de lege modificate, ce au pertratatu. Siedinti’a se inchiaia după 2 ore. Siedinti’a din 20. Novem, 1874. Se deschide la 1 ore. Prés. Béla Perczel notari: Szenkey, Széli, Wächter, ministri pres. Pauler, Szende si Szapáry. Presied. anuncia petitiunea cetatei laurinu, pentru ca ministrulu de interne se aprobe statutulu (cetatei) despre chiri’a de case; apoi petitiunea cet. Kecskemét, pentru a regula prin lege affacerea incortelarei militariloru; mai departe petitiunea cet. Szegedinu pentru a se arunca dare comunale si asupra filialeloru, cari institutele austriaca de castigu le au aici in tierra, in fine petitiunea comitatului Cetatei de balta, pentru desfiintiarea instituiunei inspectoriloru de scola si pentru modificatiunile proiectului legii elect, făcute de casa de susu. Iuliu Steiger predă petitiunea corpului oficialiloru de posta si telegrafu pentru a li se imbunetatî lef’a, apoi o assemene petitiune a oficialiloru subalterni de la posta si telegrafu. Stef. T e r e s z k y predede petitiunea industriasiloru si a comerciantiloru din Oradea- Mare pentru desfiintiarea cammereloru comerciali. Ernestu Dulovics susterne petitiunea reuniunei advocatiloru din Budapesta in obiectulu noueloru proiecte de lege de contributiune. Iul. Steiger susterne apoi petit, clubului cet. din cerc. VII din Budapesta, care cere ca numitulu cercu se fia representatu in dieta prin doi deputati, ceea ce după numerulu poporatiunei salle, n’ar fi decâtu justu si ecitabile. Totodata se roga, ca ministrulu de interne se fia indrumatu a susterne unu proieptu de lege in acesta privintia inca in decursulu annului acestuia. Ign. Kassai interpelleza pre ministrulu de justitia: are cunoscintia, că la tribun. din Sedisior’a forte multe cause de cartea funduale remanu neresolvite, si prin acest’a eredeti in suffere straordinariu ? (Se va communica ministrului.) Col. Széli, ca refer, alla commiss. financ, susterne raportulu despre proiectulu de lege cu privire la desfiintiarea institutiunei comitiloru supremi ai cetatiloru. Se va tipări. Raportorii comissiunei centrale Edm. Beniczky, Lud. Horváth si Andr. Schmausz susternu raportele acellei corn. Se ordina tipărirea loru. Lud. Cséry susterne raportulu corn, economice despre bugetulu casei pre lunga curg. Ministrulu de interne Iul. Szapáry susterne proiectele de lege despre contributiunea domestica si despre spitalele publice, cerendu a se preda unei comissiuni deosebite de 15 membri (Aprobare.) — Cu acestea presied, inchiaia sied, la 1 ore 30 min. Siedinti’a de la 23. Nov. 1874. Presied. Bela Perczel. Notari : Wächter, Széli si Beöthy. Miniștrii pres.: Ghyczy, Szapáry, Zichy, Trefort, Szende, Pauler si Pejacsevics. Presied, anuncia, că Bela Fáy , alesu deputata in cerculu elect. Gödöllő si-a susternutu credentiunalulu. Se tramitte com. verif. Deput. Kresztics cere concediu de 4 septemane. I se accorda. Presied. areta apoi, că commiss. alessa pentru cestiunile politico-basericesci sa constitui tu alegundu-si presied. pr. Fr. Házmán si not. pre Al. Molnár. Zsedényi susterne petit, mai multoru commune, pentru desfiintiarea institutiunei notariloru cercuali. Sé se sterga § 76 din art. de 1. XVIII. 1871 si sé se consedara si a se allege notari: invetiatorii communali. Se indruma la commiss. pentru petitiuni. Zsedényi presenta apoi o£ petitiune in numele adunarei invetiatoriloru communali din tota Ungaria, cari se roga ca se se creeze lege din proieptulu susternutu mai de multu prin deput. A. Molnár, in obiectulu infiintiarei unui fondu de pensiuni pentru crescători si docenții tuturoru instituteloru publice de scutire a baiatiloru si de invetiatori poporali, cum si pentru veduvele si orfanii acelora. Se indruma la commiss. pentru instrucțiune. Col. Tisza presenta petit, mediciloru din Budapesta, contra noueloru proiecte de lege despre contrib. de castigu. M. Wahrmann predă petit, reuniunei moraliora, pentru modificat, mai multora §i din noulu proieptu de lege despre darea de castigu. Ford. Nemes susterne o petit, privata. — asemene Iuliu Olah petit, reuniunei mediciloru contra proiect, de lege despre contrib. de castigu. loanu Kiss susterne petit, cet. Satmaru contra toturoru proiecteloru noue de contrib. Ed. Horn, presenta petit, clubului cet. din Teresiopole etra acelorasi proiecte. Tote petit, se indruma la commis, pentru petitiuni. Ales. Csiky: Proiectele de legi inca neresolvite, ce attingu interesse vitali de alle tierrei, dovedescu de ajunsu, cumca presentulu modu de pertratare intre ambele case alle dietei nu se mai pote tiené. Nu trebue se fiu iertatu câtoruva episcopi, conti si baroni, ca se paraliseze de totu activitatea legislativa a camerei representantiloru. Oratorulu continua a demustra, că cas’a de susu in compusetiunea-i de acum nu mai are rațiune de a eseiste, si apoi face propunerea, ca neconsiderandu modif. casei de susu, regele se fia rogatu printr’o adressa a sanctiunu proiectulu de lege electorale. Mai departe propune, ca ministrulu de interne se fia indrumatu a presenta inca in decursulu acestei sessiuni unu proiectu de lege despre reorganisarea casei de susu, pre bas’a allegerei poporului, deca, adeca, se mai considera necessaria essistinti’a casei de susu. Cas’a decide a nu se tipări aceste propuneri. Edm. Szeniczey, ref. commiss. centr. pentru proiect, de lege electrecommanda raportulu commissiunei. Mich. Kasper se dechiara resolutu contra modif. casei de susu acceptate de commiss. centr. la § 5. in objectulu censului ardelénu. Oratorulu este de parerea, că deslegarea cestiunei censului ardelénu, in intiellessulu modif. casei de susu, este nederepta si purcederea ministrului e chiaru ne’ntiellessa. Oratorulu nu vre se trateze seriosu partea personale a cestiunei , de ora ce ministrulu a luatu de totu usioru schimbarea parerei si a convicțiunii salle in acesta affacere. Cu essemple practice oratorulu dovedesce, că prin noua modificatiune censulu ardelénu se schimba essentîalu, pre candu se dîcea, că proiectulu de lege elect, nu va face neci o schimbare essentiale. Iuliu Horváth assemene vorbesce contra propunerei comiss. centr., care n’o primesce, ci propune amendamentulu urmatoriu: „Puntele a) si b) de la § 5. se se sterga si cualificatiunea pentru dreptulu de allegere se fia contributiunea directa de 8 fi. 40 cr. fără arâneuri. Vine. Babes iu vede in modif. casei de susu acceptata de commiss. centr. o nedereptate contr’a natiunalitătiloru. I pare forte reu, că din multe părți se sustiene, cumca Ungari’a făr’ a nedereptatî pre natiunalitatile nemaghiare nu pote essiste. Respinge propunerea commiss. centr. Col. Tisza o sucesce in drept’a si’n stâng’a, că nu e vorba de ast’a, ci de ce’aș recunosce că decisiunile de mai inainte alle casei repres. suntu mai correcte, inse pentru a se poté găti list’a permanenta a allegatoriloru, pentru a nu se lipsi tiert’a de despusetiunile celle bune, din causa unor’a relle —e de parerea sé nu se continue desbatterea asupr’a puncteloru din cestiune, ci sé se iăe la protocollu, si acest’a sé se communice si casei de susu, că adeca cas’a represe si acum convinsa despre correctitatea conduseloru salle, inse fiinducă interessulu tierrei pretinde gatirea listeloru permanente alistă de la discussiunea ulteriore. Daniilu Irányi intr’unu discursu fulminantu indreptatu contra guvernementaliloru si a boieriloru, pre cestia timbreza de rei patrioti maghiari era pre ceia de rei barbati de statu. Oratorulu vre se baseze viitoriulu patriei pre 15 miliione de cetatieni ai ei, si nu numai pre soiulu maghiara, pentru care tiene că e periculu mai mare a avé sute de mii de inimici in tierra, la munte, de catu 20—30 deputati de ai nationalitatiloru in camera. Sustiene votulu de mai inainte allu camerei representantiloru. Ministrulu. Szapáry vorbesce pentru propunerea commiss. centr. cerendu ca se nu se iee la protocolu propunerea lui Tisza. Michailu B e s a n u. Onorabila Camera! Redicu cuventulu fara de a ave sperantia de resultatu favorabilu, pentrucă după celle ce s’au intemplatu in camera boieriloru, si după celle ce s’au vorbitu asta-din acesta camera, sciu prea bine, ce soarte va se aiba eos