Flacăra Iaşului, mai 1953 (Anul 9, nr. 2083-2107)

1953-05-01 / nr. 2083

­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 6 PAGINI 20 BANI ANUL IX, Nr. 2083 VINERI 1 MAI 1953 Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenior mumeiViana frăţiei muncitorilor din toaţe berile ! i­a SjtKgjg^ss^ESBKHaaiEBQayaBRBanRsaaaiBCiBaaaaEn.'JEsnaaaRBiiiaBaDBaBiiKaiBRBniciBBieaKiBBaicisaFgii »*siss»E!âKHirBBB:itNu:ciar;.va»i5Kzvissiz.B!-si* 1- PENTRU PACE, PENTRU ÎNFRĂŢIREA POPOARELOR A intrat în tradiţia celor ce muncesc, ca ziua de 1 Mai să fie sârbi cniţă în întreaga lume. In această zi oamenii muncii de pretutindeni, manifulându-şi solidaritatea, fac bilanţul realiţ­tilor pe care le-au obţinut şi îşi propili noile sarcini de luptă­­ împotriva enloatării, pentru pace, democraţie şi socitism. Anul acesta, ziua internaţionlă a oa­menilor muncii este sărbătorită sub sem­nul întăririi luptei popoarelor pentru men­ţinerea şi consolidarea păcii, înpotriva pregătirilor războinice, pentru educerea înarmărilor, pentru triumful neţii în lume. Nici când forţele păcii nu au fost mai puternice ca acum. In faţa pericolului războiului, rândurile milioanelor fie parti­zani ai păcii, oamenii simpli ca pretu­tindeni, se strâng tot mai mult. Păturile largi ale celor ce muncesc se conving tot mai mult de adevărul învăţatul­­ mare­lui Stalin , care a arătat că „pacea va fi menţinută şi consolidată dacă popoarele vor lua în propriile lor mâini cauza menţinerii păcii şi o vor apăra­­până la capăt“. In fruntea demonstraţiei de acest 1 Mai, în fruntea luptei pentru apărarea păcii păşesc minunaţii oameni sovietici, constructorii primăverii omenirii. Che­mările de 1 Mai ale Comitetului­ Central al P.C.U.S., încercatul Partid al lui Lenin-Stalin, au răsunat şi anul­ acesta cu acelaş înflăcărat îndemn la luptă şi la muncă, pentru construirea comunismu­lui, pentru democraţie şi socialism, pen­tru pace şi prietenie între popoare Uniunea Sovietică a fost totdeauna pentru pace. Aşa după cum a arătat to­varăşul Malencov în cuvântarea sa la meetingul de doliu în ziua funeraliilor lui I V. Stalin, „Partidul Comunist al Uniun­nii Sovietice, Guvernul Sovietic conside­ră că cea mai justă, necesară și dreaptă politică externă este politica păcii Intre toate popoarele, bazată pe încrederea re­ciprocă, politică eficace, sprijinită pe Jan­tfi si­^oafirmatâ­ prin. .faptel^SjUapy?^. oamenilor sovietici, fapte de eroism in munca paşnică, constructivă, dovedesc cu prisosinţă politica de pace a U.R.S.­ Dând viaţă Directivelor Congresului al XIX-lea al P.C.U.S. cu privire la cel de al cincilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale, oamenii sovietici ob­ţin noi şi măreţe succese pe şantierele marilor construcţii ale comunismului. Me­canizarea şi automatizarea procesi­nii d­e producţie se înfăptuesc tot mai larg, u­­şurând munca oamenilor ; se ridică noi uzine electrice ca de pildă, cea d­e la Cuibîşev, cu o capacitate nemaiîntâlnită în lume. In timp ce în ţările capitaliste bântue şomajul, mizeria şi foametea, în Uniunea Sovietică nivelul material şi cultural al celor ce muncesc creşte ne­încetat. Alături de Uniunea Sovietică, o con­tribuţie însemnată la întărirea păcii între popoare, o aduc Republica Pogo­u »* ’ " * ‘­­“­* Ulv. drcuu craţie populară, precum şi Republica De­mocrată Germană. Cu ajutorul frăţesc per­manent al Uniunii Sovietice şi sub con­ducerea partidelor comuniste şi munci­toreşti, oamenii muncii din aceste ţări obţin succese tot mai însemnate­­"pe dru­mul construirii societăţii socialiste, a că­rei lege economică fundamentală este, aşa cum ne învaţă marele Stalin „asigu­rarea satisfacerii maximale a nevoilor ma­teriale şi culturale mereu crescânde, ale întregii societăţi, prin creşterea şi per­fecţionarea neîntreruptă a producţiei so­cialiste pe baza tehnicii celei mai înain­tate". Pentru a construi o astfel de viaţă luptă popoarele din ţările coloniale şi dependente şi din însăşi ţările capita­liste. Orice om cinstit admiră sincer ero­ismul popoarelor din Vietnam, Filipine, Malaia care luptă pentru cucerirea inde­pendenţei, admiră lupta oamenilor mun­cii din Franţa, Italia şi celelalte ţări ca­pitaliste, unde se intensifică mişcarea grevistă pentru obţinerea drepturilor fi­reşti ale muncitorilor, împotriva războiu­lui şi tratatelor înrobitoare.­­ Mai le dă acestor popoare forţe noi şi încredere în apropierea­ victoriei, nn prăbuşirea ine­vitabilă a pu­tredei societăţi capitaliste care şi-a tras traiul. Şi cu cât sunt mai arbitrare şi mai sângeroase măsurile lua­te împotriva­ oamenilor muncii, partizani ai păcii,­­ uită­tori pentru drepturile de­mocratice, cu atât mai încordată devine lupta, fiecare ni aducând noi victorii for­ţelor păcii, n nimeni şi nimic, nici ame­ninţârile, nici măsurile excepţionale luate de vârfurile moţiunii capitaliste, nu vor putea să încătuşeze şi să stăvilească for­ţele păcii. Poporul nostru muncitor sărbătoreşte ziua internaţionala a celor ce muncesc, cu noi şi înse­mnate succese pe drumul construirii socialismului. Cifrele recentu­lui Comunicat al Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Mi­niştri, asupra­­ rezultatelor îndeplinirii planului de stat pentru dezvoltarea eco­nomiei naţional pe trimestrul I 1953, vorbesc sobru din convingător despre ho­tărîrea de necliitit a oamenilor muncii din ţara noastră de a lupta­ pentru înde­plinirea cincinalului în patru ani. Planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit pe ansamblul producţiei în proporţie de 101,1 la sută. In com­­parat­ie cu aceiaşi perioadă a anului 1952, producţia globală a industriei noastre so­cialiste a crescut cu 23,1 la sută. După cum ne arată Comunicatul, în acest trimestru au continuat cu succes lucrările pe marile şantiere ale socialis­mului, unde au intrat în funcţiune noi construcţii ale prăji­i, ca : Staţia Centrală ne­ con­casare din zona Canalului Dunăre Marea Neagră, hidrocentrala Moroeni, o staţie de dezbenzinare, etc. Deasemeni, succese însemnate au fost obţinute şi în agricultură. Aceasta a fost înzestrată cu noi maşini şi unelte agri­cole. Avem astăzi aproape 4.000 de gos­podării colective şi întovărăşiri agricole, sectorul socialist din agricultură ocupând 23 la sută din supafaţa arabilă a ţării. Prin producerea­­ cât mai multor bu­nuri de larg consum, nivelul de trai al oamenilor muncii din­ ţara noastră a cres­cut simţitor. In acelaşi timp au fost obţi­nute noi succese pe drumul culturalizării masselor, în domeniil sanitar, etc. La obţinerea aceşti­ vicotili au contri­buit din plin şi oam­enii mu­ncii din re­giunea noastră. Colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri şi­­funcţionari ale în­treprinderilor din reginea noastră au pornit cu entuziasm .» înfăptuirea sard­­,■11 Ci apciLc Uc iubitul conducător al vu­­porului nostru munci­p­, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Indepinirea cincinalului în patru ani. La Arearele C.F.R. Paş­cani şi fabrica de tricoaje „Moldova“, de pildă, muncitorii lucrează încă de multe zile în contul lunii mai. In întrecerea socialu­, în cinstea ma­rii sărbători, muncitorii şi tehnicienii au venit cu noi propuneri tehnico organiza­torice pentru îmbunătăţea procesului de producţie, a căror aplice a dus la în­deplinirea şi depăşirea noilor norme re­vizuite. Datorită succesor deosebite do­bândite, numeroşi muncuri şi tehnicieni ca, de pildă, Dumitru Macovei şi Ganciu Gheorghe de la Ateliele Principale C.F.R. „Iile Pintilie“, Pădure Maria şi Gavril Lucreţia de la fabrica „Ţesătura“, Gheorghe Buruiană şi N. Grigorescu de la Atelierele C.F.R. Paşcani şi alţii, au fost confirmaţi stahanovişti, regiunea noastră mândrindu se deasemeni cu un tot mai însemnat număr de fruntaşi în producţie. Antrenaţi în întrecere socialistă şi pa­triotică, oamenii muncii din agricultură din regiunea noastră au întâmpinat şi ei cu cinste măreaţa zi de 1 Mai, pregătin­du-se intens în vederea Congres­u! fruntaşilor din gospodăriile colective. In fruntea campaniei de primăvară din re­giune se află sectorul socialist din agri­cultură. Gospodăria agricolă de stat De­­leni—Hârlău, gospodăriile colective Mir­­ceşti—Codreşti, Buznea—Tg. Frumos, Voineşti—Iaşi, Coarnele Caprei- Hârlău, Băiteni—Vaslui şi altele, au terminat cu mult înainte insămânţârile, iar exemplul tot a fost urmat îndeaproape şi de ţăra­nii întovărăşiţi şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Aceasta a făcut ca raionul Codăeşti să termine complect însămânţările, iar pe regiune planul să fie îndeplinit până la data de 29 Apri­lie, în proporţie de 88,46 la sută. ■Jmbinând munca politică din campa­nia de însămânţări cu munca de lămu­rire pentru convingerea ţăranilor mun­citori de avantajele muncii în comun, or­ganizaţiile de partid de la sate au făcut să crească simţitor numărul cererilor petru înscriere în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Numai in cursa lunii Aprilie, au luat fiinţă în regiunea noastră un număr de 5 gospodării co­lective. Nu pot fi trecute cu vederea nici suc­cesele obţinute de oamenii de ştiinţă şi cultură din regiunea noastră, care prin lupta lor activă pentru pace contribue cu eforturi sporite la construirea socialismu­lui. Oamenii de ştiinţă din Iaşi ţin o strânsă legătură cu întreprinderile noas­­tre pe care le ajută în rezolvarea dife­ritelor probleme ale procesului de produc­ţie; ei muncesc cu entuziasm la întocmirea unor proiecte importante cum ar fi de pildă, proiectul pentru aducerea apei În Iaşi sau proiectul pentru reconstruţia o­­­­raşului. În aceste zile de sărbătoare, poporul nostru muncitor, îşi îndreaptă co­rect­­c­oştinţă gândul către Uniunea Sovietică, feliberatoarea ţării noastre, fără al cărei ajutor permanent, prietenesc şi dezin.te­­resat, mersul nostru înainte pe calea so­italismului, ar fi de neconceput. Poporul nostru muncitor sărbătoreşte ziua 4, 1 Mai, pregătindu-se intens pentru a izdui o nouă şi măreaţă manifestare pen-­­ pace şi prietenie între popoare; Congre­­si Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, care va avea loc în Capitala patriei noas­­tre. Poporul nostru consideră ca o mare cinste acest lucru şi îşi intensifică efor­ii­lie pentru obţinerea de noi succese în Iuta pentru apărarea păcii, pentru întă­ri­ra continuă a statului nostru democrat­­ooular, pentru construirea socialismului, strângându-şi şi mai mult rânduilie în fiul partidului şi guvernului, în frunte cu iubitul conducător, tovarăşul Gheorghe Georghiu-Dej, poporul nostru muncitor fac legământ în această zi, să întărească nelntenit legăturile prieteneşti de nez­­driţicinat cu marea Ţară a constructorilor comunismului, să strângă şi să dezvolte legaturile prieteneşti cu popoarele ţări­­l°r de democraţie populară, cu oamenii mitlcii din ţările capitaliste şi coloniale, cu toate popoarele care luptă pentru ma­­rea ceauză a păcii, democraţiei şî sociii­.s­mmiL Tsi ii data Atelierele C. F. R.-Paşcani lucrează In contul zilei de 20 mai de muncă al Atelierelor Paşcani, a desfăşurat între­­ia listă în cinstea lui 1 Mai, prea fermă de a depăşi reali­­tmease dobândite în primul zările trimestru al acestui an. Iată de ce, zi cu zi, ca urmare a muncii însufleţite pe care au depus-o harnicii ceferişti, graficul de îndepli­nire a planului de producţie pe între­prindere creştea văzând cu ochii. La începutul acestei săptămâni, atelierele au început să dea produse pentru cea de-a­­ doua jumătate a lunii Mai, să atingă un procent de 5% a producti­vităţii muncii, în plus faţă de sarcina planificată. În cadrul schimbului de onoare, la capătul celor opt ore de lucru panoul de onoare al întreprinderii, era acoperit de nesfârşite coloane cu nume de oameni şi fapte, oglindind roadele unei muncii desfăşurate cu elan, cu dragoste şi bucurie. Astfel, fierarul Ion Zagan a răsplă­tit cinstea ce i s’a făcut de a î se a­­corda titlul de stahanovist, dând două norme de producţie, efectuând în ace­laş timp lucrări de cea mai bună cani­tate. Deasemeni, stahanoviştii Hris­­tache Şalaban, Gheorghe Ascironie, Titus Fălticeanu, Constantin Lang, Ion Ştirbu, Gheorghe­,Buruiană şi mulţi alţii, în ziua scribului de o­­noare au lăsat mult în u­­rmă normele de producţie. 1r. Plina de rezultate frujoase a fost şi munca desfăşurată de către brigada I­stahanovistă de tine­­, care şi-a depăşit programul său producţie cu 110%, realizând în acel­­timp şi eco­nomii la materiale în care de 520 lei. Insufleţitorii întrece din cadrul acestei brigăzi au fost temiştii Va­sile Feraru, Ştefan Buna şi C. Ghi­­dion, care în tot­ timpui dor opt ore de lucru au fost exempl­ru de mun­că neobosită. Colectivul de muncă , Atelierelor C.F.R. — Paşcani a dat­­ziua schim­bului de onoare o profeţie cu 3% mai mare faţă de ziua v-1 a lunii, a realizat economii în va­re de 4221 lei, iar lucrul efectuat fost lipsit complect de rebuturi şi­­vagoane că­zute în termen de garare. In ziua schimbului de onoare,­­ Jucitorii A­­telierelor CFR — Pașcu­­ au înce­put să lucreze în contu.­ Mai, respectându-și astfe­lul luat în cinstea acestei bir­­ori, in adunarea festivă care a avut loc după terminarea lucrului, tov. Leri Lesier, secretar al Comitetului regio­nal­­de partid, vorbind muncitorilor despre însemnătatea zilei de 1 Mai, a scos în evidenţă felul în care munci­torii ceferişti ai acestor ateliere au în­ţeles să întâmpine măreaţa sărbă­toare a oamenilor muncii.­­ „Realizările obţinute în producţie a spus printre altele vorbitorul, — trebue să constitue un stimulent puter­­nic pentru a vă intensifica eforturi­ în lupta pentru noi realizări în ved­­­rea îndeplinirii cincinalului în p.f ani. Comitetul regional de partid ,­ cheamă să desfăşuraţi tot mai 1C, întrecerea socialistă rjru ■ : '' ţ,:, mereu realizările «fc ,. . .// prezent, contribuir v C'v'i/ regimului nostru . b / consolidarea lap ' :■ .-' , ... / crației, la victo.'-- 5 /-/--.-v/V' muiui in scumpi. E ,, Imbold perma! fie elanul cu enni':'/ getici crescuți / ‘, ' ' f.V * partid al iui - ' zi de zi vfv ' / -' / /- /­ sőt? LN JLLNJ LLA ZI L EIDE I MAI In ziua schimbului de onoare la fabrica „Ilie Pintilie“ din Roman ,-­­a ziua schimbului de onoare în cinstea zilei de 1 Mai. Totul era pregătit de harnicii mun­citori de la fabrica „Ilie Pintilie“ din Roman pentru această zi. LA STRUNGARIE In sala mare a secţiei de str­ungă­­rie, strungarii îşi făcură ultimele pregătiri. La flueratul prelung al si­renei, planşaibele, universalele por­niră să se învârtească cu o viteză maximă făcând cuţitele să muşte la­com din piesele care urmau să ca­pete forma dorită de strungar. Cu un elan deosebit a pornit să doboare vechile norme stahanovistul Tonchievici Grigore, care lucrează la strunjirea unor ventile de la motorul „Diesel“. Tot la secţia de strungărie lucrează U.T.M.-istul Fodor Bela. El strunjeşte piese pentru motoare. LA TURNATORIE Echipa turnătorului Flenchea G. e în plin lucru. El ca şi ceilalţi membri ai brigăzii lucrează cu o deosebită repe­ziciune, pentru a căpăta noi depăşiri de norme în această zi. Aceiaşi muncă entuziastă se desfă­şoară în toate secţiile fabricei. Peste tot, muncitorii şi-au intensificat efor­turile pentru a obţine noi succese în producţie, în cinstea zilei de 1 Mai. Prin staţia de radioamplificare re­zultatele muncii au fost transmise re­gulat. Mai precis însă au aflat munci­torii rezultatele în cadrul meetingului care a avut loc după încetarea lucrului. Primii care au dat cea mai mare pro­ducţie în această zi au fost cei din bri­gada U.T.M.-istă a lui Vasilat Nicolae şi cei din echipa inginerului Truş Ioan. Realizări frumoase au şi stahanovistul Poiată Neculai care a realizat o depă­şire de 75 la sută şi strungarul Ton­chievici Gr. cu 78,6 la sută. Şi la sec­ţia de turnătorie planul a fost depă­şit cu 73,9 la sută. Aici a lucrat echipa turnătorului Flenchea Gh. Importantele depăşiri de norme pe care le-au obţinut stahanoviştii, mun­citorii şi fruntaşii în producţie în aceas­tă zi au făcut ca planul de producţie pe luna Aprilie să fie îndeplinit cu 107,4­­la sută, obţinându-se o econo­mie de materiale în valoare de 4866 lei. La meetingul care a avut loc după încetarea lucrului a participat şi tov. Rotaru Ioan, prim secretar al Comite­tului raional de partid Roman, care a felicitat colectivul acestei între­­­prinderi, pentru succesele obţinute^fA­pă care a urmat înmânarea ste­lor de producţie secţiei condusă de utemistul VasilaTî­lăci; îv*A­cţiei fabricai brut condusă Trus Toan. După meeting n festival dat de echipa art . ■ , . ... - ... , - ..... . bricei „Hie Pintilie“ Ron ’■ ‘ H. LEON ' Fruntaşi în cinstea lui ! In cinstea zilei de 1 Mai, măreaţa săr­bătoare a oamenilor muncii din lumea întreagă, muncitorii şi tehnicienii de la Stafiunca de Maşini şi Tractoare Ro­man, sub conducerea directă a organi­zaţiei de bază, şi-au intensificat efor­turile pentru terminarea planului de lucrări prevăzut până la data de 9 Mai. Antrenaţi în întrecerea socialistă ei au muncit cu elan pentru a ajuta gospodăriile agricole colective şi în­­tovărăşirile agricole să-şi termine la vreme planurile de însămânţări. Datorită muncii bine organizate ei au reuşit ca la data de 28 Aprilie * Vi1 rninc planul de lucrări ne In« V : 1 camr.anie, cu li zile înainte Printre brigăzile de taşe se „găseşte şi brig tov. Moroşanu Alexai ca intensă depusă de. Constantin, Grigoraş Gruia şi Nagâţ Va­­gadă şi-a terminat • încă dela data de ^ data de 27 Apţjtit!^. păşit cu 40,41 la.. Au muncit bir ■ gada condusă de -f și-au terminat -J-'.“ Aprilie, adică : vreme, precum p gada de tineretfe* Ion Roşu care« ■:? , situat în fn din staţi cp Ridicarea de noi cadre în ramura morăritului Ridicarea de noi cadre în ramura morăritului a devenit o preocupare de siamă şi pentru organele de conducere ale morii „Ceahlăul“ din Huşi. Astfel, direcţiunea morii, împreună cu comi­tetul de întreprindere, au hotărît în­fiinţarea unei şcoli de calificare pe du­rată de 6 luni, unde vor fi calificaţi un număr de 9 muncitori în­ meseria de văiţari, morari, planzicteri şi curăţi­­tori. Printre aceşti 9 tovarăşi, au fost atrase un număr de 4 femei care vor fi calificate in ramura de morărit. Şcoala de calificare de la moara „Ceahlăul“ din Fluşi se bucură d*y î o frecvenţă regulată, iar printre ace ce îşi însuşesc temeinic meseria numără­tor. Deca MariaAChiriac,E­lena şi Ruja loan. Având cele neces; • nări a acestei serv'd“ care 1 acord­ " , elevii scoT ,­­ „Ceald; • Lnsiv *1 Kj“***-'' ...•NSKSSm .'•A »Vs-' . .. , v ^ "4^ 7 K" ■aS®°S " itji !

Next