Flacăra Iaşului, mai 1953 (Anul 9, nr. 2083-2107)

1953-05-01 / nr. 2083

FLA CAPA IAȘULUI Cu­ltura-bun al masseior In geniala sa lucrare „Problemele­­economice ale socialismului în URSS“, marele Stalin a arătat că le­nea economică fundamentală a socia­lismului este asigurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale între­gii societăţi, prin creşterea şi perfec­ţionarea neîntreruptă a producţiei socialiste, pe baza teh­nicii celei mai înalte. Satisfacerea nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale oame­nilor muncii constitue scopul regi­mului democrat popular. Acest lucru rezultă şi din importantele fonduri alocate pe 1953 din bugetul de stat al R.P.R. pentru acţiunile social- culturale, in valoare de 5.372,5 mili­oane lei, sumă ce reprezintă o sporire ele 1.007,3 milioane lei faţă de fon­durile din bugetul pe 1952 şi care a­­rată o creştere cu 23,0 la sută. Aloca­ţiile prevăzute pentru acţiunile so­cial culturale pe 1953 reprezintă 14,3 la sută din totalul cheltuielilor bu­getului. Subliniind continua înflorire cultu­rală a patriei noastre, iubitul nostru conducător, tovarăşul Gh. Gheor­gi­iu- Dej, în articolul „întărirea continuă a regimului democrat-popular în Re­publica Populară Română“ — apar­ut în revista „Comunist“ Nr. 1 pe 1353 — a arătat că: „Tot mai larg se dez­voltă în România ştiinţa, literatura şi arta. Pentru oamenii muncii crea­toare există la noi condiţii dintre cele mai prielnice. Atribuirea Premiu­lui de Stat unui număr de peste 200 de oameni de ştiinţă, stahano­­işti şi inovatori în producţie, litera,­ şi oameni ai artei — constitue o măr­turie a faptului că sub regimul de­mocrat-popular înfloreşte cultura“. Specific noii noastre culturi, care înfloreşte sub soarele regimului nos­tru de democraţie populară, este tocmai caracterul ei de massă. Bu­nurile culturii, artei şi literaturii, prin grija partidului şi guvernului, pă­trund tot mai adânc în masse, devm un bun al milioanelor de oameni ai muncii. Prin lupta împotriva analfa­betismului, prin editarea diferitelor lucrări ştiinţifice şi literare în mili­oane de exemplare, prin pătrunderea filmelor până în cele mai îndepărtate sate, prin radioficarea a su­te de car­tiere şi comune, prin ridicarea de noi şi noi instituţii de cultură — cămine culturale, şcoli, teatre etc. — cultura, arta şi literatura pătrund tot mai a­­dânc în masse, în rândul oamenilor m­unci­i. _____________________ împreună cu întreaga ţară şi re­giunea noastră cunoaşte o tot mai mare dezvoltare pe tărâmul culturii şi artei. SE RISIPEŞTE NEGURA La 1 Mai 1945, treziţi din negura adâncă în care-i ţinuse regimul de cruntă exploatare burgh°zo­ moşieresc mii de ţărani săraci au venit la ma­rea sărbătoare de la Iaşi , primul 1 Mai liber. Au venit ţărani săraci şi mijlocaşi de prin Podul Iloaiei, din Cucuteni, dela Dobrovăţ, din Hlin­­cea, din Valea Adâncă, din Popricani, din Voineşti. Sărbătoarea lui 1 Mai dăduse o nouă viaţă oraşului elibe­rat, cu prezenţa ultimului război încă vie, prin mărturiile clădirilor prăbu­şite. Şi cei care l-au sărbătorit atunci pe 1 Mai nu vor uita niciodată slo­vele ruseşti scrise pe edificiile de ştiinţă şi artă din Iaşi, slove prin care sergentul Stepanov exprima grija oamenilor sovietici pentru cultură. Aşa, oamenii îşi amintesc­­şi azi cum odată cu eliberarea primelor străzi ale Iaşului, ostaşii marelui Stalin s’au îngrijit de edificiile de cultură ca să nu fie distruse de răz­boi. Mărturie stau Universitatea, Bi­blioteca Centrală, Teatrul Naţional. înainte, burghezo-moşierimea fă­cuse din universităţi, biblioteci şi tea­tre un apanaj al său. De ele n’aveau dreptul să se bucure oamenii muncii şi fiii lor. Dela primul 1 Mai liber şi până astăzi au trecut 8 ani, 8 ani de luptă eroică şi victorii pentru clasa munci­toare. Rând pe rând au fost răstur­nate toate stavilele care împiedicau versul nostru spre socialism. La 30 Decembrie 1947, monarhia, ultimul stâlp al regimului burgh­ezo-moşie­­resc, a fost răsturnată. In aceeaşi zi, statul nostru a fost proclamat re­publică populară. In 1948, s’a tre­cut la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, iar anul 1949 început cu primul nostru plan eco­nomic de stat, între sarcinile căruia fost la loc de cinste continua dez­voltare a revoluţiei culturale. Primul nostru plan cincinal duce la o şi mai rodnică muncă artistică şi ştiinţifi­că. Astăzi, cele 167 de­­acuităţi, cele 724 şcoli medii şi 484 şcoli profesio­nale, ca şi miile de şcoli elementare, teatrele, bibliotecile şi cinematogra­fele aparţin întregului popor, şi sunt frecventate de oamenii muncii, de fiii celor care iau parte activă la con­struirea socialismului în patria noas­tră. IAŞI - ORAŞ AL CULTURII . Oraşul nostru a devenit astăzi un puternic centru cultural. Iaşul are as­tăzi 21 facultăţi, aproape 80 de şcoli medii şi elementare, şcoli profesio­nale, biblioteci sindicale în toate u­­nităţile de muncă, o bibliotecă cen­trală şi ana regională, cu o secţie specială pentru copii şi cu o secţie în parcul „1 Mai“, — 5 teatre — Teatrul Naţional, Teatrul Evreesc de Stat, Ansamblul Armatei, Ansamblul Sfatului Popular a! oraşului şi Tea­trul pentru copii, — 5 cinematogra­fe — untul în aer liber. O rodnică activitate desfăşoară la Iaşi şi Filiala Academiei R. P. R. Pentru merite deosebite, parte din membrii ei, deţin titlul de laureaţi ai Premiului de Stat, cum sunt: acad. Radu Cernătescu, prof. univ. O. Mayer, prof. univ. Mircea Savul, prof. univ. Gh. Gheorghiev, prof. univ. A. Im­imovici, prof. univ. M. Ilai­­movici şi alţii. Teatrele ieşene obţin deasemeni importante succese, cum a fost acela al prezent­ării piesei „Chiriţa în pro­vincie" la Bucureşti, sau acela al prezentării premierei pe ţară cu piesa „Ochiul­­babei“ a tov. G. Vasilescu, lucrare la reuşita căreia a contribuit cercul de dramaturgie de pe lângă Teatrul Naţional. Succese frumoase obţin de asemeni, pictorii şi sculptorii ieşeni, grupaţi în filiala Uniunii Artiştilor Plastici, precum şi membrii filialei Uniunii Scriitorilor. Nume de artişti, plastici şi scriitori ieşeni — ca Gică Po­­povici, Miluţă Gheorghiu, F­lena Foca, Nicolae Popa, Ion Istrati, Dan Hat­­manu, Nicolae Tatomir şi alţii — se impun tot mai mult atenţiei mas­­selor, celor cărora îşi închină astăzi cu bucurie întreaga muncă de crea­ţie, aşa cum fac şi compozitorii ie­şeni. Filarmonica de Stat „Moldova“ a trecut la intensificarea acţiunilor în întreprinderi, organizând concerte pentru muncitori, iar în prezent este pe punctul de a-şi înfiinţa un pro­gram de cântece de masse. RODNICA ACTIVITATE CUL­TURALA IN SATELE REGIU­NII NOASTRE Prin grija partidului şi guvernu­lui, cultura şi arta pătrund tot mai adânc în masse. Numărul căminelor culturale, al şcolilor şi al diferitor instituţii de cultură este în continuă creştere. In regiunea Iaşi sunt astăzi aproa­pe 750 cămine culturale. In cadrul lor îşi duc activitatea peste 400­­e­­chipe de joc, 387 formaţii teatrale, peste 450 coruri, numeroase forma­ţiuni instrumentale şi echipe artisti­ce. In regiunea noastră sunt astăzi 120 case de citit şi aproape 900 de bi­blioteci, cu un fond de aproape 500.000 volume. In cursul anului 1953 este planificată deasemeni con­struirea a încă 62 școli și 25 cămine culturale. Pentru a le asigura o tot mai rod­nică activitate, peste 450 cămine cul­turale au fost înzestrate cu aparate de radio, iar peste 50, cu aparate de cinematograf. Cu multă bucurie sunt deasemeni întâmpinate la sate cara­vanele cinematografice ale sfatului popular regional şi ale Regiunii A.R.L.U.S. In cadrul căminelor culturale, o vie activitate desfăşoară şi filiala S.R.S.C. şi subfilialele sale raionale, iar în cadrul colţurilor roşii de la gospodăriile agricole colective, se duc permanent membrii filialei Iaşi a Societăţii „I. V. Miciurin“. O rodnică muncă artistico-culturală desfăşoară deasemeni la sate cele 126 formaţii artistice sindicale care au participat la cel de al treilea concurs pe ţară. Printre formaţiile artistice fruntaşe sunt cele de la Direcţia Re­gională C.F.R., Atelierele Principale C.F.R. „Ilie Pintilie“, E. T. A. C. S . P. I­. T., Sindicatul învăţământ Iaşi, Fabrica de zahăr Roman, „Ţe­sătura“, I. M. S. Roman, Atelierele C.F.R. Paşcani, Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare, Institutul Politehnic, Institutul Medico-Farma­­ceutic şi Institutul Agronomic. Un suc­ces al muncii artistice de amatori îl constitue şi formarea Ansamblului Popular al oraşului Iaşi, care a re­purtat frumoase succese în deplasă­rile din raioanele Roman, Paşcani şi Vaslui. BUCURIILE VIEŢII NOI Clădirea mare de la Simioneşti, din raionul Roman, este înzestrată cu scenă spaţioasă, cu sală de proecţie, cu sală de şah, este transformată în­­tr’un frumos locaş de cultură. In sala de spectacole a sa, peste 1.000 de muncitori, colectivişti, muncitori agricoli şi ţărani muncitori au asistat la începutul lui Aprilie, la spectaco­lul dat de Ansamblul Sfatului popu­lar al oraşului Iaşi. — Tot mai multe sunt bucuriile vieţii noastre de azi ! îşi exprimă mulţumirea Maria Costin, al cărei băr­bat lucrează la I. M. S. Roman. Unde credeam noi vreodată că vom ajunge să avem teatru la Simioneşti. — Iată­ însă, că am ajuns şi bu­curia zilelor lu­minoase de azi. Iar pentru asta trebue să mulţumim cla­sei muncitoare, partidului ei de avan­gardă. DISPARE NEŞTIINŢA DE CARIE Mare a fost înainte numărul ne­ştiutorilor de carte din comuna Bu­tea, raionul Tg. Frumos. El însă a scăzut treptat în anii regimului de democraţie populară. Numai in pri­măvara aceasta, la examenele de al­fabetizare s’au prezentat 167 de ţă­rani muncitori, care au învăţat bu­­chiile abia acum, cu toate că mulţi din ei au ajuns în miezul vieţii. Printre primii la examen a fost şi ţăranul muncitor Petre Joja, om de 50 de ani împliniţi. Cu litere mari, albe, el a scris cu bucurie, pe tablă, fără nici o gre­­şală: — Trăiască alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, temelia regimului nostru de demo­craţie populară ! După reuşita examenului, când a fost felicitat de către cadrele didac­tice, Petre Joja, a mulţumit partidu­lui şi guvernului pentru condiţiile care i le-a creat de a învăţa carte. Astăzi ne bucurăm din plin de bu­nurile culturii. Arta, ştiinţa şi litera­tura aparţin întregului popor. Zilele fericite de azi le trăim datorită e­­roicei lupte pe care au dus-o cei mai lumi fii ai poporului nostru, clasa muncitoare. Sărbătorim anul acesta Cel de al optălea 1 Mai într-o ţară liberă. Sub semnul lui 1 Mai, să strângem şi mai mult alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea m­un­­citoare, să ne unim şi mai mult, pen­tru a da un tot mai mare avânt luptei pentru pace şi socialism ! Bucuriile vieţii noi sunt multe şi felurite. Şi ele vor continua să înflo­­rească mereu, din plin, sub soarele regimului nostru de democraţie popu­lară, în care bunurile culturii sunt ale celor mulţi, ale întregului nostru popor muncitor. TRAIAN ŢANEA Niciun angajament neîndeplinit A­­cestea sunt cuvintele cu care te în­tâmpină oamenii muri de la Atelie­­rele C.F.R. „Ilie Pintilie“, şi acest angajament este transformat îin fapte. Intr’adevăr pătrunzând în secţiile atelierului rămâi impresionat de râv­na cu care se munceşte. Şi acest elan sporit al muncitorilor este viu oglindit prin gazetele de perete. Astfel, gazeta de perete de la secţia strungarie cuprinde mai multe , arti­cole semnate de diferiţi muncitori prin care se popularizează atât im­portanţa zilei de 1 Mai, cât şi obiec­tivele pe care­ muncitorii s’au anga­jat să le îndTulnească in e*n«tea a­ces tei zile. ti mai chit articol (Filat 24 Aprilie, ziua schimbului de onoare, a­rată felul în care mu-; ci­torii au po­rnit la muncă în acenscă zi, și angai; mp U-'le lor deosebit .R ir; empiu: m­uncitor­. din secţia IlI-a strungarie s’au anga­jat să termine 80 la sută din repa­raţiile prevăzute la o locomotivă — re­paraţii pentru care fusese planificat un timp mai îndelungat — până la o­­rele 16,30. Pentru ca munca să fie de cea mai bună calitate, sarcinile au fost împărţite pe oameni, partide şi brigăzi în fruntea cărora au stat to­varăşii Lazăr Gheorghe, Alexa Gh şi A. Balint, Florea Constantin, Gheorghe Zlăvog şi Maximiuc Alex. Situându-se în frunte ei au fost popularizaţi prin gazeta de perete a organizaţiei de bază şi comitetului de secţie. La secţia I-a montaj, lucrul în ziua schimbului de onoare­ în cinstea iu 1 Mai s’a început înainte de ora 7. Printre primii au Intrat în hala de lucru muncitorii Monoranu I., Berbu Constantin, Năstase M., uternistul Mocanu D. şî alţii. Şi ei şi-au­.organi­zat temeinic rpiul.cr 1 ^ Vru a-şi putea îndeplini angw- 11 rest lu­cru vorbeşte pe larg gazeta lor de perete. In alte articole se vorbeşte despre brigada 6 Martie ai cărei membr­i a­­plicând metoda Voroşin, au reuşit să organizeze şi să păstreze în bune con­­diţii şi curăţenia la locul de mumă. Acelaş rol de a contribui la spri­­jinirea elanului oamenilor muncii au îndeplinit şi gazetele de perete reia atelerele fierărie, turnătorie, izm­ă magazie şi altele, arătându-se prin artic­ole scrise într’o formă atrăgă­toare.şi concretă, importanţa zilei de 1 AV' «­..trbătoarea oamenilor mumii d' . . reagă. Astfy! T:V T Gazetele de perete de la Atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie“ — oglindă vie a succeselor obţinute de oamenii muncii în cn­stea lui 1 Mai Ce să citim In Editura pentru literatură politică a apărut:-" Consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă 192 pag. 2,60 lei MIRON CONSTANTINESCU : Ma­rele ajutor acordat de I. V. Stalin în dezvoltarea economiei ţărilor de democraţie populară * * * * 1 Mai ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc ☆ A apărut Nr. 17 T 1 A4 P U R I NOI Sumar: Marea Chină. L. Scuratov : Nodul de contradicţii din Orientul apropiat. U. Erskin : Situaţia mizeră a munci­torilor iugoslavi. A. Prisacov: Agresiunea împotriva Birmaniei. Din viaţa internaţională (note). I. Nichitov : In Indonezia (impresii de călătorie). A. Comarov : O călătorie în Finlanda (însemnările unui ziarist). I. Şevţov : In satul Orizovo (scrisoare din Bulgaria). Bibliografie : V. Pavlov — Germania occidentală a reînceput exportul de capital. Crearea evenimentelor internaționale 32 pagini Lei 0 50 ★ SA'JDU FA'JR Manifestaţie de 1 Mai Păşesc pe strada largă. Aproape de tribună In gând atâtea fapte ca Un raport îmi vin. Azi gândurile«acestea vor răspicat să spună Ce»am dobândit în munca şi câte năzuim. Cu mine«s alţi tovarăşi—brigadă etemistă ; Alături vechii maiştri ce’ndemn şi sfat ne*au fost) Şi iată*o ţesătoare şi ea stahanovistă, Şi mulţi a căror fapte le ştiu mai pe de rost. Te pierzi parcâ’n coloana aceasta nesfârşită Cum se afundă’n fluviu izvor după izvor ! Dar ştiu că’n fiecare voinţa oţelită Şi fiecare este al păcii luptător. Şi sunt atâţia alţii pe’ntreg cuprinsul ţării Ce'n muncă îndârjită şi într’al luptei foc Republica o’nalţă prin noi şi noi victorii Şio întăresc in rândul brigăzilor de şoc. Şi sunt atâţia alţii ca ei pe’ntreg pământul Ce’n frunte cu ai păcii sovietici luptători De’ntâiul Mai prin fapte şismată ’ntre g avaru_! Şi luptă azi ca pecea s’alunge mai morţii nori. Păşesc pe strada largă. Aproape de tribună Nud numai o coloană ci parcă*s mii şi mii. Simt căci întreg pământul aicea ca să spună Că pacea va învinge năprasnice urgii. Suntem hotărîţi să contribuim din plin la lupta popoarelor pentru apărarea păcii Pe zi ce trece creşte tot mai mult lup­ta oamenilor cinstiţi din lumea în­treagă pentru apărarea bunului celui mai de preţ al omenirii muncitoare : Pacea. Rândurile luptătorilor pentru pace din ţara noastră cresc neîncetat. Oa­menii muncii din ţara noastră, toţi oa­menii cinstiţi îşi dau seama că numai o pace trainică şi durabilă poate con­solida şi duce la succese tot mai mari cuceririle obţinute până acum, de cla­sa m­unc.Moare, sub conducerea înţe­leaptă a Partidului. Ca şi în celelale colţuri ale ţării, în regiunea noastră c­mitetele de luptă pentru pace duc o activitate tot mai susţinută. Un exemplu in această pri­vinţă îl constitue şi activitatea Comi­tetului de luptă pentru pace al Institu­tului Politehnic. Pentru a-şi organiza munca în cât mei bune condiţiuni, a­­cest comitet şi-a întocmit un plan con­cret de activitate, trasând fiecărui membru în parte sarcini bine preciza­te. Având sprijinul direct al organiza­ţiilor de massă, Comitetul de lup­ă pentru pace a organizat numeroase symposioane, conferinţe şi referate, la didactice, studenţi şi personalul administrativ, în număr mare. Acest com­i­et a dus deasemeni o muncă susţinută de ajutorare a po­porului coreean. Una din preocupările de seamă ale Comitetului de luptă pentru pace al Institutului Politehnic este şi acela de a contribui la câştigarea bătăliei exa­menelor, ca­re se apropie tot mai mult. La propunerea acestui comitet s-au iniţiat ore de meditaţie pentru studen­ţii mai slab pregătiţi, iniţiativă care a fost îmbrăţişată de numeroase cadre didactice din acest institut. Grupele fruntaşe în învăţătură, iniţiate de co­mitetul de luptă pentru pace sunt e­xemplu în această privinţă în învăţătură. Astfel, s’au eviden­ţiat in obţinerea celor mai bune rezultate, grupa celuloză anul 111 Chi­mie, în frunte cu studenţii Turtureanu Nicolae şi Lu­pu Crineţ. Grupa pielă­rie anul IV Ch­imie şi grupa 11 a anul 111 electro, îrn frunte cu studenţii Ştir­­bu Cornelia şi Şaraga Suzi. Graficele şi panourile afişate în cadrul institu­tului, având un caracter mobilizator şi de antrenare in întreceri, constitue un factor mobilizator pentru toţi stu­denţii. Deasemeni, din iniţiativa comitetu­lui, numeroşi profesori, ingineri şi tehnicieni şi-au luat angajamentul să sprijine brigăzile păcii din Întreprin­derile din regiunea noastră pe lista­ specialităţii lor, dându-ie îndrumări­i tehnice şi ţinând cu ei şedinţe de pro­ducţie. Alături de grupele sindicale, comi­tetul de luptă pentru pace înţelege să ducă o acţiune tot mai largă de popu­larizare a Apelului Congresului Po­poarelor de ln­ Viena, atât în institut cât şi în sectorul circumscripţiei doc­torale Nr. 11. In toate aceste acţiuni, Comitetul a , simţit din plin sprijinul celorlalte or-7 ganizaţii de massă din institut, dar mai cu seamă, el a fost sprijinit şi a­­jutat în permanenţă de Comitetul re­gional şi orăşenesc de lupta pentru pace. Comitetul nostru se angajează să ducă şi de acum înainte o muncă tot mai rodnică. Suntem hotărîţi să con­tribuim din plin la lupta popoarelor) , din lumea întreagă pentru­ apărarea gr­­icii. Prof. HUIDOVICI Preşedintele Comitetului de lupflip centru pace al Institutului Poli-N.­tehnic Iaşi capr®iri .REVNHsculegerea temelor care vor face parte din Adunarea delegatelor Zilele acestea au avut loc consfa­­tuiri şi în cartierul Păcureţ, pentru a­­legerea de femei în Adunarea delegate­lor. Cele zece femei adunate în casa gospodinei Maria Chiriac au dezbătut cu acest prilej o serie de probleme care interesează îndeaproape pe lo­cuitorii acestui cartier. Ele au hota­rit să muncească cu dragoste, răs­punzând la toate chemările statului popular. In urma acestor discuţii s-a ajuns la concluzia că înfiinţarea unui post sanitar de prim ajutor este cel dintâi lucru pe care vor trebui sa l real42020. Deasemeni, s’a frământat aici problema aprovizionării cu apă a întregului cartier. întreaga grupă a ales ca delegată pe tovarăşa Maria Chiriac care în activitatea de pâră acum a dovedit că este energică, plină de entuziasm și neobosita tot­ muncă. Ea şi-a luat angajamentul­re a munci şi pe viitor cu aceeaşi dra­goste, antrenând şi pe celelalte gos­podine in toate acţiunile de folos ob­ştesc. Angajamente frumoase şi au luat şi celelalte femei din cartier, care au fost alese ca delegate. Astfel Ba­ban Elena, RusMAna, Buicescu Elena și altele, au Vfuat'îiofyrea de a 'Jc‘ punt-toate eforturile pcnÎiTrE - -'setarea oraşului nostru, pentru întă­rirea patriei noastre. AURELIA CONSTANTINESCU corespondentă „Şi noi am îndeplinit norma în cinstea lui 1 Mai...“ ... ,,Era în preajma zilei de 1 Mai, prin anul 1940. Tata venise dela fa­­brică mai posomorât ca deobicei. Două cute adânci îi crestau fruntea, şi aşa încreţită de gânduri şi sufe­­rinţe. A luat câteva îmbucături de mâncare şi s’a ridicat dela masă. Se vedea că nu-i arde de nimic. — N’ai vre’o ţigară, mai femee? Mama La privit grijulie. A săltat capacul unei cutiuţe de carton în care»şi ţinea la lucrul şi a scos dim­tre mototoalele de aţă o „Naţională". Punea biata câte-o ţigară, două deo» parte pentru zilele mai negre, In ziua aceea era iar o zi neagră. Noi copiii înțelegeam asta, după privirile în­­cruntate ale tatei, care deobicei era un om blând. — Ce ai, Andrei ? — întrebase mama abia șoptit. — Ne strâng... femee... câinii... N’am înțeles vorbele acelea ale ta­­tei. Dar ce s’a întâmplat peste noapte, ne-a făcut să pricepem tâlcul lor. Când o zgâlţâitură puternică în poartă La făcut pe tata să sară din pat, mama ne-a acoperit peste ochi cu plapuma, să nu vedem când îl ridică pe tata. Căci, în noaptea aceea Lau arestat copoii siguranţei. Fratel meu mai mic a întrebato pe mama: „Unde pleacă tatal?“. Pe obrazul y cat de amărăciune al mamei, să se prelingă atunci lacRTÎ • . . . 2 O clipă, soldatul Mă Ilie tăcu. Privirile ţintite in cel. şcq tMM cr CACA umblat pe la poliţie, pe la prefecturâ, să dea de urma tatei. stădarnică i-a fost însă căutarea. O întâmpinau vârfurile ascuţite ale baioretelor jam­darmereşti şi sudălmite comisarilor duhnind a băutură. Trei zile, în casa noastră au stăpânit mai câinoase ca în alte zile grija, foamea şi nesi­­guranţa... La două zile după 1 Mai, în pute­­rea nopţii, bătrânul muncitor Andrei Vasile a bătut la fereastra dinspre tinda casei. Ii dăduseră drumul. Im trând în casă, s’a plecat uşor deasu­pra patului în care se auzea răsufla­ rea caldă, liniștită a copiilor. I«a să­ rutat îndelung pe fiecare în parte, şoptind ca pentru sine: „O veni și pentru noi un 1 Mai liber, luminos. Trebue să vie“. — N’am să uit niciodată, tovarăşi, noaptea aceea... Trăim azi un 1 Mai liber, așa cum îl visau și«l do« reau din toată inima muncitorii, îl trăim intens. Ni leau dăruit marea U­­niune Sovi*;s£jf%';;r«a muncitoare, Partidul. v-CS - alaltâcri st­run.­garni acei&^^A'T/* 'untaş în pro« ducţie — r u? . -le Sărbă« mâna lor: „Nici un cal­itativ slab la lecţiile politice, în cinstea zilei de 1 Mai“. Alături de întreg poporul muncitor, militarii întâmpină şi ei ziua de 1 Mai muncind mai bine, mai cu spor pentru a îndeplini cu cinste înaltele cerinţe ale Jurământului MU­ litar. „ La sfârşitul convorbirii din clubul subunităţii, soldatul fruntaş Grigo­re Ilie spuse tovarăşilor sâi v­uT^âUsunt câteva zile până la seminarul recapi'M tulativ la lecţiile politice, tovarăşi. Lozinca noastră trebue să prindă viaţă, să devină fapt“. — Va prinde... — răspunseră a­­proape în acelaş timp toţi militarii din grupă. Şi mai apoi, această lozincă s’a dovedit a fi izvorîtă nu numai din dra­­gostea militarilor de a întâmpina cum se cuvine ziua de sărbătoare a celor ce muncesc, dar şi din, stăruinţa cu care zi de zi au învăcit şi s-au însuşit din luminoasa învăţătură a partidului. La seminar, fiecare militar din grupă a dat răspunsul clare, precise şi pline de însufleţit. Cel mai frumos succes La obţinut oldatul fruntaş Grigore Ilie. Când 1 bilanţ, comandantul a refertat îi­aţa frontului grupa, milio­nins din toată ființa lor, ti! UM=££,Vublica Populară Română“. /•; dela'prânz, in drum sp^e , F M soldatul fruntaș Grigorp * si­­deradic discutau d&Sppg ; tn ziua aceea, mai Crs­­ re, se cheamă că l'h-'î .îndeplinit cum s’ar zice lESSt * 4 * FF '-.Gr mâine trebue să pj- , ' .A deraebe. .Adică sa /£ v. i­mre W&V­ ­i multă stăruință. ­u cuvântu' Intoieu­­stru M-3

Next