Flacăra Iaşului, mai 1953 (Anul 9, nr. 2083-2107)
1953-05-01 / nr. 2083
FLA CAPA IAȘULUI Cultura-bun al masseior In geniala sa lucrare „Problemeleeconomice ale socialismului în URSS“, marele Stalin a arătat că lenea economică fundamentală a socialismului este asigurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale întregii societăţi, prin creşterea şi perfecţionarea neîntreruptă a producţiei socialiste, pe baza tehnicii celei mai înalte. Satisfacerea nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale oamenilor muncii constitue scopul regimului democrat popular. Acest lucru rezultă şi din importantele fonduri alocate pe 1953 din bugetul de stat al R.P.R. pentru acţiunile social- culturale, in valoare de 5.372,5 milioane lei, sumă ce reprezintă o sporire ele 1.007,3 milioane lei faţă de fondurile din bugetul pe 1952 şi care arată o creştere cu 23,0 la sută. Alocaţiile prevăzute pentru acţiunile social culturale pe 1953 reprezintă 14,3 la sută din totalul cheltuielilor bugetului. Subliniind continua înflorire culturală a patriei noastre, iubitul nostru conducător, tovarăşul Gh. Gheorgiiu- Dej, în articolul „întărirea continuă a regimului democrat-popular în Republica Populară Română“ — aparut în revista „Comunist“ Nr. 1 pe 1353 — a arătat că: „Tot mai larg se dezvoltă în România ştiinţa, literatura şi arta. Pentru oamenii muncii creatoare există la noi condiţii dintre cele mai prielnice. Atribuirea Premiului de Stat unui număr de peste 200 de oameni de ştiinţă, stahanoişti şi inovatori în producţie, litera, şi oameni ai artei — constitue o mărturie a faptului că sub regimul democrat-popular înfloreşte cultura“. Specific noii noastre culturi, care înfloreşte sub soarele regimului nostru de democraţie populară, este tocmai caracterul ei de massă. Bunurile culturii, artei şi literaturii, prin grija partidului şi guvernului, pătrund tot mai adânc în masse, devm un bun al milioanelor de oameni ai muncii. Prin lupta împotriva analfabetismului, prin editarea diferitelor lucrări ştiinţifice şi literare în milioane de exemplare, prin pătrunderea filmelor până în cele mai îndepărtate sate, prin radioficarea a sute de cartiere şi comune, prin ridicarea de noi şi noi instituţii de cultură — cămine culturale, şcoli, teatre etc. — cultura, arta şi literatura pătrund tot mai adânc în masse, în rândul oamenilor muncii. _____________________ împreună cu întreaga ţară şi regiunea noastră cunoaşte o tot mai mare dezvoltare pe tărâmul culturii şi artei. SE RISIPEŞTE NEGURA La 1 Mai 1945, treziţi din negura adâncă în care-i ţinuse regimul de cruntă exploatare burgh°zo moşieresc mii de ţărani săraci au venit la marea sărbătoare de la Iaşi , primul 1 Mai liber. Au venit ţărani săraci şi mijlocaşi de prin Podul Iloaiei, din Cucuteni, dela Dobrovăţ, din Hlincea, din Valea Adâncă, din Popricani, din Voineşti. Sărbătoarea lui 1 Mai dăduse o nouă viaţă oraşului eliberat, cu prezenţa ultimului război încă vie, prin mărturiile clădirilor prăbuşite. Şi cei care l-au sărbătorit atunci pe 1 Mai nu vor uita niciodată slovele ruseşti scrise pe edificiile de ştiinţă şi artă din Iaşi, slove prin care sergentul Stepanov exprima grija oamenilor sovietici pentru cultură. Aşa, oamenii îşi amintescşi azi cum odată cu eliberarea primelor străzi ale Iaşului, ostaşii marelui Stalin s’au îngrijit de edificiile de cultură ca să nu fie distruse de război. Mărturie stau Universitatea, Biblioteca Centrală, Teatrul Naţional. înainte, burghezo-moşierimea făcuse din universităţi, biblioteci şi teatre un apanaj al său. De ele n’aveau dreptul să se bucure oamenii muncii şi fiii lor. Dela primul 1 Mai liber şi până astăzi au trecut 8 ani, 8 ani de luptă eroică şi victorii pentru clasa muncitoare. Rând pe rând au fost răsturnate toate stavilele care împiedicau versul nostru spre socialism. La 30 Decembrie 1947, monarhia, ultimul stâlp al regimului burghezo-moşieresc, a fost răsturnată. In aceeaşi zi, statul nostru a fost proclamat republică populară. In 1948, s’a trecut la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, iar anul 1949 început cu primul nostru plan economic de stat, între sarcinile căruia fost la loc de cinste continua dezvoltare a revoluţiei culturale. Primul nostru plan cincinal duce la o şi mai rodnică muncă artistică şi ştiinţifică. Astăzi, cele 167 deacuităţi, cele 724 şcoli medii şi 484 şcoli profesionale, ca şi miile de şcoli elementare, teatrele, bibliotecile şi cinematografele aparţin întregului popor, şi sunt frecventate de oamenii muncii, de fiii celor care iau parte activă la construirea socialismului în patria noastră. IAŞI - ORAŞ AL CULTURII . Oraşul nostru a devenit astăzi un puternic centru cultural. Iaşul are astăzi 21 facultăţi, aproape 80 de şcoli medii şi elementare, şcoli profesionale, biblioteci sindicale în toate unităţile de muncă, o bibliotecă centrală şi ana regională, cu o secţie specială pentru copii şi cu o secţie în parcul „1 Mai“, — 5 teatre — Teatrul Naţional, Teatrul Evreesc de Stat, Ansamblul Armatei, Ansamblul Sfatului Popular a! oraşului şi Teatrul pentru copii, — 5 cinematografe — untul în aer liber. O rodnică activitate desfăşoară la Iaşi şi Filiala Academiei R. P. R. Pentru merite deosebite, parte din membrii ei, deţin titlul de laureaţi ai Premiului de Stat, cum sunt: acad. Radu Cernătescu, prof. univ. O. Mayer, prof. univ. Mircea Savul, prof. univ. Gh. Gheorghiev, prof. univ. A. Imimovici, prof. univ. M. Ilaimovici şi alţii. Teatrele ieşene obţin deasemeni importante succese, cum a fost acela al prezentării piesei „Chiriţa în provincie" la Bucureşti, sau acela al prezentării premierei pe ţară cu piesa „Ochiulbabei“ a tov. G. Vasilescu, lucrare la reuşita căreia a contribuit cercul de dramaturgie de pe lângă Teatrul Naţional. Succese frumoase obţin de asemeni, pictorii şi sculptorii ieşeni, grupaţi în filiala Uniunii Artiştilor Plastici, precum şi membrii filialei Uniunii Scriitorilor. Nume de artişti, plastici şi scriitori ieşeni — ca Gică Popovici, Miluţă Gheorghiu, Flena Foca, Nicolae Popa, Ion Istrati, Dan Hatmanu, Nicolae Tatomir şi alţii — se impun tot mai mult atenţiei masselor, celor cărora îşi închină astăzi cu bucurie întreaga muncă de creaţie, aşa cum fac şi compozitorii ieşeni. Filarmonica de Stat „Moldova“ a trecut la intensificarea acţiunilor în întreprinderi, organizând concerte pentru muncitori, iar în prezent este pe punctul de a-şi înfiinţa un program de cântece de masse. RODNICA ACTIVITATE CULTURALA IN SATELE REGIUNII NOASTRE Prin grija partidului şi guvernului, cultura şi arta pătrund tot mai adânc în masse. Numărul căminelor culturale, al şcolilor şi al diferitor instituţii de cultură este în continuă creştere. In regiunea Iaşi sunt astăzi aproape 750 cămine culturale. In cadrul lor îşi duc activitatea peste 400echipe de joc, 387 formaţii teatrale, peste 450 coruri, numeroase formaţiuni instrumentale şi echipe artistice. In regiunea noastră sunt astăzi 120 case de citit şi aproape 900 de biblioteci, cu un fond de aproape 500.000 volume. In cursul anului 1953 este planificată deasemeni construirea a încă 62 școli și 25 cămine culturale. Pentru a le asigura o tot mai rodnică activitate, peste 450 cămine culturale au fost înzestrate cu aparate de radio, iar peste 50, cu aparate de cinematograf. Cu multă bucurie sunt deasemeni întâmpinate la sate caravanele cinematografice ale sfatului popular regional şi ale Regiunii A.R.L.U.S. In cadrul căminelor culturale, o vie activitate desfăşoară şi filiala S.R.S.C. şi subfilialele sale raionale, iar în cadrul colţurilor roşii de la gospodăriile agricole colective, se duc permanent membrii filialei Iaşi a Societăţii „I. V. Miciurin“. O rodnică muncă artistico-culturală desfăşoară deasemeni la sate cele 126 formaţii artistice sindicale care au participat la cel de al treilea concurs pe ţară. Printre formaţiile artistice fruntaşe sunt cele de la Direcţia Regională C.F.R., Atelierele Principale C.F.R. „Ilie Pintilie“, E. T. A. C. S . P. I. T., Sindicatul învăţământ Iaşi, Fabrica de zahăr Roman, „Ţesătura“, I. M. S. Roman, Atelierele C.F.R. Paşcani, Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare, Institutul Politehnic, Institutul Medico-Farmaceutic şi Institutul Agronomic. Un succes al muncii artistice de amatori îl constitue şi formarea Ansamblului Popular al oraşului Iaşi, care a repurtat frumoase succese în deplasările din raioanele Roman, Paşcani şi Vaslui. BUCURIILE VIEŢII NOI Clădirea mare de la Simioneşti, din raionul Roman, este înzestrată cu scenă spaţioasă, cu sală de proecţie, cu sală de şah, este transformată într’un frumos locaş de cultură. In sala de spectacole a sa, peste 1.000 de muncitori, colectivişti, muncitori agricoli şi ţărani muncitori au asistat la începutul lui Aprilie, la spectacolul dat de Ansamblul Sfatului popular al oraşului Iaşi. — Tot mai multe sunt bucuriile vieţii noastre de azi ! îşi exprimă mulţumirea Maria Costin, al cărei bărbat lucrează la I. M. S. Roman. Unde credeam noi vreodată că vom ajunge să avem teatru la Simioneşti. — Iată însă, că am ajuns şi bucuria zilelor luminoase de azi. Iar pentru asta trebue să mulţumim clasei muncitoare, partidului ei de avangardă. DISPARE NEŞTIINŢA DE CARIE Mare a fost înainte numărul neştiutorilor de carte din comuna Butea, raionul Tg. Frumos. El însă a scăzut treptat în anii regimului de democraţie populară. Numai in primăvara aceasta, la examenele de alfabetizare s’au prezentat 167 de ţărani muncitori, care au învăţat buchiile abia acum, cu toate că mulţi din ei au ajuns în miezul vieţii. Printre primii la examen a fost şi ţăranul muncitor Petre Joja, om de 50 de ani împliniţi. Cu litere mari, albe, el a scris cu bucurie, pe tablă, fără nici o greşală: — Trăiască alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, temelia regimului nostru de democraţie populară ! După reuşita examenului, când a fost felicitat de către cadrele didactice, Petre Joja, a mulţumit partidului şi guvernului pentru condiţiile care i le-a creat de a învăţa carte. Astăzi ne bucurăm din plin de bunurile culturii. Arta, ştiinţa şi literatura aparţin întregului popor. Zilele fericite de azi le trăim datorită eroicei lupte pe care au dus-o cei mai lumi fii ai poporului nostru, clasa muncitoare. Sărbătorim anul acesta Cel de al optălea 1 Mai într-o ţară liberă. Sub semnul lui 1 Mai, să strângem şi mai mult alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, să ne unim şi mai mult, pentru a da un tot mai mare avânt luptei pentru pace şi socialism ! Bucuriile vieţii noi sunt multe şi felurite. Şi ele vor continua să înflorească mereu, din plin, sub soarele regimului nostru de democraţie populară, în care bunurile culturii sunt ale celor mulţi, ale întregului nostru popor muncitor. TRAIAN ŢANEA Niciun angajament neîndeplinit Acestea sunt cuvintele cu care te întâmpină oamenii muri de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, şi acest angajament este transformat îin fapte. Intr’adevăr pătrunzând în secţiile atelierului rămâi impresionat de râvna cu care se munceşte. Şi acest elan sporit al muncitorilor este viu oglindit prin gazetele de perete. Astfel, gazeta de perete de la secţia strungarie cuprinde mai multe , articole semnate de diferiţi muncitori prin care se popularizează atât importanţa zilei de 1 Mai, cât şi obiectivele pe care muncitorii s’au angajat să le îndTulnească in e*n«tea aces tei zile. ti mai chit articol (Filat 24 Aprilie, ziua schimbului de onoare, arată felul în care mu-; citorii au pornit la muncă în acenscă zi, și angai; mp U-'le lor deosebit .R ir; empiu: muncitor. din secţia IlI-a strungarie s’au angajat să termine 80 la sută din reparaţiile prevăzute la o locomotivă — reparaţii pentru care fusese planificat un timp mai îndelungat — până la orele 16,30. Pentru ca munca să fie de cea mai bună calitate, sarcinile au fost împărţite pe oameni, partide şi brigăzi în fruntea cărora au stat tovarăşii Lazăr Gheorghe, Alexa Gh şi A. Balint, Florea Constantin, Gheorghe Zlăvog şi Maximiuc Alex. Situându-se în frunte ei au fost popularizaţi prin gazeta de perete a organizaţiei de bază şi comitetului de secţie. La secţia I-a montaj, lucrul în ziua schimbului de onoare în cinstea iu 1 Mai s’a început înainte de ora 7. Printre primii au Intrat în hala de lucru muncitorii Monoranu I., Berbu Constantin, Năstase M., uternistul Mocanu D. şî alţii. Şi ei şi-au.organizat temeinic rpiul.cr 1 ^ Vru a-şi putea îndeplini angw- 11 rest lucru vorbeşte pe larg gazeta lor de perete. In alte articole se vorbeşte despre brigada 6 Martie ai cărei membri aplicând metoda Voroşin, au reuşit să organizeze şi să păstreze în bune condiţii şi curăţenia la locul de mumă. Acelaş rol de a contribui la sprijinirea elanului oamenilor muncii au îndeplinit şi gazetele de perete reia atelerele fierărie, turnătorie, izmă magazie şi altele, arătându-se prin articole scrise într’o formă atrăgătoare.şi concretă, importanţa zilei de 1 AV' «..trbătoarea oamenilor mumii d' . . reagă. Astfy! T:V T Gazetele de perete de la Atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie“ — oglindă vie a succeselor obţinute de oamenii muncii în cnstea lui 1 Mai Ce să citim In Editura pentru literatură politică a apărut:-" Consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă 192 pag. 2,60 lei MIRON CONSTANTINESCU : Marele ajutor acordat de I. V. Stalin în dezvoltarea economiei ţărilor de democraţie populară * * * * 1 Mai ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ☆ A apărut Nr. 17 T 1 A4 P U R I NOI Sumar: Marea Chină. L. Scuratov : Nodul de contradicţii din Orientul apropiat. U. Erskin : Situaţia mizeră a muncitorilor iugoslavi. A. Prisacov: Agresiunea împotriva Birmaniei. Din viaţa internaţională (note). I. Nichitov : In Indonezia (impresii de călătorie). A. Comarov : O călătorie în Finlanda (însemnările unui ziarist). I. Şevţov : In satul Orizovo (scrisoare din Bulgaria). Bibliografie : V. Pavlov — Germania occidentală a reînceput exportul de capital. Crearea evenimentelor internaționale 32 pagini Lei 0 50 ★ SA'JDU FA'JR Manifestaţie de 1 Mai Păşesc pe strada largă. Aproape de tribună In gând atâtea fapte ca Un raport îmi vin. Azi gândurile«acestea vor răspicat să spună Ce»am dobândit în munca şi câte năzuim. Cu mine«s alţi tovarăşi—brigadă etemistă ; Alături vechii maiştri ce’ndemn şi sfat ne*au fost) Şi iată*o ţesătoare şi ea stahanovistă, Şi mulţi a căror fapte le ştiu mai pe de rost. Te pierzi parcâ’n coloana aceasta nesfârşită Cum se afundă’n fluviu izvor după izvor ! Dar ştiu că’n fiecare voinţa oţelită Şi fiecare este al păcii luptător. Şi sunt atâţia alţii pe’ntreg cuprinsul ţării Ce'n muncă îndârjită şi într’al luptei foc Republica o’nalţă prin noi şi noi victorii Şio întăresc in rândul brigăzilor de şoc. Şi sunt atâţia alţii ca ei pe’ntreg pământul Ce’n frunte cu ai păcii sovietici luptători De’ntâiul Mai prin fapte şismată ’ntre g avaru_! Şi luptă azi ca pecea s’alunge mai morţii nori. Păşesc pe strada largă. Aproape de tribună Nud numai o coloană ci parcă*s mii şi mii. Simt căci întreg pământul aicea ca să spună Că pacea va învinge năprasnice urgii. Suntem hotărîţi să contribuim din plin la lupta popoarelor pentru apărarea păcii Pe zi ce trece creşte tot mai mult lupta oamenilor cinstiţi din lumea întreagă pentru apărarea bunului celui mai de preţ al omenirii muncitoare : Pacea. Rândurile luptătorilor pentru pace din ţara noastră cresc neîncetat. Oamenii muncii din ţara noastră, toţi oamenii cinstiţi îşi dau seama că numai o pace trainică şi durabilă poate consolida şi duce la succese tot mai mari cuceririle obţinute până acum, de clasa munc.Moare, sub conducerea înţeleaptă a Partidului. Ca şi în celelale colţuri ale ţării, în regiunea noastră cmitetele de luptă pentru pace duc o activitate tot mai susţinută. Un exemplu in această privinţă îl constitue şi activitatea Comitetului de luptă pentru pace al Institutului Politehnic. Pentru a-şi organiza munca în cât mei bune condiţiuni, acest comitet şi-a întocmit un plan concret de activitate, trasând fiecărui membru în parte sarcini bine precizate. Având sprijinul direct al organizaţiilor de massă, Comitetul de lupă pentru pace a organizat numeroase symposioane, conferinţe şi referate, la didactice, studenţi şi personalul administrativ, în număr mare. Acest comiet a dus deasemeni o muncă susţinută de ajutorare a poporului coreean. Una din preocupările de seamă ale Comitetului de luptă pentru pace al Institutului Politehnic este şi acela de a contribui la câştigarea bătăliei examenelor, care se apropie tot mai mult. La propunerea acestui comitet s-au iniţiat ore de meditaţie pentru studenţii mai slab pregătiţi, iniţiativă care a fost îmbrăţişată de numeroase cadre didactice din acest institut. Grupele fruntaşe în învăţătură, iniţiate de comitetul de luptă pentru pace sunt exemplu în această privinţă în învăţătură. Astfel, s’au evidenţiat in obţinerea celor mai bune rezultate, grupa celuloză anul 111 Chimie, în frunte cu studenţii Turtureanu Nicolae şi Lupu Crineţ. Grupa pielărie anul IV Chimie şi grupa 11 a anul 111 electro, îrn frunte cu studenţii Ştirbu Cornelia şi Şaraga Suzi. Graficele şi panourile afişate în cadrul institutului, având un caracter mobilizator şi de antrenare in întreceri, constitue un factor mobilizator pentru toţi studenţii. Deasemeni, din iniţiativa comitetului, numeroşi profesori, ingineri şi tehnicieni şi-au luat angajamentul să sprijine brigăzile păcii din Întreprinderile din regiunea noastră pe lista specialităţii lor, dându-ie îndrumării tehnice şi ţinând cu ei şedinţe de producţie. Alături de grupele sindicale, comitetul de luptă pentru pace înţelege să ducă o acţiune tot mai largă de popularizare a Apelului Congresului Popoarelor de ln Viena, atât în institut cât şi în sectorul circumscripţiei doctorale Nr. 11. In toate aceste acţiuni, Comitetul a , simţit din plin sprijinul celorlalte or-7 ganizaţii de massă din institut, dar mai cu seamă, el a fost sprijinit şi ajutat în permanenţă de Comitetul regional şi orăşenesc de lupta pentru pace. Comitetul nostru se angajează să ducă şi de acum înainte o muncă tot mai rodnică. Suntem hotărîţi să contribuim din plin la lupta popoarelor) , din lumea întreagă pentru apărarea gricii. Prof. HUIDOVICI Preşedintele Comitetului de lupflip centru pace al Institutului Poli-N.tehnic Iaşi capr®iri .REVNHsculegerea temelor care vor face parte din Adunarea delegatelor Zilele acestea au avut loc consfatuiri şi în cartierul Păcureţ, pentru alegerea de femei în Adunarea delegatelor. Cele zece femei adunate în casa gospodinei Maria Chiriac au dezbătut cu acest prilej o serie de probleme care interesează îndeaproape pe locuitorii acestui cartier. Ele au hotarit să muncească cu dragoste, răspunzând la toate chemările statului popular. In urma acestor discuţii s-a ajuns la concluzia că înfiinţarea unui post sanitar de prim ajutor este cel dintâi lucru pe care vor trebui sa l real42020. Deasemeni, s’a frământat aici problema aprovizionării cu apă a întregului cartier. întreaga grupă a ales ca delegată pe tovarăşa Maria Chiriac care în activitatea de pâră acum a dovedit că este energică, plină de entuziasm și neobosita tot muncă. Ea şi-a luat angajamentulre a munci şi pe viitor cu aceeaşi dragoste, antrenând şi pe celelalte gospodine in toate acţiunile de folos obştesc. Angajamente frumoase şi au luat şi celelalte femei din cartier, care au fost alese ca delegate. Astfel Baban Elena, RusMAna, Buicescu Elena și altele, au Vfuat'îiofyrea de a 'Jc‘ punt-toate eforturile pcnÎiTrE - -'setarea oraşului nostru, pentru întărirea patriei noastre. AURELIA CONSTANTINESCU corespondentă „Şi noi am îndeplinit norma în cinstea lui 1 Mai...“ ... ,,Era în preajma zilei de 1 Mai, prin anul 1940. Tata venise dela fabrică mai posomorât ca deobicei. Două cute adânci îi crestau fruntea, şi aşa încreţită de gânduri şi suferinţe. A luat câteva îmbucături de mâncare şi s’a ridicat dela masă. Se vedea că nu-i arde de nimic. — N’ai vre’o ţigară, mai femee? Mama La privit grijulie. A săltat capacul unei cutiuţe de carton în care»şi ţinea la lucrul şi a scos dimtre mototoalele de aţă o „Naţională". Punea biata câte-o ţigară, două deo» parte pentru zilele mai negre, In ziua aceea era iar o zi neagră. Noi copiii înțelegeam asta, după privirile încruntate ale tatei, care deobicei era un om blând. — Ce ai, Andrei ? — întrebase mama abia șoptit. — Ne strâng... femee... câinii... N’am înțeles vorbele acelea ale tatei. Dar ce s’a întâmplat peste noapte, ne-a făcut să pricepem tâlcul lor. Când o zgâlţâitură puternică în poartă La făcut pe tata să sară din pat, mama ne-a acoperit peste ochi cu plapuma, să nu vedem când îl ridică pe tata. Căci, în noaptea aceea Lau arestat copoii siguranţei. Fratel meu mai mic a întrebato pe mama: „Unde pleacă tatal?“. Pe obrazul y cat de amărăciune al mamei, să se prelingă atunci lacRTÎ • . . . 2 O clipă, soldatul Mă Ilie tăcu. Privirile ţintite in cel. şcq tMM cr CACA umblat pe la poliţie, pe la prefecturâ, să dea de urma tatei. stădarnică i-a fost însă căutarea. O întâmpinau vârfurile ascuţite ale baioretelor jamdarmereşti şi sudălmite comisarilor duhnind a băutură. Trei zile, în casa noastră au stăpânit mai câinoase ca în alte zile grija, foamea şi nesiguranţa... La două zile după 1 Mai, în puterea nopţii, bătrânul muncitor Andrei Vasile a bătut la fereastra dinspre tinda casei. Ii dăduseră drumul. Im trând în casă, s’a plecat uşor deasupra patului în care se auzea răsufla rea caldă, liniștită a copiilor. I«a să rutat îndelung pe fiecare în parte, şoptind ca pentru sine: „O veni și pentru noi un 1 Mai liber, luminos. Trebue să vie“. — N’am să uit niciodată, tovarăşi, noaptea aceea... Trăim azi un 1 Mai liber, așa cum îl visau și«l do« reau din toată inima muncitorii, îl trăim intens. Ni leau dăruit marea Uniune Sovi*;s£jf%';;r«a muncitoare, Partidul. v-CS - alaltâcri strun.garni acei&^^A'T/* 'untaş în pro« ducţie — r u? . -le Sărbă« mâna lor: „Nici un calitativ slab la lecţiile politice, în cinstea zilei de 1 Mai“. Alături de întreg poporul muncitor, militarii întâmpină şi ei ziua de 1 Mai muncind mai bine, mai cu spor pentru a îndeplini cu cinste înaltele cerinţe ale Jurământului MU litar. „ La sfârşitul convorbirii din clubul subunităţii, soldatul fruntaş Grigore Ilie spuse tovarăşilor sâi vuT^âUsunt câteva zile până la seminarul recapi'M tulativ la lecţiile politice, tovarăşi. Lozinca noastră trebue să prindă viaţă, să devină fapt“. — Va prinde... — răspunseră aproape în acelaş timp toţi militarii din grupă. Şi mai apoi, această lozincă s’a dovedit a fi izvorîtă nu numai din dragostea militarilor de a întâmpina cum se cuvine ziua de sărbătoare a celor ce muncesc, dar şi din, stăruinţa cu care zi de zi au învăcit şi s-au însuşit din luminoasa învăţătură a partidului. La seminar, fiecare militar din grupă a dat răspunsul clare, precise şi pline de însufleţit. Cel mai frumos succes La obţinut oldatul fruntaş Grigore Ilie. Când 1 bilanţ, comandantul a refertat îiaţa frontului grupa, milionins din toată ființa lor, ti! UM=££,Vublica Populară Română“. /•; dela'prânz, in drum sp^e , F M soldatul fruntaș Grigorp * sideradic discutau d&Sppg ; tn ziua aceea, mai Crs re, se cheamă că l'h-'î .îndeplinit cum s’ar zice lESSt * 4 * FF '-.Gr mâine trebue să pj- , ' .A deraebe. .Adică sa /£ v. imre W&V i multă stăruință. u cuvântu' Intoieustru M-3