Flacăra Iaşului, iunie 1953 (Anul 9, nr. 2109-2133)

1953-06-02 / nr. 2109

Voîeîarî "din toate tarile] ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL­ IX, Nr. 2109 MARȚI 2 IUNIE 1953 4 PAGINI 20 BANI Să întărim continuu democraţia internă de partid Dezvoltarea continuă a democraţiei interne de partid cere efectuarea unui control al membrilor de partid asupra muncii organelor conducătoare. Acest lucru constitue chezăşia întăririi în­tregii activităţi de partid.­ „Prin democraţia internă de partid se înţelege — ne învaţă nemuritorul Stalin — libertatea pentru massele partidului de a rezolva problemele construcţiei noastre, avântul activită­ţii masselor de partid, atragerea lor în opera de conducere a partidului, dezvoltarea în ele a sentimentului de stăpân in partid“. Realizarea consecventă a democra­ţiei interne de partid se obţine prin ţinerea regulată a adunărilor de par­tid în care se pune în discuţia co­muniştilor problemele care îi intere­sează, atrăgând pe membrii de partid la înfăptuirea sarcinilor izvo­­rîte din hotărîrile partidului şi gu­vernului pe baza repartizării de res­ponsabilităţi concrete, prin asigura­rea desfăşurării largi a autocriticii şi criticii de jos. In urma alegerii organelor condu­cătoare de partid şi mai ales după apariţia documentelor Congresului al XIX-lea al PCUS, democraţia internă de partid în cadrul organizaţiilor de partid a cunoscut o necontenită în­tărire. Adunările­" organizaţiilor de bază din regiunea noastră se ţin cu mai multă regularitate, tot mai mulţi comunişti primesc sarcini concrete, iar critica şi autocritica sunt întrebu­inţate cu tot mai mult curaj. Uli bun exemplu in această privin­ţă ni-l oferă organizaţia de bază din gospodăria agricolă colectivă din sa­tul Cârpiţi, raionul Iaşi. Aici hotărî­­rile partidului şi guvernului sunt pre­lucrate in adunările de partid, comu­niştii primind sarcini precise pentru aplicarea lor la locul de muncă. Dea­­semeni, biroul organizaţiei de bază prezintă dări de seamă trimestriale în faţa adunării generale, asigurân­­du-se şi în felul acesta controlul de jos în sus. Toate acestea au contri­buit din plin la creşterea rolului de conducător politic al organizaţiei de bază în gospodărie şi ca urmare a a­­cestui fapt, la întărirea şi înflorirea gospodăriei colective. Exemple ca acestea sunt numeroa­se. Dezvoltând necontenit democraţia internă de partid pe baza respectării îndatoririlor statutare ale comuniştilor, multe organe de partid au contribuit din plin la creşterea activităţii şi sim­ţului de răspundere al membrilor de partid, a iniţiativei lor creatoare şi, ca urmare, la obţinerea de noi succes in domeniul construcţiei economice şi culturale. Din păcate însă, în unele organiza­ţii de partid se manifestă cazuri de încălcare a democraţiei interne de partid. In organizaţiile de bază din satele Hăbăşeşti — raionul Tg. Fru­mos, Tomeşti — raionul Iaşi şi altele, adunările de partid, care constitue o şcoală de educaţie comunistă, nu sunt ţinute cu regularitate, unele bi­rouri ale organizaţiilor de bază ne­­convocând adunări generale decât la diferite ocazii. Deasemeni în dese ca­zuri nu se respectă principiul pre­zentării dărilor de seamă în faţa a­­dunării comuniştilor. Aceasta, ca şi nerepartizarea de sarcini concrete, duce la slăbirea ac­tivităţii organizaţiei de partid respec­tive, la pasivitatea unor membri de partid. Numai prin ţinerea regulată a adunărilor de partid şi discutarea în colectiv a sarcinilor care stau în faţa organizaţiei de bază, comuniştii se contopesc cu viaţa întregii organiza­ţii de partid, îşi dau mai bine seama de drepturile şi îndatoririle lor. Atra­gerea tuturor comuniştilor la îndepli­nirea sarcinilor, instruirea lor practi­că şi controlul asupra îndeplinirii ho­­tăririlor luate, educarea lor in spiri­tul respectării stricte a disciplinei de partid şi de stat este o sarcină per­manentă a organizaţiilor de partid. Un principiu din cele mai însemna­te ale democraţiei interne de partid este folosirea largă a autocriticii şi criticii de jos. După cum a arătat to­varăşul Malencov în raportul la Con­gresul al XIX-lea al P.C.U.S. „Parti­dul nu poate să nu ţină seama de fap­tul că acolo unde critica şi autocriti­ca sunt gâtuite, unde controlul mas­selor asupra activităţii organizaţiilor şi instituţiilor este slăbit, acolo apar în mod inevitabil asemenea fenome­ne monstruoase ca birocraţia, pu­trefacţia şi chiar descompunerea unor verigi ale aparatului nos­tru... Comunistul nu trebue să aibă o atitudine de indiferenţă faţă de fe­nomenele bolnăvicioase şi lipsurile din muncă şi cu atât mai puţin să le ascundă faţă de partid“. Se întâmplă totuşi în unele orga­nizaţii de partid că acest principiu, hotărîtor pentru lichidarea oricărei rutine şi inerţii, să fie încălcat în mod sistematic. Aşa, de pildă, tov. I.­ Gră­madă, secretarul organizaţiei de bază a Filialei Academiei R.P.R. din Iaşi şi alţi membri de partid din această organizaţie de bază din „politeţe“ faţă de unii oameni se feresc să ia atitudine hotărîtă împotriva unor lip­suri care se manifestă în cadrul ins­tituţiei respective, ceea ce a dus la co­­coloşirea şi perpetuarea deficienţelor. Sunt deasemeni cazuri când unii to­varăşi înăbuşe critica de jos luând măsuri de represalii împotriva acelo­ra care „îndrăznesc“ să-i critice. Luptând pentru dezvoltarea demo­craţiei interne de partid, organizaţiile de partid au datoria să curme din rădăcini lipsurile care se manifestă în această privinţă şi în primul rând să stimuleze desfăşurarea autocriticii şi criticii de jos, combătând cu toată tăria pe acei care caută s-o înăbuşe. Sporind exigenţa faţă de membrii de partid, organizaţiile de bază tre­bue să urmărească activitatea acesto­ra asupra felului cum se achită de îndatoririle statutare şi sarcinile de partid ce le-au fost încredinţate. In niciun caz organizaţiile de partid nu trebue să treacă cu vederea abaterile unor comunişti de la disciplina de partid şi de stat cum ar fi nepartici­­parea la adunările de partid, neplata cotizaţiei sau neîndeplinirea obliga­ţiilor cetăţeneşti, ci să se pună în dis­cuţia adunării comuniştilor care să ia atitudine combativă Împotriva lor. Comitetelor raionale şi orăşenesc de partid le revine sarcina de a veghia asupra felului cum este respectată de­mocraţia internă de partid în cadrul organizaţiilor de bază. Ele au dato­ria să intensifice controlul asupra ac­tivităţii acestora, să trimită mai des activiştii lor în organizaţiile de par­tid pentru a le ajuta practic în pregă­tirea şi desfăşurarea adunărilor ge­nerale, astfel încât democraţia in-­­ ternă de partid să fie respectată cu străşnicie peste tot. Lupta pentru îndeplinirea sarcinilor măreţe ale construirii socialismului în patria noastră cere din partea or­ganizaţiilor de partid o muncă tot mai intensă, care nu este posibilă fără continua lor întărire politico-or­­ganizatorică. Dezvoltarea necontenită a democraţiei interne de partid cons­titue o chezăşie a întăririi organiza­ţiilor de partid. Ea va face să creas­că tot mai mult rolul de avangardă al comuniştilor, puterea de mobili­zare a masselor de către organizaţiile de partid la muncă activă pentru în­deplinirea planului cincinal în patru ani, pentru transformarea socialistă a agriculturii și apărarea păcii. Plecarea delegaţiei femeilor din R.P.R. la Congresul Mondial de la Copenhaga Luni dimineaţa a părăsit capitala delegaţia femeilor din ţara noastră care va participa la Congresul Mon­dial al femeilor care se va deschide la 5 iunie la Copenhaga. Delegaţia este condusă de tovarăşa I­iulia Chişinevschi, secretar al Con­­siliului Central al Sindicatelor, mem­bră în Comitetul femeilor democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte tovarăşele: Dida Mihalcea, Elena Stoia, Ana I­ungu, Florica Şelmaru, Maria Ciocan, Elena Chişiu şi Tinea Anton. La plecarea de pe aerodromul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşul Stelian Moraru, preşedin­tele Consiliului Central al Sindicate­lor, precum şi de membre ale Comi­tetului femeilor democrate din RPR în frunte cu tovarăşa Ileana Răceanu, şi de numeroase femei muncitoare din capitală. IN INTERIORUL ZIARULUI: Un concurs al tinereţii i rf „ (pag- 2 a) - Pregătiri de examen la şcoala "de 7 ani din Podul-Iloaie • .»,*■ (pag. 2 a) / -- Festivalul filmului spectacol : ^Azilul de noapte“ (pag. 2-a) la- Cultură fizică şi sport (pag. 2­ a)’ — Vom lupta neobosiţi pentru în­­^trirea gospodăriei noastre colective (pag. 3-a) — Staţiunea experimentală agricolă Tg. Frumos în slujba dezvoltării agri­culturii socialiste (pag. 3-a) — Realizările colectiviştilor din Het­ria-Roman (pag. 3-a) Să predăm la timp cotele de lână (pag. 3-a) •— Femeile — o forţă mare în lupta pentru pace '(pag. 3-a)­­— Deschiderea Congresului femeilor democrate din R.P.R. (pag- 4-a) . Crește mișcarea de solidaritate a poporului francez cu lupta de eli­berare din Vietnam tt (Pag- 4-a)' — O nouă realizare a regimului de­­mocrat popular din Bulgaria (pag. 4-a) — In legătură cu tratativele de armistiţiu din Coreea (pag. 4-a) — Creşte mişcarea pentru pace din Austria (pag- 4-a) -TF.T.'n.!. —■ Toate forţele pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani „Bun pentru cereale 1953“ Realizările muncitorilor de la fabrica de spirt „Poetul Neculuţă“ In cursul lunii Mai, colectivul sec­ţiei mecanice de la fabrica de spirt „Poetul Neculuţă“, efectuând o serie de raţionalizări în procesul de fabri­caţie a spirtului, a adus întrepinderii importante economii de materiale şi energie electrică. Aşa de pildă, mai­strul secţiei, tov. Gheorghe Policiuc, îndrumat de către organizaţia de bază şi conducerea întreprinderii, având sprijinul celorlalţi muncitori din sec­ţie, a transformat conducta care duce de la centrifugă la răcitor, prin înlocuirea unor ţevi cu dimensiuni mai mari, reuşind în felul acesta să obţină transportarea intr'o cantitate simţitor mărită a plăm­adei, de la ră­citor la secţia de fermentaţii. Dease­meni, acelaş tehnician, modificând sistemul de instalaţie electrică al ce­lor două dinamuri, cu ajutorul cărora se efectuează transportul cerealelor în încăperile de sus ale întreprinderii, a reuşit ca această tracţiune să poată fi făcută prin folosirea numai a unui singur dinam, celălalt putând fi în­trebuinţat de atelierul mecanic pen­tru mecanizarea unor operaţii. Pentru toate aceste realizări, colec­tivul fabricii l-a propus pe acest har­nic tehnician pentru titlul de staha- H. LEONTE corespondent, novist. Hotărârea guvernului şi partidului din 9 Mai cu privire la întreţinerea culturilor, la pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei, a pus şi în faţa muncitorilor din cadrul Direc­ţiei Regionale C.F.R.-Iaşi sarcini de seamă, de a căror rezolvare depinde în mare măsură efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a transporturilor cerealelor recoltate în cursul acestui an. Pentru traducerea în viaţă a aces­tei sarcini, s-au constituit numeroase echipe de reparaţii pe întreg cuprinsul Direcţiei Regionale care se ocupă special de etanşarea vagoanelor. Până în prezent peste 700 din numărul to­tal al vagoanelor planificate au fost etanşate, având imprimate pe ele cu­vintele: „Bun pentru cereale 1953“. La îndeplinirea acestei sarcini s-a evidenţiat echipa de reparaţii de la re­vizia de vagoane a staţiei CFR Mă­­răşeşti care a dat până în prezent cele mai multe vagoane etanşate. Frumoase realizări a obţinut şi e­­chipa de reparaţii de la revizia de va­goane a staţiei C.F.R. Iaşi, condusă de tov. Mihai Alexandrescu, care nu­mai în patru zile a imprimat şablonul „Bun pentru cereale 1953“ pe un nu­măr de 53 vagoane. Deasemeni, echi­pa de reparaţii, condusă de tâmplarul Petru Botoşineanu de la revizia de vagoane a staţiei Socola, şi-a depă­şit mult normele de etanşare. Cu acest prilej, muncitorii Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi redând în folo­sinţă un număr de obloane pentru vagoane, socotite deşeu, au realizat o economie de peste 25.000 lei. Nici muncitorii Atelierelor C.F.R. Paşcani nu s-au lăsat mai prejos pen­tru traducerea în viaţă a Hotărîrii partidului şi guvernului. Muncind cu elan sporit, colectivul secţiei a II-a vagoane marfă a reuşit zilele trecute să etanşeze cel de-al 55-lea vagon, pe care a fost imprimat „Bun pentru cereale 1953“. Exemple de muncă rodnică în îndeplinirea a­­cestei sarcini au dat maistrul tâmplar Gheorghe Platon, şeful unei partide compuse din 30 oameni, — care s-a evidenţiat pentru buna organizare a locului de muncă, — lăcătuşul Vasile Dănilă, Vasile Onofrei, Mihai Ţoiu, tâmplarul Gheorghe Aştefănoaie şi alţii care şi-au depăşit cu mult nor­mele la operaţia de etanşare a vagoa­nelor. LA LUPTA PENTRU PAINEA POPORULUI Ţăranii muncitori din Cotnari au pornit la întreţin­rea culturilor îndrumaţi in permanenţă de sfatul popular şi organizaţia de bază, ţăra­nii muncitori din satele comunei Cot­nari, raionul Hârlău, au pornit la întreţinerea culturilor. Luptând pen­tru traducerea în viaţă a Hotărîrii gu­vernului şi partidului cu privire la în­grijirea culturilor, pregătirea şi exe­cutarea la timp a strângerii recoltei, desmiriştitului, treerişului şi colectă­rilor pe anul 1953, majoritatea ţăra­nilor muncitori cu gospodării mici şi mijlocii au terminat plivitul grâului de toamnă şi au început executarea praşilei I-a la culturile prăşitoare. Până la 26 Mai pe comună s’a plivit peste 85 la sută din grâu şi s’a pră­şit 42 hectare sfeclă de zahăr, 28 hec­tare floarea soarelui şi 18 hectare po­rumb. Primii care au eşit la îngrijirea cul­turilor au fost ţăranii muncitori Mihai Ionel şi Toader Nichifor din satul Cârjoaia, Toader Bâtea, Du­mitru Cernescu şi Dumitru Stularu din satul Ilodora, precum şi Gheorghe Ih­icop, Gheorghe Tăbâltoc şi alţii din satul Cotnari. Dacă majoritatea ţăranilor munci­tori au înţeles pe deplin datoria lor patriotică, aceea de a lupta pentru asigurarea hranei oamenilor muncii din oraşe şi sate, întreţinându-şi bine culturile, mai sunt însă unii, ce­ i drept puţini la număr, care negli­jează întreţinerea culturilor. Aşa se face că Gh. Vieru, Ion Vieru, Dumitru Pricop şi alţii, nici până în pre­zent nu şi-au plivit grâul. Comitetului executiv al sfatului popular al comunei Cotnari cât şi a­­gentului agricol le revine sarcina de a lămuri pe aceşti cetăţeni să-şi pli­vească deîndată grâul de buruieni, arătându-le că aplicarea minimelor agrotehnice prevăzute în agrominim trebue respectată cu stricteţe in scopul dobândirii unei recolte bogate. Colectiviştii din comuna Dagâţa îşi îngrijesc bine semănaturile Urmând exemplul colectiviştilor din gospodăria agricolă colectivă din Patricheni, comuna Dagâţa, rai­oul Negreşti, ţăranii muncitori din a­­ceastă comună aplică tot mai mult în viaţă Hotărîrea guvernului şi parti­dului cu privire la întreţinerea cultu­rilor, cât şi sfaturile date de tehni­cienii secţiei agricole în cursul iernii în cadrul căminului cultural privind aplicarea minimelor agrotehnice. Astfel ţăranii muncitori Constantin I. Bârsan, Maria I. Hanghiuc, C-tin Sadeş, Gheorghe Movileanu, Ştefan Oancea au terminat complect privirul păioaselor şi de curând au început prăşitul sfeclei şi al floarei soarelui. Ei sunt conştienţi că numai prin apli­carea agrominimului vor putea ob­ţine recolte cât mai bogate. LICA NICOLAE corespondent Lucrările celei de a 8-a sesiuni a sfatului popular regional Iaşi Duminica dimineaţa, in sala de fes­tivităţi a sfatului popular regional Iaşi, frumos pavoazată cu portretele celor patru dascăli ai proletariatului, cu portretele conducătorilor iubiţi ai partidului nostru, cu lozinci mobiliza­toare, drapele şi flori, s’au desfăşurat intr’o atmosferă sărbătorească, lucră­­re celei de a 8-a sesiuni a sfatului popular regional. Printre cei prezenţi au fost tov. Gh. Chitic, prim secretar al Comitetului regional de partid, academician profe­sor Radu Cernătescu, Ion Niculi, pre­şedintele comitetului executiv al sfa­tului popular al oraşului Iaşi, Anasta­sia Moraru, activistă a Consiliului Sindical Regional, deputaţi în Marea Adunare Naţională. Deasemeni, tov. Gh. Vuşdea şi Anton Gherghelaş, se­cr­etari ai Comitetului regional de partid, stahanovişti, printre care Pe­nii Mateevschi şi Maria Filip, frun­taşi în producţie ca Ion Teodorescu, Ion Călian, preşedintele gospodăriei agricole colective „Zori Noi“ din co­muna Dumeşti, raionul Iaşi şi alţii. La deschiderea lucrărilor sesiunii sfatului popular regional a asistat deasemeni tovarăşul L. Massico, vice­consul al U.R.S.S. la Iaşi. Lucrările celei de a 8-a sesiuni a sfatului popular regional Iaşi, ce s-au desfăşurat în ziua de 31 Mai a.c., au fost deschise de către tov. Emil Ma­­zilu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional. Cu una­nimitate de voturi a fost ales apoi un prezidiu, format din tov. deputat B. Feldman, preşedinte, Butnaru Panain­­te secretar, şi Oprică Ţinea, membră. Mulţumind — în numele prezidiului — pentru încrederea ce i-a fost acor­dată, de a conduce lucrările sesiunii, in cuvântul său introductiv, tov. B. Feldm­­an a arătat pe scurt condiţiile interne şi internaţionale în care se desfâşoară lucrările acestei sesiuni, insistând asupra evenimentelor deose­bit de impor­tante ce au avut loc între cea de a 7-a şi a 8-a sesiune. „Un eveniment deosebit de impor­tam în munca de construire a socia­lismului în patria noastră, — a spus vorbitorul, — l-a constituit primul Congres al fruntaşilor din gospodăriile agricole colective, care a avut loc de curân­d la Bucureşti. Acest Congres este expresia vie a întăririi continue a aviartei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, a marilor suc­cese dobândite de poporul nostru munctor pe drumul construirii socia­lismului". In continuare, tov. B. Feld­man a subliniat importanţa Cuvântă­rii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, rostită la Congres, care constitue un r­ecurent preţios pentru organele de par­tid şi de stat, pentru toţi oamenii muncii din patria noastră care duc o l­uptă neobosită pentru ridicarea pro­ducţiei agricole, în vederea obţinerii unei cantităţi din ce în ce mai mari de ce-’ caie­ marfă. Preşedintele sesiunii a supus apoi spre aprobare ordinea de zi: alege­rea alesorilor populari pentru tribu­nalele regional şi feroviar Iaşi; in­for­marea asupra sarcinilor executate din hotărîrile celei de a 7-a sesiuni; analiza muncii cu privire la îngrijirea culturilor, a pregătirii şi strângerii re­­c­oltei, desm­iriştitului, treerişului şi colectărilor pe anul 1953. Ordinea de zi fiind aprobată în unanimitate, s-a trecut apoi la alegerea unei comisii de propuneri pentru alegerea asesori­lor populari. La propunerea tov. dr­­ulat Jacob M­­ai, a fost aleasă în unanimitate o comisie alcătuită din tovarăşii deputaţi Constantin Toltea, Ghidali Haim şi Emanoil Cojocaru. După votarea comisiei de propuneri, iov. Constantin Sasu, preşedintele Tribunalului regional Iaşi, a sus­­lin­ut referatul întitulat „Importanţa instituţiei asesorilor populari şi carac­terul justiţiei populare“. Subliniind caracterul profund demo­­cratic al justiţiei noastre populare, vorbitorul a spus printre altele: „Jus­tiţia din Republica Populară Română, este unul din cele mai importante or­gane ale puterii populare, căruia îi re­vine sarcina de mare răspundere de a apăra, împotriva oricăror provocări ale duşmanului de clasă şi ale unel­telor lui, cuceririle poporului munci­tor“. Vorbitorul a arătat în continuare, rolul asesorilor populari, cât şi ajuto­rul dat de aceştia instan­ţelor judecă­­toreşti, in asigurarea respectării lega­lităţii populare. Paiaiei cu aceasta, a fost înfăţişat şi tabloul sumbru al justiţiei din ţă­rile capitaliste, unde judecătorii sunt slugi credincioase ale burgheziei şi execută ordinele acesteia, condamnând la ani grei de temniţă pe luptătorii pentru pace şi progres social. S-a trecut apoi la alegerea aseso­rilor populari, din care fac parte nu­meroşi stahanovişti şi fruntaşi în pro­ducţie, precum şi funcţionari din în­treprinderile şi­­instituţiile oraşului neş­c­u. Cu acest prilej, asesorii aleşi, printre care tov. Ailoaie Dumitru de la Seria Ateliere a Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi, Petru Neamţu, deputat în sfatul popular regional, Strut Aron, dela secţia comercială regională, şi alţii, şi-au exprimat dragostea faţă de reg­­iml nostru democrat popular şi s’au­ angajat să slujească cu cinste justiţia poporului. In numerele viitoare vom publica în cont­iuare lucrările sesiunii. IN ÎNTÂMPINAREA FESTIVALULUI MONDIAL AL TINERETULUI ■ Utemiştii şi pionierii din Codăeşti, exemplu de muncă rodnică" Cu multă bucurie au primit tinerii din raionul Codăeşti, vestea că Festi­valul Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor se va ţine in patria noastră. Aceasta a constituit pentru ei un mare imbold în muncă. Utemiştii din gospodăria colectivă din Pribeşti, îndrumaţi permanent de organizaţia de partid, au prestat un număr de 80 ore de muncă voluntară la refacerea a două podeţe. Cu a­­ceastă ocazie, s-au evidenţiat utemiştii Enea Niţă, secretar al organizaţiei de bază U.T.M., Dodu Petru, Calinciuc Ioan, Cenuşă Petru şi alţii, cari au muncit cu mult entuziasm. Ca şi tinerii din Pribeşti, pionierii unităţii a 5-a au pornit cu însufleţire la o pregătire temeinică în vederea e­­xamenelor, de sfârşit de an. Printre ei, se află şi conducătoarea unităţii, Ana Sim­eria, care împreună cu ceilalţi pio­nieri au hotărît să întâmpine Festiva­­lul cu noi succese în muncă. îndrumaţi de cadrele didactice şi de organizaţia de pionieri, purtătorii cra­vatei roşii au amenajat un teren de volei în curtea şcolii. In urma angajamentelor luate în cinstea festivalului, tinerii dela GAS Şerbeşti au săpat un şanţ lung de 150 metri, la care s’au prestat 45 ore de muncă voluntară. Deasemeni, ei au trecut la amenajarea unei şosele în faţa gospodăriei. In aceste acţiuni s’au evidenţiat Păduraru Ioan, Rusu Vasile şi Braşoveanu Tom­a. RUSU MARIA corespondentă Tinerii din Huşi cinstesc Festivalul însufleţiţi de dorinţa de a întâmpina Festivalul Mondial al Tineretului prin noi succese în muncă, tinerii din organizaţia de bază Nr. 2 de la OCL Produse Industriale oraşul Huşi apli­când metoda stahanovistului sovietic Korovkin au reuşit să îndeplinească planul înainte de termen. Aşa, de e­­xemplu, secretarul organizaţiei de bază, H. Goldstein, a îndeplinit planul pe luna Mai incă din ziua de 24 a lunii. Ca şi el utemiştii Dincă Du­­mitru şi Bereu Şloim şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe luna Mai cu mult înainte de termen. Utemiştii din organizaţia de bază Nr. 2, şi-au luat angajamentul de a confecţiona peste 20 de daruri pen­tru participanţii la Festival. NECULAI CIUBĂR corespondent Noi realizări în raionul Negreşti Alături de întregul tineret al patriei noastre, şi tinerii din raionul Negreşti se pregătesc să întâmpine cu cât mai frumoase succese în muncă cel de al IV-lea Festival al Tineretului pentru Pace şi Prietenie care va avea loc la Bucureşti. Sub directa îndrumare a organiza­ţiei de bază U.T.M., tinerii ţărani muncitori din comuna Ţibana au e­­fectuat peste 300 ore muncă volunta­ră la curăţitul islazului comunal pe o suprafaţă de 23 ha. şi la amenajarea terenului sportiv, evidenţiindu-se in mod deosebit tinerii V. Cernuşcă, Mihai Onofrei, Constantin Roita şi alţii. Deasemeni pionierii şi elevii şcolii din comuna Mădârjac au plantat în cinstea Festivalului un număr de 200 puieţi pe marginea şoselei, precum şi un număr de 1220 puieţi pomi fructi­feri in curtea şcolii. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului pionierii şi devii şcolii din Mădârjac şi au luat angajamentul să privească suprafaţa de 8 hectare grâu de pe terenul sfatului popular comunal. PAVEL POI­EA­CU corespondent.

Next