Flacăra Iaşului, august 1953 (Anul 9, nr. 2161-2186)
1953-08-01 / nr. 2161
* Nr. 2161 Trebue lichidată rămânerea in urmă a campaniei de treeriş In raionul Vaslui După apariţia Hotărîrii din 9 Mai, comitetul executiv al sfatului popular raional Vaslui s-a întrunit în cadrul unei şedinţe lărgite, luând în discuţie problema campaniei agricole de vară. Pe baza planului întocmit cu acest prilej, s‘au stabilit sarcinile ce revin secţiilor sfatului popular, precum şi măsurile ce trebue luate pentru ca muncile în campania agricolă de vară să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni. S‘a insistat în mod deosebit asupra sarcinilor ce revin secţiei agricole a sfatului popular raional, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor Hotărîrii din 9 Mai. Totodată s-a hotărît intensificarea activităţii cultural educative în rândurile ţăranilor muncitori pentru ridicarea acestora la nivelul sarcinilor importante ce le stau în faţă. Acolo unde s-a urmărit punerea în practică a Hotărîrii din 9 Mai, rezultatele bune n‘au întârziat să se arate. Astfel în comunele Albeşti, Deleni, Costeşti şi altele, au fost antrenate în acţiunile culturale, conducerile căminelor respective care au luat parte activă la amenajarea ariilor, prezentând totodată şi diferite programe artistice. Deasemeni şi cadrele didactice din numeroase comune au sprijinit mulţumitor munca culturală la arii. De pildă tov. Pelelin Matrona din comuna Albeşti, Irina Popescu, din Roşeşti şi alţii au fost tot timpul la arie, organizând citirea zilnică a ziarului „Scânteia“ precum şi a unor broşuri ce se găsesc la biblioteca volantă, contribuind totodată şi la confecţionarea şi pavoazarea ariei cu lozinci mobilizatoare. In aceste comune treerişul se află într-un stadiu mai avansat. Datorită însă nerespectării planului întocmit, precum şi a lipsei de control pe teren, muncile în campania de desmiriştit şi treeriş în raionul Vaslui se desfăşoară cu încetineală. Astfel la data de 25 iulie mai puteau fi văzute arii încă neamenajate, agregate nefolosite şi vagoane de snopi netransportate la arie. Deasemeni, datorită muncii birocratice şi superficiale a unor tehnicieni ai sfatului popular raional ca Ladislau Tărăsescu, Aurel Popa, Const. Maneş şi Vasile Tătaru, unele arii au fost fixate din birou, fără să se fi deplasat cineva la faţa locului, pentru a constata dacă locurile indicate corespund cu indicaţiile instrucţiunilor în vigoare. Ca urmare a acestui fel de a munci, unele arii ca cele din Pungeşti, Ivăneşti şi Cozmeşti au fost amenajate cu multă întârziere, iar altele, cum au fost acele din Teleajna, Unceşti şi Măcreşti au fost mutate după amenajarea lor deoarece locurile erau necorespunzătoare. O neglijenţă totală s‘a putut vedea şi în ceia ce priveşte repararea podurilor de acces la aici. Nu au fost reparate podurile din satele Poeneşti, Bălteni şi Deleni, fapt care deasemenea a împiedicat buna desfăşurare a treerişului. In asemenea condiţiuni, nu este de mirare că munca nu merge şi că în raionul Vaslui, pâna la data de 28 Iulie s‘a treptat abia 6,5% din suprafaţa recoltata şi s‘a desmiriştit abia 7,8%. Vinovat de această situaţie , în primul rând tov. C. lacomi, şeful secţiunii agricole a sfatului popular raional, care n‘a controlat pe teren felul în care sunt duse la îndeplinire sarcinile trasate. Tov. lacomi n‘a luptat pentru mobilizarea masselor de ţărani muncitori în vederea efectuării la timp a muncilor agricole din actuala campanie. Deasemeni, tov. 1. Borș președintele comitetului executiv al sfatului popular raional, care lăsând lucrurile să meargă dela sine, n‘a controlat în suficientă măsură felul cum muncesc comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, n‘a controlat felul în care muncesc tehnicienii şi instructorii sfatului popular raional pe teren. Neglijând în mod condamnabil muncile agricole de vară, tov. Borş n‘a dat atenţie aportului pe care îl pot aduce femeile în reuşita acestor acţiuni, cu toate că numeroase femei şi deputate ca Florica Dudău din ITârşova, Safta Ungureanu din Costeşti, Lola Topor din Valea Rea şi altele, au dovedit că sprijinul dat de femei e deosebit de preţios şi că el trebue folosit din plin. La aceste lipsuri au mai contribuit şi conducerile SM.T.-urilor Vaslui şi Gura Idrici, care nu au respectat planul de reparaţie a maşinilor agricole. Aşa se explică faptul că conducerea S.M.T.-Vaslui în loc să trimită secerătorile-legători la gospodăria agricolă colectivă din Rădeni, cu un teren mare de păioase, le-a trimis la altă gospodărie colectivă neplanificată cu secerători. Nerespectarea de către conducerea S.M.T.-Gura Idrici, a angajamentului luat de a repara o secerătoare a gospodăriei colective din Roșești, a întârziat efectuarea muncilor agricole în această gospodărie. Un alt fapt care ilustrează lipsa de interes a conducerii acestui S.M.T. pentru buna desfăşurare a muncilor agricole de vară, este şi acela că deşi a luat spre reparare mai multe cântare, nu le-a predat sfatului popular pentru a fi folosite la anii... din lipsă de forme scriptice. Deasemeni muncile au fost stingherite şi de faptul că la acest S.M.T. reparaţiile făcute tractoarelor nu au fost corespunzătoare, maşinile neflând randamentul planificat. Aşa s-a întâmplat la ariile din Rădeni şi Oşeşti. Pentru lichidarea acestor lipsii grave, comitetul executiv al sfatului popular raional trebue să facă o cotitură serioasă în munca sa. Tov. I. Borș trebue să-și schimbe felul de a lucra. El trebue să conducă treburile nu la întâmplare, ci în mod concret, prin urmărirea pe teren a felului în care sarcinile trasate sunt duse la îndeplinire. Sarcini de mare răspundere revin comitetului raional de partid Vaslui, care trebue să sprijine comitetul executiv al sfatului popular raional pentru ca acesta să lichideze lipsurile care frânează bunul mers al muncilor agricole în curs de desfăşurare. Comitetul raional de partid trebue să se ocupe îndeaproape de îmbunătăţirea muncii de agitaţie în rândurile oamenilor muncii. Agitatorii temeinic instruiţi de către secretarii organizaţiilor de bază trebue să explice ţăranilor muncitori că este în interesul lor şi al întregului popor muncitor să strângă recolta la timp şi fără pierderi, să creere şi să predea integral cotele către stat. Dat fiindcă timpul este destul de înaintat, organele de partid şi de stat din raionul Vaslui trebue să ia toate măsurile pentru folosirea din plin a tuturor mijloacelor pe care le au la dispoziţie, pentru asigurarea succesului în marea bătălie pentru pâinea poporului muncitor. A. MIMAI Muncă voilnică în comuna Sineşti Ţăranii muncitori din comuna Sineşti raionul Tg. - Frumos sunt conştienţi că fiecare clipa câştigată în bătălia strângerii recoltei, contribue la înflorirea vieţii lor noi. Ţăranii muncitori din satul Bocniţa în frunte cu comuniştii şi deputaţii au secerat în scurt timp toate suprafeţele însămânţate cu grâu şi au transportat snopii la arie. Imediat după secerat ei au început desmiriştitul. Firmii care au terminat de secerat şi cărat la arie au fost ţăranii muncitori Constantin Mocanu şi I. Stan, deputat comunal. Şi ţăranii muncitori din celelalte sate al comunei au terminat secerişul şi au cărat snopii la arie. In satul Osoi de pildă, primii care au îndeplinit aceste operaţiuni au fost deputatul Buzilă şi ţăranul mimv .Srlaie Ciornei. ION CIORNEI corespondent Roadele muncii Minunate roade aduce munca în co-L.îiv. Fe tarlalele întinse, fără haturi, Uu’iâmhile cu tractoare se put ohm ine recolte cu mult mai bogate decât acelea care se obţin pe iaşii noi de pământ. Aşa de pildă, după cum ne informează corespondenţal nostru voluntar D. Hulub ,membrii întovărăşirii agricole din satul Hutralnîţa- Hârlău care s-au menţinut în timpul in Întovărăşire întregii campanii de vară fruntaşi, au recoltat 2.501 kg, grâu la hectar, cu aproape 1000 kg. 'Mai mult decât recolta obţinută de ţăranii mun.Hori cu gospodării individuale. Ţăranii muncitori, ca V. Nicolae, Ion Paşcanu şi alţii deşi şi-au îngrijit line cre Luile, urmând sfaturile agrotehnice nau reuşit să recolteze decât pe b. 1700 l g grâu la hectar. FLAC FI I. A1 ULUI fPe întinsul regiunii noastre Şezătoare literară la Iaşi In ziua de 29 iulie a.c. a avut loc, în sala de lectură a bibliotecii regionale A.R.L.U.S., o şezătoare literară închinată „Măreţelor construcţii ale comunismului“. Şezătoarea a fost organizată în colaborare cu biblioteca regională a sfatului popular. Scopul acestei şezători a fost popularizarea literaturii sovietice care oglindeşte construcţiile comunismului, exprimând avântul nestăvilit al oamenilor sovietici şi eroismul lor neîntrecut în munca paşnică constructivă. Programul, alcătuit cu grijă de conducerea ambelor biblioteci, a fost variat şi bogat. S-a prezentat conferinţa „Măreţele construcţii ale comunismului oglindite în literatura sovietică“. Conferenţiarul a scos în evidenţă operele literare sovietice care reflectă măreţele construcţii ale comunismului. Cu acest prilej s-a citit din operele lui Alexei Surcov, „Hotarele bucuriei“ din Dolmotovschi, „Legenda Tamarei“ din Ana Caravaeva , „Patria“ şi din Scipaciov, „Drumul spre Comunism“. Printre cei ce au participat şi care au ascultat cu interes conferinţa se aflau studenţi, elevi şi activişti culturali ai raioanelor Iaşi, Vaslui, Codăeşti, Tg. Frumos şi Paşcani. In încheierea şezătorii ,a rulat filmul „Drumul Gloriei“, care a exemplificat de asemenea în mod grăitor măreţele construcţii ale comunismului. N. BABAN corespondent Colectivul T.E.S. în sprijinul campaniei de vară Pentru a sprijini desfăşurarea campaniei de treeriş, colectivul de artişti şi instrumentişti ai Teatrului Evreesc de Stat a prezentat in cursul celei de a doua jumătăţi a lunii iulie bogate programe la ariile de treeriş din regiunea noastră. Fiind organizate 8 brigăzi artistice acestea s-au deplasat în 8 raioane. Așa de exemplu în raionul Pașcani, brigada condusă de tov. Bercovici .Martin a prezentat 7 manifestări artistice la care au participat 535 spectatori. In raionul Hârlău, brigada condusă de tov. Neimark Abram a prezentat 10 manifestări artistice vizionate de 715 spectatori, iar în raionul Huşi, brigada condusă de tov. Linsche Smery a dat 8 manifestaţii participând 450 ţărani muncitori. Frumoase succese au înregistrat şi celelalte brigăzi, printre care brigada condusă de tov. Fincheiescu Marcel care a dat 10 spectacole in raionul Iaşi, la care au participat 1190 spectatori, ca şi brigada lui Fritz Braun,, in raionul Codăeşti unde a prezentat 11 manifestaţii culturale şi au participat 1035 spectatori. Brigada condusă de tov. Marcu Natan a prezentat in raionul Negreşti 9 manifestaţii cu o participare de 695 spectatori, iar la manifestările susţinute de brigada tov. Barbălată Natan, din raionul Tg. Frumos, au participat 830 spectatori. Pionierii la strânsul spicelor Mare este bucuria pionierilor, când ajută la strângerea recoltei. Intr-o dimineaţă, cu cântec pionieresc pe buze, purtătorii cravatelor roşii din comuna Stălineşti, raionul Huşi au pornit cu drag la strângerea spiclor, pe ogoarele gospodăriei de stat din Pojoreni. De la Stălineşti la G. A. p. Pojoreni e mult de mers, dar bucuria lor e fără de margini. Pe drum, la una din secţii instructoarea superioară Virginia Roşu le dă explicaţii asupra modului de fabricaţie a cărămizilor. Lucrul, ce-i atrăgea mai mult când au sosit pe tarlalele gospodăriei, a fost alta. Privirile pionierilor se opresc asupra fiecărei piese din batoză şi cer instructoarei o mulţime de lămuriri. Cu dragoste lucrează alături de pionieri şi instructoarea superioară Virginia Roşu. Elanul tineresc şi dorinţa de a nu se pierde nicuun bob din pâinea poporului nostru muncitor, a îndemnat pe pionierii din comuna Stălineşti să strângă spic cu spic, aurul holdelor noastre îmbelşugate. Până seara, pionierii au reuşit să strângă peste 80 kgr. spice. Georgeta Năfolniţă, Toader Răciu, Ioan Prodan şi mulţi alţii, au pornit "spre casele lor bucuroşi de relizările obţinute. » ■C. SC GALI Peg. 3 Aplicarea contractului colectiv din discuţia muncitorilor dela E.T.A.C.S. Zilele acestea a avut loc adunarea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor dela întreprinderile E.T.A.C.S., cu care prilej s-a analizat felul cum au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în contractul colectiv pe primul semestru al acestui an. Din dările de seamă prezentate de către conducerea întreprinderii şi comitetul sindical s-au desprins o seamă întreagă de realizări în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie şi a îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al întregului colectiv de muzică. Aşa de pildă, în primele şase luni ale anului, datorită întrecerii socialiste în care a fost antrenată marea majoritate a muncitorilor şi tehnicienilor, planul de producţie pe întreaga întreprindere a fost îndeplinit în proporţie de 107,7% Totodată a crescut şi productivitatea muncii aceasta ajungând la un procent de 106,1% faţă de indicii planificaţi, iar sarcina de reducere a preţului de cost a fost depăşită cu 12%, în raport cu clauzele prevăzute în contractul colectiv. Aceste realizări au fost posibile datorită măsurilor tehnicoorganizatorice luate de către conducerea întreprinderii precum şi a muncii politice desfăşurate de către organizaţia de partid care a mobilizat massele de muncitori şi tehnicieni la lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate în cadrul planului de stat In întrecerea socialistă care s-a desfăşurat cu însufleţire, s-au evidenţiat numeroşi muncitori şi tehnicieni printre care Gh. Mărgineanu, Alex. Oboroceanu, C. Popescu ale căror realizări au stârnit simpatia şi mândria întregului colectiv de muncă. In acelaş timp, datorită cursurilor profesionale şi a calificării la locul de muncă, au fost pregătiţi în această perioadă un număr de 46 muncitori în meseria de electrician, instalator de apă şi mecanic, mulţi dintre ei ca Al. Arhip reuşind să devină în acest timp fruntaşi în producţie. O expresie a hotărîrii de a contribui la mbunătăţirea procesului de producţie o constitue cele 5 inovaţii efectuate de către un grup de 23 ingineri, tehnicieni şi muncitori, care fiind puse în aplicare au adus întreprinderii economii în valoare de 138.524 Iei. Alte inovaţii şi raţionalizări sunt în curs de studiere. Succesele obţinute în producţie au adus după sine o îmbunătăţire a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Aşa de pildă, salariul mediu al muncitorilor a crescut în această perioadă cu peste 8% iar numeroşi muncitori şi tehnicieni evidenţiaţi în procesul muncii au fost stimulaţi cu diferite premii în bani din fondul directorial al cărui total atinge suma de 36.800 lei. Deasemeni, datorită dezvoltării ramurilor anexe de pe lângă întreprindere , mărirea cu 100% a suprafeţei de teren cultivată cu cereale, legume zarzavaturi, fructe etc. şi creşterea cu 30% a numărului de bovine şi porcine — s-a putut servi la cantină salariaţilor o masă substanţială la preţul de 1 leu. Prin chioşcurile proprii amenajate în întreprinderi, muncitorii pot să-şi cumpere zilnic la un preţ redus, produse legumicole şi zarzavaturi, lapte, miere de albine etc. Realizări însemnate au fost dobândite şi în domeniul protecţiei muncii. Aşa de pildă au fost montate apărători la maşini şi agregante pentru evitarea accidentelor, s-au revizuit periodic podurile rulante, vinciurile, scările, s'au întreţinut şi reparat în cât mai bune condiţiuni uneltele şi sculele, au fost complectate şi dotate locurile de muncă cu posturi de prim ajutor, etc. In afară de obligaţiile prevăzute în contractul colectiv s'au mai amenajat la serviciul transport în comun un vestiar compus din două camere pentru haine precum şi o cuvetă cu 8 robinete. In domeniul muncii culturale de massă a existat deasemeni o atenţie deosebită. Biblioteca întreprinderii a fost înzestrată cu numeroase cărţi şi reviste în valoare de 7.614 lei. Pentru buna funcţionare a cursurilor de alfabetizare au fost puse la dispoziţia celor 140 cursanţi o sală spaţioasă, cărţi şi rechizite. Colectivul sportiv al întreprinderii a primit echipament în valoare de 7600 lei amenajându-se în acelaş timp un teren sportiv de volei şi basket, terenul de fotbal fiind în curs de amenajare. Din rândurile salariaţilor, un număr de 40 tovarăşi au dovedit o bună pregătire fizică, reuşind să-şi treacă toate probele la G.M.A. I Dacă cele două dări de seamă au fost bogate în realizări nu în aceeaşi măsură, conducerea întreprinderii şi comitetul sindical de la E.T.A.CS. s-au străduit să arate şi ceea ce nu au făcut, încercând să lase impresia că în această întreprindere lucrurile au mers ca pe roate. Aceasta este explicaţia pentru care numeroşi participanţi la şedinţă au luat cuvântul criticând cu tărie o serie de slăbiciuni manifestate în această perioadă. Aşa de pildă s'a arătat că realizările în producţie ar fi fost mult mai mari, dacă s'ar fi dat o suficientă atenţie urmăririi felului cum se desfăşoară întrecerea şi întocmirii cu regularitate a graficelor de producţie, astfel ca muncitorii să poată vedea oricând roadele muncii lor. O serie de muncitori au criticat energic conducerea întreprinderii pentru faptul că nu s'a preocupat în măsură suficientă să creeze condiţii mai bune de lucru muncitorilor, fapt care s'a răsfrânt în mod negativ asupra productivităţii muncii. Aşa de pildă, s'a arătat că la garajul serviciului transport în comun s'a hotărît în nenumărate rânduri să se amenajeze un loc de muncă optim pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii, lucru care nu a fost dus la îndeplinire. Or din cauză că amenajarea unui canal a suferit atâtea amânări, muncitori nu pot da randamentul necesar în muncă, fiind expuşi în acelaş timp, la pericolul de a se îmbolnăvi. Despre necesitatea creerii unor cât mai bune condiţii de lucru, a vorbit şi tovarăşul Filimon care a arătat că în nenumărate rânduri a cerut conducerii să se repare magazia de la uzina electrică, lucru care însă nu şi-a găsit rezolvarea până în prezent, cu toate că la intervenţiile repetate începute încă din anul 1951 s-au dat mereu asigurări că se va rezolva această problemă. Lipsa de preocupare faţă de aplicarea unor măsuri tehnico organizatorice a fost criticată de tov. Vasiliu şi Văideanu care au arătat că din cauză că nu s-au procurat o serie de materiale necesare pentru lucrările de reparaţii la canalizare, sunt mari pierderi de apă în oraş, lucru care impietează asupra aprovizionării populaţiei cu apă. Oraşul nostru — a spus tov. Vasiliu — se dezvoltă pe zi ce trece şi noi suntem datori să contribuim la dezvoltarea lui. Ori dacă nu ni se crează condiţiile necesare pentru acest lucru atunci nu putem satisface cerinţele populaţiei consumatoare şi ale industriei oraşului cu un debit sporit de apă. Cu multă tărie, vorbitoriiau criticat nepreocuparea comitetului de întreprindere faţă de îndrumarea ce trebue dată responsabililor cu asigurările sociale, pentru desvoltarea activităţii sportive, sprijinirea inovatorilor şi raţionalizatorilor etc. Deasemeni s'a arătat că nu totdeauna s'a lucrat cu simţ de răspundere în ceeace priveşte aplicarea sistemului premiat, unii muncitori şi tehnicieni fiind lipsiţi — în mod nejustificat — de acest drept1. A fost combătută deasemeni atitudinea personalului medical care nu înţelege să-şi facă pe deplin datoria. Astal trec luni de zile fără ca acesta sa controleze la locul de muncă, felul cum sunt asigurate condiţiile sanitare necesare. Din discuţiile purtate în cadrul acestei adunări conducerea întreprinderii şi comitetul de întreprindere au putut trage numeroase învăţăminte pentru viitor. Îndrumate şi controlate îndeaproape de către organizaţia de partid, ele au datoria să ţină cont de lipsurile şi propunerile arătate la adunare şi să ia măsurile corespunzătoare pentru continua îmbunătăţire, muncii. Ajutor frăţesc Cu multă dragoste şi bucurie conduce tractoristul Gheorghe Coordoneanu de la S.M.T. Netreşti ună di combainele sovietice sosite în ţara noastră, în cadrul preţiosului ajutor economic pe care ni-1 acordă în per maner^area Ţara a Socialismului. ' * N N ^ N ^ ^ 1 ' i v v S '-tyT ~ J • - ' • S J î » J J i * â - -i J ^ J . .1 J . 1 . Unde nu există controlul asupra Îndeplinirii sarcinilor Sarcini de mare răspundere în campania agricolă i-au revenit şi conducerii S.M.T.-ului Negreşti. Conducerea S.M.T.-ului, în frunte cu tov. director Artenie Artur, a trimis din timp la aici batozele şi tractoarele şi şi a dat silinţa de a asigura condiţiile de hrană şi cazare ale tractoriştilor şi batozarilor. Conducerea SM.T.-ului Negreşti a uitat însă de una din cele mai de seamă principii şi anume: controlul îndeplinirii sarcinilor de plan. Datorită acestui fapt, unele batoze şi tractoare au fost reparate superficial, fiind trimise la arie, fără să fie complectate cu toate piesele necesare brmnei funcţionau. Aşa se face că batoza trimisă în satul ViearSatului comuna Grajduri, în loc să aibă ciur p,ru grâu, când să înceapă treeratul, s‘a constatat că are ciur pentru mazăre. La fel s‘a întâmplat şi cu batoza trimstă în comuna Scânteia. Acest lucru a întârziat începerea treerişului. Tov. Moraru, şef de brigadă, a dat dovadă de o totală lipsă de interes, necontrolându şi maşinile cu care a ieşit la treer. Tot în comuna Scânteia s‘a mai trimis un tractor pentru a lucra la desmiriştit. Acest tractor nefiind bine reparat, încă de acum două săptămâni stă neîntrebuinţat în curtea sfatului popular, fără ca cineva să s© gândească că are şi el un plan de îndeplinit în campania aceasta. In comuna Drăguşeni, raionul Negreşti, alta este de mult amenajată. Ţăratuî muncitori, dornici de a termina cât mai repede treerișul, s'au pregătit temeinic pentru începerea lui. Dar și aici, batoza trimisă a fost defectă. : : : : ■ * ISÎ. Aceste fapte dovedesc că conducerea S.M.T.-ului Negrești nu s'a interesat să îndeplinească sarcinile trasate prin Hotărîrea guvernului şi partidului din 9 Mai a.c. Conducerea S.M.T.-ului Negreşti trebue să ţină cont de lipsurile arătate şi să treacă deîndată la lichidarea lor, pentru urgentarea treerişului în raionul Negreşti, efectuând un control permanent şi temeinic pe teren. (După corespondenţele tovarăşilor SENDER BENIAMIN şi PAVEL ANDREI).