Flacăra Iaşului, august 1953 (Anul 9, nr. 2161-2186)

1953-08-01 / nr. 2161

* Nr. 2161 Trebue lichidată rămânerea in urmă a campaniei de treeriş In raionul Vaslui După apariţia Hotărîrii din 9 Mai, comitetul executiv al sfatului popular raional Vaslui s-a întrunit în cadrul unei şedinţe lărgite, luând în discu­ţie problema campaniei agricole de vară. Pe baza planului întocmit cu acest prilej, s‘au stabilit sarcinile ce revin secţiilor sfatului popular, precum şi măsurile ce trebue luate pentru ca muncile în campania agricolă de vară să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni. S‘a insistat în mod deo­sebit asupra sarcinilor ce revin sec­ţiei agricole a sfatului popular raio­nal, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor Hotărîrii din 9 Mai. Tot­odată s-a hotărît intensificarea acti­vităţii cultural educative în rânduri­le ţăranilor muncitori pentru ridica­rea acestora la nivelul sarcinilor im­portante ce le stau în faţă. Acolo unde s-a urmărit punerea în practică a Hotărîrii din 9 Mai, re­zultatele bune n‘au întârziat să se arate. Astfel în comunele Albeşti, Deleni, Costeşti şi altele, au fost antrenate în acţiunile culturale, conducerile că­minelor respective care au luat parte activă la amenajarea ariilor, pre­zentând totodată şi diferite progra­me artistice. Deasemeni şi cadrele didactice din numeroase comune au sprijinit mulţumitor munca culturală la arii. De pildă tov. Pelelin Matrona din comuna Albeşti, Irina Popescu, din Roşeşti şi alţii au fost tot timpul la arie, organizând citirea zilnică a ziarului „Scânteia“ precum şi a unor broşuri ce se găsesc la biblioteca volantă, contribuind totodată şi la confecţionarea şi pavoazarea ariei cu lozinci mobilizatoare. In aceste comune treerişul se află într-un sta­diu mai avansat. Datorită însă nerespectării planu­lui întocmit, precum şi a lipsei de control pe teren, muncile în campa­nia de desmiriştit şi treeriş în raionul Vaslui se desfăşoară cu încetineală. Astfel la data de 25 iulie mai pu­teau fi văzute arii încă neamenajate, agregate nefolosite şi vagoane de snopi netransportate la arie. Deasemeni, datorită muncii biro­cratice şi superficiale a unor tehni­cieni ai sfatului popular raional ca Ladislau Tărăsescu, Aurel Popa, Const. Maneş şi Vasile Tătaru, unele arii au fost fixate din birou, fără să se fi deplasat cineva la faţa locului, pentru a constata dacă locurile indi­cate corespund cu indicaţiile instruc­ţiunilor în vigoare. Ca urmare a aces­tui fel de a munci, unele arii ca cele din Pungeşti, Ivăneşti şi Cozmeşti au fost amenajate cu multă întârzie­re, iar altele, cum au fost acele din Teleajna, Unceşti şi Măcreşti au fost mutate după amenajarea lor deoare­ce locurile erau necorespunzătoare. O neglijenţă totală s‘a putut ve­dea şi în ceia ce priveşte repararea podurilor de acces la aici. Nu au fost reparate podurile din satele Poeneşti, Bălteni şi Deleni, fapt care deaseme­­nea a împiedicat buna desfăşurare a treerişului. In asemenea condiţiuni, nu este de mirare că munca nu mer­ge şi că în raionul Vaslui, pâna la data de 28 Iulie s‘a treptat abia 6,5% din suprafaţa recoltata şi s‘a desmiriştit abia­ 7,8%. Vinovat de această situaţie , în primul rând tov. C. lacomi, şeful secţiunii agricole a sfatului popular raional, care n‘a controlat pe teren felul în care sunt duse la îndeplinire sarcinile trasate. Tov. lacomi n‘a luptat pentru mobi­lizarea masselor de ţărani muncitori în vederea efectuării la timp a mun­cilor agricole din actuala campanie. Deasemeni, tov. 1. Borș președin­tele comitetului executiv al sfatului popular raional, care lăsând lucruri­le să meargă dela sine, n‘a controlat în suficientă măsură felul cum mun­cesc comitetele executive ale sfaturi­lor populare comunale, n‘a controlat felul în care muncesc tehnicienii şi instructorii sfatului popular raional pe teren. Neglijând în mod condam­nabil muncile agricole de vară, tov. Borş n‘a dat atenţie aportului pe care îl pot aduce femeile în reuşita aces­tor acţiuni, cu toate că numeroase femei şi deputate ca Florica Dudău din ITârşova, Safta Ungureanu din Costeşti,­ Lola Topor din Valea Rea şi altele, au dovedit că sprijinul dat de femei e deosebit de preţios şi că el trebue folosit din plin. La aceste lipsuri au mai contribu­it şi conducerile SM.T.-urilor Vaslui şi Gura Idrici, care nu au respectat pla­nul de reparaţie a maşinilor agrico­le. Aşa se explică faptul că conduce­rea S.M.T.-Vaslui în loc să trimită secerătorile-legători la gospodăria a­­gricolă colectivă din Rădeni, cu un teren mare de păioase, le-a trimis la altă gospodărie colectivă neplanifi­cată cu secerători. Nerespectarea de către conduce­rea S.M.T.-Gura Idrici, a angaja­mentului luat de a repara o seceră­­toare a gospodăriei colective din Ro­șești, a întârziat efectuarea muncilor agricole în această gospodărie. Un alt fapt care ilustrează lipsa de inte­res a conducerii acestui S.M.T. pen­tru buna desfăşurare a muncilor a­­gricole de vară, este şi acela că deşi a luat spre reparare mai multe cânta­re, nu le-a predat sfatului popular pentru a fi folosite la anii... din lipsă de forme scriptice. Deasemeni muncile au fost stin­gherite şi de faptul că la acest S.M.T. reparaţiile făcute tractoarelor nu au fost corespunzătoare, maşinile ne­­flând randamentul planificat. Aşa s-a întâmplat la ariile din Rădeni şi Oşeşti. Pentru lichidarea acestor lipsii grave, comitetul executiv al sfatului popular raional trebue să facă o co­titură serioasă în munca sa. Tov. I. Borș trebue să-și schimbe felul de a lucra. El trebue să conducă trebu­rile nu la întâmplare, ci în mod con­cret, prin urmărirea pe teren a felu­lui în care sarcinile trasate sunt duse la îndeplinire. Sarcini de mare răspundere revin comitetului raional de partid Vaslui, care trebue să sprijine comitetul exe­cutiv al sfatului popular raional pen­tru ca acesta să lichideze lipsurile care frânează bunul mers al muncilor agricole în curs de desfă­şurare. Comitetul raional de partid trebue să se ocupe îndeaproape de îmbunătăţirea muncii de agitaţie în rândurile oamenilor muncii. Agita­torii temeinic instruiţi de către se­cretarii organizaţiilor de bază trebue să explice ţăranilor muncitori că este în interesul lor şi al întregului popor muncitor să strângă recolta la timp şi fără pierderi, să creere şi să predea integral cotele către stat. Dat fiindcă timpul este destul de înaintat, organele de partid şi de stat din raionul Vaslui trebue să ia toate măsurile pentru folosirea din plin a tuturor mijloacelor pe care le au la dispoziţie, pentru asigurarea succesului în marea bătălie pentru pâinea poporului muncitor. A. MIMAI Muncă voilnică în comuna Sineşti Ţăranii muncitori din comuna Sineşti raionul Tg. - Frumos sunt conştienţi că fiecare clipa câştigată în bătălia strângerii recoltei, contri­­bue la înflorirea vieţii lor noi. Ţăranii muncitori din satul Boc­­niţa în frunte cu comuniştii şi depu­taţii au secerat în scurt timp toate suprafeţele însămânţate cu grâu şi au transportat snopii la arie. Imediat după secerat ei au început desmiriş­­titul. Fi­rmii care au terminat de sece­rat şi cărat la arie au fost ţăranii muncitori Constantin Mocanu şi I. Stan, deputat comunal. Şi ţăranii muncitori din celelalte sate al comunei au terminat sece­rişul şi au cărat snopii la arie. In satul Osoi de pildă, primii care au îndeplinit aceste operaţiuni au fost deputatul Buzilă şi ţăra­nul mimv .Sr­­laie Ciornei. ION CIORNEI corespondent Roadele muncii Minunate roade aduce munca în co-L.îiv. Fe tarlalele întinse, fără ha­turi, Uu’iâmhi­le cu tractoare se put ohm­ ine recolte cu mult mai bogate decât acelea care se obţin pe iaşii no­i de pământ. Aşa de pildă, după cum ne informează corespondenţal nostru vo­luntar D. Hulub ,membrii întovără­şirii agricole din satul Hutralnîţa- Hârlău care s-au menţinut în timpul in Întovărăşire întregii campanii de vară fruntaşi, au recoltat 2.501­ kg, grâu la hectar, cu aproape 1000 kg. 'Mai mult decât re­colta obţinută de ţăranii mun.Hori cu gospodării individuale. Ţăranii muncitori, ca V. Nicolae, Ion Paşcanu­ şi alţii deşi şi-au îngrijit l­ine cre Luile, urmând sfaturile agro­­teh­nice nau reuşit să recolteze de­cât pe b. 1700 l g grâu la hectar. FLAC FI I. A1 ULUI fPe întinsul regiunii no­a­st­re Şezătoare literară la Iaşi In ziua de 29 iulie a.c. a avut loc, în sala de lectură a bibliotecii regio­nale A.R.L.U.S., o şezătoare literară închinată „Măreţelor construcţii ale comunismului“. Şezătoarea a fost or­ganizată în colaborare cu biblioteca regională a sfatului popular. Scopul acestei şezători a fost popu­larizarea literaturii sovietice care o­­glindeşte construcţiile comunismului, exprimând avântul nestăvilit al oame­nilor sovietici şi eroismul lor neîntre­cut în munca paşnică constructivă. Programul, alcătuit cu grijă de conducerea ambelor biblioteci, a fost variat şi bogat.­­ S-a prezentat conferinţa „Măreţele construcţii ale comunismului oglindite în literatura sovietică“. Conferenţiarul a scos în evidenţă operele literare so­vietice care reflectă măreţele construc­ţii ale comunismului. Cu acest prilej s-a citit din operele lui Alexei Surcov, „Hotarele bucuriei“ din Dolmotovschi, „Legenda Tamarei“ din Ana Cara­­vaeva , „Patria“ şi din Scipaciov, „Drumul spre Comunism“. Printre cei ce au participat şi care au ascultat cu interes conferinţa se aflau studenţi, elevi şi activişti cultu­rali ai raioanelor Iaşi, Vaslui, Co­­dăeşti, Tg. Frumos şi Paşcani. In încheierea şezătorii ,a rulat filmul „Drumul Gloriei“, care a exemplificat de asemenea în mod grăitor măreţele construcţii ale comunismului. N. BABAN corespondent Colectivul T.E.S. în sprijinul campaniei de vară Pentru a sprijini desfăşurarea campaniei de treeriş, colectivul de artişti şi instrumentişti ai Teatrului Evreesc de Stat a prezentat in cursul celei de a doua jumătăţi a lunii iulie bogate programe la ariile de treeriş din regiunea noastră. Fiind organizate 8 brigăzi artistice acestea s-au deplasat în 8 raioane. Așa de exemplu în raionul Paș­cani, brigada condusă de tov. Berco­­vici .Martin a prezentat 7 manifestări artistice la care au participat 535 spectatori. In raionul Hârlău, brigada condusă de tov. Neimark Abram a prezentat 10 manifestări artistice vizionate de 715 spectatori, iar în ra­ionul Huşi, brigada condusă de tov. Linsche Smery a dat 8 manifestaţii participând 450 ţărani muncitori. Frumoase succese au înregistrat şi celelalte brigăzi, printre care bri­gada condusă de tov. Fincheiescu Marcel care a dat 10 spectacole in raionul Iaşi, la care au participat 1190 spectatori, ca şi brigada lui Fritz Braun,, in raionul Codăeşti unde a prezentat 11 manifestaţii culturale şi au participat 1035 spec­tatori. Brigada condusă de tov. Mar­cu­ Natan a prezentat in raionul Ne­greşti 9 manifestaţii cu o partici­pare de 695 spectatori, iar la mani­festările susţinute de brigada tov. Barbălată Natan, din raionul Tg. Frumos, au participat 830 spectatori. Pionierii la strânsul spicelor Mare este bucuria pionierilor, când ajută la strângerea recoltei. Intr-o dimineaţă, cu cântec pionieresc pe buze, purtătorii cravatelor roşii din comuna Stălineşti, raionul Huşi au pornit cu drag la strângerea spiclor, pe ogoarele gospodăriei de stat din Pojoreni. De la Stălineşti la G. A. p. Pojoreni e mult de mers, dar bucuria lor e fără de margini. Pe drum, la una din secţii instructoarea supe­rioară Virginia Roşu le dă expli­caţii asupra modului de fabricaţie a cărămizilor. Lucrul, ce-i atrăgea mai mult când au sosit pe tarlalele gos­podăriei, a fost alta. Privirile pio­nierilor se opresc asupra fiecărei piese din batoză şi cer instructoarei o mulţime de lămuriri. Cu dragoste lucrează alături de pionieri şi instructoarea superioară Virginia Roşu. Elanul tineresc şi do­rinţa de a nu se pierde nicuun bob din pâinea poporului nostru munci­tor, a îndemnat pe pionierii din co­muna Stălineşti să strângă spic cu spic, aurul holdelor noastre îmbelşu­gate. Până seara, pionierii au reuşit să strângă peste 80 kgr. spice. Geor­­geta Năfolniţă, Toader Răciu, Ioan Prodan şi mulţi alţii, au pornit "spre casele lor bucuroşi de re­lizările ob­ţinute. » ■C. SC GALI Peg. 3 Aplicarea contractului colectiv d­in discuţia muncitorilor dela E.T.A.C.S. Zilele acestea a avut loc adunarea muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor dela întreprinderile E.T.A.C.S., cu care prilej s-a analizat felul cum au fost îndeplinite obligaţiile prevă­zute în contractul colectiv pe primul semestru al acestui an. Din dările de seamă prezentate de către conducerea întreprinderii şi comitetul sindical s-au desprins o seamă întreagă de realizări în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie şi a îmbună­tăţirii continue a nivelului de trai al întregului colectiv de muzică. Aşa de pildă, în primele şase luni ale anului, datorită întrecerii socia­liste în care a fost antrenată marea majoritate a muncitorilor şi teh­nicienilor, planul­­ de producţie pe întreaga întreprindere a fost în­deplinit în proporţie de 107,7%­ To­todată a crescut şi productivitatea muncii aceasta ajungând la un procent de 106,1% faţă de indicii planificaţi, iar sarcina de reducere a preţului de cost a fost depăşită cu 12%, în ra­port cu clauzele prevăzute în contrac­tul colectiv. Aceste realizări au fost posibile datorită măsurilor tehnico­­organizatorice luate de către conduce­rea întreprinderii precum şi a muncii politice desfăşurate de către organi­zaţia de partid care a mobilizat mas­­sele de muncitori şi tehnicieni la lupta pentru traducerea în viaţă a sarcini­lor trasate în cadrul planului de stat In întrecerea socialistă care s-a desfă­şurat cu însufleţire, s-au evidenţiat numeroşi muncitori şi tehnicieni prin­tre care Gh. Mărgineanu, Alex. Obo­­roceanu, C. Popescu ale căror realizări au stârnit simpatia şi mândria între­gului colectiv de muncă. In acelaş timp, datorită cursurilor profesionale şi a calificării la locul de muncă, au fost pregătiţi în această perioadă un număr de 46 muncitori în meseria de electrician, instalator de apă şi mecanic, mulţi dintre ei ca Al. Arhip reuşind să devină în acest timp fruntaşi în producţie. O expresie a hotărîrii de a contribui la mbunătăţirea procesului de pro­­duc­ţie o constitue cele 5 inovaţii efec­tuate de către un grup de 23 ingineri, tehnicieni şi muncitori, care fiind puse în aplicare au adus întreprinderii eco­nomii în valo­are de 138.524 Iei. Alte in­ova­ţii şi raţionalizări sunt în curs de studiere.­­ Succesele obţinute în producţie au adus după sine o îmbunătăţire a nive­lului material şi cultural al oamenilor muncii. Aşa de pildă, salariul mediu al muncitorilor a crescut în această pe­rioadă cu peste 8% iar numeroşi mun­citori şi tehnicieni evidenţiaţi în pro­cesul muncii au fost stimulaţi cu di­ferite premii în bani din fondul di­rectorial al cărui total atinge suma de 36.800 lei. Deasemeni, datorită dezvoltării ra­murilor anexe de pe lângă întreprinde­re , mărirea cu 100% a suprafeţei de teren cultivată cu cereale, legume zarzavaturi, fructe etc. şi creşterea cu 30% a numărului de bovine şi porcine — s-a putut servi la cantină salaria­ţilor o masă substanţială la pre­ţul de 1 leu. Prin chioşcurile proprii amenajate în întreprinderi, muncitorii pot să-şi cumpere zilnic la un preţ redus, produse legumicole şi zarzavaturi, lapte, miere de albine etc. Realizări însemnate au fost dobân­dite şi în domeniul protecţiei muncii. Aşa de pildă au fost montate apără­tori la maşini şi agregante pentru evi­tarea accidentelor, s-au revizuit pe­riodic podurile rulante, vinciurile, scările, s'au întreţinut şi reparat în cât mai bune condiţiuni uneltele şi sculele, au fost complectate şi dotate locurile de muncă cu posturi de prim ajutor, etc. In afară de obligaţiile pre­văzute în contractul colectiv s'au mai amenajat la serviciul transport în comun un vestiar compus din două camere pentru haine precum şi­ o cu­­vetă cu 8 robinete. In domeniul muncii culturale de massă a existat deasemeni o atenţie deosebită. Biblioteca întreprinderii a fost înzestrată cu numeroase cărţi şi reviste în valoare de 7.614 lei. Pentru buna funcţionare a cursurilor de alfa­betizare au fost puse la dispoziţia celor 140 cursanţi o sală spaţioasă, cărţi şi rechizite. Colectivul sportiv al întreprinderii a primit echipament în valoare de 7600 lei am­enajându-se în acelaş timp un teren sportiv de volei şi basket, terenul de fotbal fiind în curs de amenajare. Din rândurile sa­lariaţilor, un număr de 40 tovarăşi au dovedit­ o bună pregătire fizică, reu­şind să-şi treacă toate probele la G.M.A. I Dacă cele două dări de seamă au fost bogate în realizări nu în aceeaşi măsură, conducerea întreprinderii şi comitetul sindical de la E.T.A.CS. s-au străduit să arate şi ceea ce nu au făcut, încercând să lase impresia că în această întreprindere lucrurile au mers ca pe roate. Aceasta este expli­caţia pentru care numeroşi partici­panţi la şedinţă au luat cuvântul cri­ticând cu tărie o serie de slăbiciuni manifestate în această perioadă. Aşa de pildă s'a arătat că realizările în producţie ar fi fost mult mai mari, dacă s'ar fi dat o suficientă atenţie urmăririi felului cum se desfăşoară în­trecerea şi întocmirii cu regularitate a graficelor de producţie, astfel ca muncitorii să poată vedea oricând roadele muncii lor. O serie de muncitori au criticat e­­nergic conducerea întreprinderii pen­tru faptul că nu s'a preocupat în mă­sură suficientă să creeze condiţii mai bune de lucru muncitorilor, fapt care s'a răsfrânt în mod negativ asupra productivităţii muncii. Aşa de pildă, s'a arătat că la garajul serviciului transport în comun s'a hotărît în nenu­mărate rânduri să se amenajeze un loc de muncă optim pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii, lucru care nu a fost dus la îndeplinire. Or din cauză că amenajarea unui canal a suferit atâtea amânări, muncitori nu pot da randamentul ne­cesar în muncă, fiind expuşi în acelaş timp, la pericolul de a se îmbolnăvi. Despre necesitatea creerii unor cât ma­i bune condiţii de lucru, a vorbit şi tovarăşul Filimon care a ară­tat că în nenumărate rânduri a cerut conducerii să se repare maga­zia de la uzina electrică, lucru care însă nu şi-a găsit rezolvarea până în prezent, cu toate că la inter­venţiile repetate începute încă din anul 1951 s-au dat mereu asigurări că se va rezolva această problemă. Lipsa de preocupare faţă de apli­carea unor măsuri tehnico organiza­torice a fost criticată de tov. Vasiliu şi Văideanu care au arătat că din cauză că nu s-au procurat o serie de materiale necesare pentru lucrările de reparaţii la canalizare, sunt mari pier­­deri de apă în oraş, lucru care impie­tează asupra aprovizionării popu­laţiei cu apă. Oraşul nostru — a spus tov. Vasiliu — se dezvoltă pe zi ce trece şi noi suntem datori să con­tribuim la dezvoltarea lui. Ori dacă nu ni se crează condiţiile necesare pentru acest lucru atunci nu putem satisface cerinţele populaţiei consu­matoare şi ale industriei oraşului cu un debit sporit de apă. Cu multă tărie, vorbitorii­­au criti­cat nepreocuparea comitetului de în­treprindere faţă de îndrumarea ce tre­bue dată responsabililor cu asigură­rile sociale, pentru desvoltarea acti­vităţii sportive, sprijinirea inovatori­lor şi raţionalizatorilor etc. Dease­meni s'a arătat că nu totdeauna s'a­ lucrat cu simţ de răspundere în ce­eace priveşte aplicarea sistemului pre­miat, unii muncitori şi tehnicieni fiind lipsiţi — în mod nejustificat — de acest drept1.­­ A fost combătută deasemeni atitu­dinea personalului medical care nu înţelege să-şi facă pe deplin datoria. Astal trec luni de zile fără ca acesta sa controleze la locul de muncă, felul cum sunt asigurate condiţiile sanitare necesare. Din discuţiile purtate în cadrul a­­cestei adunări conducerea întreprin­derii şi comitetul de întreprindere au putut trage numeroase învăţăminte pentru viitor. Îndrumate şi controlate îndeaproape de către organizaţia de partid, ele au datoria să ţină cont de lipsurile şi propunerile arătate la adu­nare şi să ia măsurile corespunză­toare pentru continua îmbunătăţire­­, muncii. Ajutor frăţesc Cu multă dragoste şi bucurie conduce tractoristul Gheorghe Coordo­neanu de la S.M.T. Netreşti ună di combainele sovietice sosite în ţara noastră, în cadrul preţiosului ajutor economic pe care ni-1 acordă în per m­aner^area Ţara a Socialismului. ' * N N ^ N ^ ^ 1 ' i v v S­­ '-tyT ~ J • - ' • S J î » J J i * â - -i J ^ J . .1 J . 1 . Unde nu există controlul asupra Îndeplinirii sarcinilor Sarcini de mare răspundere în cam­pania agricolă i-au revenit şi con­ducerii S.M.T.-ului Negreşti. Condu­cerea S.M.T.-ului, în frunte cu tov. director Artenie Artur, a trimis din timp la aici batozele şi tractoarele şi şi a dat silinţa de a asigura condiţiile de hrană şi cazare ale tractoriştilor şi batozarilor. Conducerea SM.T.-ului Negreşti a uitat însă de una din cele mai de seamă principii şi anume: con­trolul­ îndeplinirii sarcinilor de plan. Datorită acestui fapt, u­­nele batoze şi tractoare au fost repa­rate superficial, fiind trimise la arie, fără să fie complectate cu toa­te piesele necesare brmnei func­ţionau. Aşa se face că batoza tri­misă în satul ViearSatului comuna Grajduri, în loc să aibă ciur p­,­­ru grâu, când să înceapă treeratul, s‘a constatat că are ciur pentru mazăre. La fel s‘a întâmplat şi cu batoza tri­­m­stă în comuna Scânteia. Acest lu­cru a întârziat începerea treerişului. Tov. Moraru, şef de brigadă, a dat dovadă de o totală lipsă de interes, necontrolându şi maşinile cu care a ieşit la treer. Tot în comuna Scânteia s‘a mai trimis un tractor pentru a lucra la desmiriştit. Acest tractor nefiind bine reparat, încă de acum două săptămâni stă neîntrebuinţat în curtea sfatului popular, fără ca cineva să s© gân­dească că are şi el un plan de înde­plinit în campania aceasta. In comuna Drăgu­şeni, raionul Ne­greşti, alta este de mult amenajată. Ţăratuî muncitori, dornici de a termi­na cât mai repede treerișul, s'au pre­gătit temeinic pentru începerea lui. Dar și aici, batoza trimisă a fost de­fectă. : : : : ■ * ISÎ. Aceste fapte dovedesc că conduce­rea S.M.T.-ului Negrești nu s'a inte­resat să îndeplinească sarcinile tra­sate prin Hotărîrea guvernului şi partidului din 9 Mai a.c. Conducerea S.M.T.-ului Negreşti trebue să ţină cont de lipsurile ară­tate şi să treacă deîndată la lichida­rea lor, pentru urgentarea treerişu­lui în raionul Negreşti, efectuând un control permanent şi temeinic pe te­ren. (După corespondenţele tovarăşilor SENDER BENIAMIN şi PAVEL ANDREI).

Next