Flacăra Iaşului, septembrie 1953 (Anul 9, nr. 2187-2212)
1953-09-01 / nr. 2187
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL IX, NR. 2187 MARŢI I SEPTEMBRIE 1953 4 PAGINI 20 BANI IN INTERIORUL ZIARULUI: — Pe marginea activităţii căminelor culturale din raionul Vaslui. (pag. 2-a) — Pentru obţinerea de noi realizări sanitare. (pag. 2-a) — Consfătuirea din Septembrie a cadrelor didactice din Iaşi. (pag. 2-a) — Toată atenţia învăţământului cadrelor de partid şi de stat. (pag. 2-a) — Mai multă principialitate faţa de critică şi autocritică. (pag. 3-a) — Cooperativa din Coarnele Caprii şi-a depăşit planul la achiziţii. (pag. 3-a) — Premierea fruntaşilor la gospodăria de Stat Deleni. (pag. 3-a) —Nota adresată de guvernul Sovietic, guvernului Austriei, în legătură cu tratatul de Stat cu Austria.(pag. 4-a) — Şedinţă Consiliului Naţional al Frontului Naţional al Germaniei Democrate. (pag. 4-a)’ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA MUNCII DE PARTID*) g 1 Un puternic răsunet a avut în rândul masselor largi populare programul de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, — program având ca obiectiv realizarea într'un timp apropiat a unei serioase îmbunătăţiri a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, prin ridicarea producţiei agricole, sporirea producţiei bunurilor de larg consum, dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi alte lucrări în domeniul social, sanitar şi cultural, întregul partid îşi concentrează eforturile asupra sarcinii dezvoltării economiei naţionale şi a ridicării serioase şi continue a nivelului de viaţă şi cultură al poporului. îndeplinirea acestei sarcini nu poate fi decât rodul muncii organizate, pline de avânt a oamenilor muncii, sub conducerea partidului. Conducerea de partid dă masselor conştiinţa intereselor şi a ţelurilor luptei, capacitatea de a acţiona organizat pentru atingerea ţelurilor lor. Forţa partidului constă în încrederea şi sprijinul de care se bucură din partea masselor, în realizarea de către masse a politicii partidului. Forţa masselor constă in conducerea lor de către partid. Capacitatea masselor de a înfăptui cu succes sarcinile făuririi vieţii noi depinde într'o foarte mare măsură de calitatea conducerii lor de către organizaţiile de partid, de nivelul muncii de partid. ,• O deosebită însemnătate pentru îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de partid are Hotărîrea adoptată de plenara lărgită a C.C. al P.M R. din 19—20 August cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi întărirea legăturii partidului cu massele. Preocuparea conducerii partidului pentru îmbunătăţirea muncii de partid are ca scop întărirea capacităţii de mobilizare a organizaţiilor de partid în vederea realizării sarcinilor mari puse de Plenară cu privire la dezvoltarea economiei şi ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului muncilor. Analizând munca de partid, plenara a constatat că după verificarea membrilor partidului şi mai ales după demascarea acţiunii antipartinice şi antistatale a devitatorilor, Luca, Pauker, Georgescu, vigilenţa cadrelor de partid şi a membrilor partidului, preocuparea lor pentru puritatea rândurilor partidului au crescut. Activitatea organelor de conducere ale partidului s'a îmbunătăţit, coeziunea lor s'a întărit. îmbunătăţirea muncii de partid se oglindeşte în succesele obţinute de organizaţiile de partid înconducerea întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului de stat, în conducerea politică a muncii în domeniul agriculturii. Organizaţiile de partid au fost în fruntea oamenilor muncii pentru organizarea avântului industriei, ceeace a dus la creşterea producţiei globale a industriei socialiste de două ori şi jumătate faţă de 1938. A crescut rolul de conducător politic al organizaţiilor de partid în industrie şi agricultură, în viaţa culturală, artistică, ştiinţifică a ţării. S-au ridicat şi se rdică numeroase cadre de partid şi de stat. Totodată plenara a subliniat că în munca de partid există un şir de lipsuri şi slăbiciuni, care trebue lichidate cu toată hotărîrea. In munca de partid se manifestă lipsuri in ce priveşte aplicarea şi respectarea principiilor democraţiei interne de partid şi al conducerii colective. In unele organizaţii regionale, raionale şi orăşeneşti au loc călcări serioase ale democraţiei interne de partid şi ale principiului conducerii colective. Unii secretari ai comitetelor de partid iau hotăriri de unul singur, fără consultarea temeinică a membrilor biroului. In unele regiuni şi raioane, participarea membrilor comitetului regional sau raional la rezolvarea problemelor principale ale muncii de partid este formală. Şedinţele activelor de partid nu se ţin regulat, ele nu sunt folosite pentru consultarea activului asupra problemelor vieţii de partid şi de stat, pentru atragerea lui la elaborarea hotărîrilor. Intr'o serie de cazuri, critica din partea cadrelor de partid este înăbuşită sau nu e luată în seamă. Controlul îndeplinirii hotărîrilor şi a sarcinilor de partid este adeseori nesistematic, şi în unele cazuri, su*) A't'cul de fond din . ^cânteie.['[ Nr. 2751 din 30. VIII. 1953. perficial. Aparatul de partid încă organizează în mod nesatisfăcător controlul executării hotărîrilor partidului și sesizarea conducerii partidului asupra diferitelor lipsuri, denaturări, etc. * . Slăbiciuni serioase se manifestă în activitatea unor organe şi organizaţii de partid, a unor comitete executive de sfaturi populare cât şi îi activitatea altor organe de stat, in ce priveşte întărirea legăturii cu massele. Mai sunt activişti de partid cu munci de răspundere care lucrează din birou, vin iar în contact cu oamenii munci, au devenit inaccesibili pentru aceştia, consideră problemele privitoare la traiul celor ce muncesc ca probleme puţin importante. De o slabă preocupare pentru condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor au dat dovadă Ministerul Agriculturii, Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Industriei Uşoare şi alte organe. Deosebit de dăunătoare pentru cauza construirii socialismului este subaprecierea de către unele organe de partid şi de stat a sarcinii întăririi legăturilor cu massele de ţărani muncitori, a consolidării alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Unele organe de partid şi de stat nu ţin seama de nevoile şi cerinţele juste ale ţărănimii muncitoare, nu exercită controlul asupra felului cum se aplică politica de impozite şi de colectări a statului democrat-popular. Un şir de organe sindicale, şi chiar Consiliul Central al Sindicatelor, nu poartă suficientă grijă pentru îmbunătăţirea traiului oamenilor muncii, îşi îndeplinesc în mod nesatisfăcător misiunea de a veghia la respectarea drepturilor oamenilor muncii, la respectarea prevederilor Codului Muncii şi a contractelor colective, la construirea de locuinţe şi instituţii de interes social-cultural, etc. Adeseori membrii de partid din sindicate nu luptă cu toată fermitatea pentru dezrădăcinarea birocratismului care a pătruns în activitatea unor organe sindicale. Unele organizaţii de partid nu dau atenţia cuvenită sindicatelor şi nu le îndrumează suficient. Deşi Uniunea Tineretului Muncitor a obţinut o serie de succese serioase, există încă lipsuri în munca sa în rândurile tinerilor muncitori, ale tineretului studios şi mai ales ale tinerilor de la sate, în educaţia marxist-leninistă a cadrelor utemiste. Unele organe de partid nu activizează în măsură suficientă sfaturile populare pentru a le transforma cu adevărat în cea mai largă organizaţie de rhassă a celor ce muncesc. In multe locuri sfaturile populare lucrează funcţionăreşte, fără atragerea la participarea activă în munca lor a deputaţilor, a comisiilor permanente, a comitetelor cetăţeneşti, manifestă lipsă de iniţiativă şi spirit gospodăresc în soluţionarea a numeroase probleme privind îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Unele ministere şi instituţii centrale, ca Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Agriculturii, Ministerul Gospodăriei Comunale, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport înlocuesc de multe ori munca vie, operativă, bazată pe mobilizarea masselor de oameni ai muncii, prin avalanşe de circulari şi dispoziţii, care paralizează munca sfaturilor populare. Sarcinile măreţe care stau în faţa partidului nostru impun îmbunătăţirea muncii partidului şi întărirea legăturii partidului cu massele. In acest scop, plenara C.C. a pus în faţa tuturor organelor şi a organizaţiilor de partid sarcini însemnate. Una din sarcinile cele mai importante care stau înaintea organelor şi organizaţiilor de partid este întărirea democraţiei interne de partid. Toate organele şi organizaţiile de partid trebue să respecte cu stricteţe hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la termenele de alegere a organelor de partid şi cu privire la dările de seamă periodice ale acestor organe în faţa organizaţiilor de partid. Conferinţele regionale pentru dare de seamă şi alegeri vor avea loc odată la 2 ani, iar cele raionale şi orăşeneşti ale comitetelor de partid şi alegerea birourilor organizaţiilor de bază, odată pe an. Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti vor organiza regulat adunări ale activului de partid pentru discutarea problemelor principale ale activităţii partidului. Plenara cere tuturor comitetelor de partid să respecte cu stricteţe principiul conducerii colective, care este principiul suprem al conducerii de partid. Orice tendință de încălcare a acestui principiu, de luare a hotărîrilor de unul singur, sau fără discutarea prealabilă a hotărîrilor în colectivul de conducere trebue combătută cu asprime. Toate hotărîrile organelor de partid trebue luate numai pe baza unei studieri temeinice şi aprofundate a problemelor. Trebuie lichidate manifestările cultului personalităţii, care au loc in propaganda de partid şi in activitatea practică a organizaţiilor partidului, manifestări ce sunt incompatibile cu învăţătura marxist leninistă. Trebue arătate comuniştilor şi massei oamenilor muncii marea forţă colectivă a partidului, experienţa şi înţelepciunea colectivă a conducerii partidului, care se călăuzeşte de învăţătura lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Organele şi organizaţiile de partid trebue să poarte o grijă neslăbită întăririi continue a unităţii rândurilor partidului — izvor al forţei sale de neînvins— întăririi coeziunii partidului in jurul Comitetului Central. Luptând pentru îmbunătăţirea muncii cu cadrele de partid, organele şi organizaţiile de partid trebue să promoveze cu curaj cadre tinere, capabile şi devotate, să combată hotărit fluctuaţia cadrelor. O atenţie deosebită trebue dată ridicării nivelului muncii ideologice, şi mai ales muncii de pregătire politicoideologică a cadrelor de partid, combaterii tendinţelor de rupere a teoriei de practică, a bucherismului şi citatomaniei, a tratării mecanice, dogmatice a ideilor marxism-leninismului în locul însuşirii esenţei învăţăturii marxiste. Sarcina centrală a partidului este întărirea alianţei intre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare,temelia regimului democrat-popular, întărirea alianţei cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitare, este chezăşia succesului in opera deconstruire a socialismului. Acest principiu stă la baza întregii activităţi a partidului. Trebue să ţinem minte mereu indicaţia marelui Lenin că socialismul nu poate fi construit fără o alianţă trainică cu massele de milioane ale ţărănimii muncitoare. A urma neabătut această politică leninistă încercată este îndatorirea principală a partidului şi guvernului nostru. In vederea întăririi alianţei intre clasa muncitoare şi trănimea muncitoare este necesară aplicarea consecventă şi sistematică a măsurilor economice ce au ca scop lărgirea ajutorului acordat ţărănimii muncitoare, în vederea sporirii producţiei agricole. îmbunătăţirea aprovizionării ţărănimii muncitoare prin dezvoltarea schimbului între oraş şi sat, ridicarea nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare. In opera de transformare socialistă a agriculturii, organizaţiile de partid trebue să vegheze la stricta respectare a principiului liberului consimţământ, să combată şi să pedepsească cu severitate orice tendinţă de a folosi silirea administrativă. Organizaţiile de partid trebue să ducă o permanentă muncă de lămurire a ţărănimii muncitoare, pentru a o convinge, pe bază de fapte concrete, că drumul agriculturii socialiste este singurul drum sigur spre bunăstare şi fericire pentru ţăranul cu gospodărie mică şi mijlocie. Organizaţiile de partid trebue să combată cu toată hotărîrea orice fel de abuzuri din partea organelor administrative şi de partid în domeniul colectărilor, impozitelor, schimbului de pământ ş. a., să apere cu cea mai mare stricteţe legalitatea populară. O sarcină de mare însemnătate a organizaţiilor de partid de la sate este crearea unui larg activ fără de partid în jurul fiecărei organizaţii de partid, deoarece un astfel de activ comutue o puternică verigă de legătură între partid şi massele ţărănimii muncitoare. Folosind activizarea politică şi conştiinţa sporita a oamenilor muncii fără de partid, organizaţiile partidului trebue să-i atragă în număr tot mai mare la participare în conducerea treburilor obşteşti, să-i promoveze în munci de răspundere. • Plenara cere organizaţiilor de partid să muncească neîntrerupt pentru lichidarea izolării de massă a unora dintre organele şi cadrele de partid. Este necesar să se pună canal neîntârziat tendinţor de înlocuire a muncii vii de educare şi organizare a oamenilor muncii, prin metode bi(Continuare în păg. 4 a) vmmmsaa ta sansmmtmmnmssum DE PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE . Succesele muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Ilie Pintilie“rr Angajamentele luate de muncitorii Atelierelor C.F.R „Ilie Pintilie“ pentru a sprijini măsurile luate de partid şi guvern în vederea continuei îmbunătăţiri a vieţii celor ce muncesc au fost transformate zi de zi în fapte concrete. Multe din secţiile Atelierului realizează importante depăşiri de normă. De pildă secţia ferărie produce piese pentru reparaţii la vagoane în cornul zilei de 8 Septembrie. In această secţie importante succese obţine brigada condusă de stahanovistul Tinică Vasile, care recizează depăşiri zilnice de norme în proporţie de 45 la sută. Asigurarea a cât mai multe vagoane pentru transportul cerealelor atât de necesare în perioada actuală, este preocuparea de seamă a brigăzii de tineret din secţia ILa Vagoane, condusă de Ciobotaru Adrian. Din cele 10 vagoane luate ca angajament pentru a fi reparate, 8 au şi fost terminate, purtând inscripţia „bun pentru cereale“. Pe lângă depăşirea planului de producţie, în atenţia muncitorilor de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie", stă şi grija pentru reducerea preţului de cost. In această privinţă se poate da exemplu secţia cazangerie, care prin măsurile luate a realizat o economie de 200 litri motorină. Deasemeni, secţia fierărie a realizat o economie de 420 kgr. fier, iar secţia vagonul a colectat de pe şantier 5000 kgr. fer. M. BABUŞCA Batozele zumzuiau fără încetare, iar deasupra ariei plutea un nor cenuşiu de pleavă şi praf. Coşarii Gheorghe V. Profir şi Vasile Bernevic, au primit ultimii snopi de grâu, pe care îi resfirară şi-i aruncară în gura flămândă a batozei. Era doar ultima zi pentru terminarea treetatului bogatei recolte din acest an. In urmă cu două săptămâni, comuna Deleni era considerată codaşă în compania muncilor de vară. Dar organizaţia de bază, în frunte cu secretarul ei, tov. Mitică D. Balan, analizând posibilităţile de care dispune comuna, în şedinţa organizaţiei de bază a arătat că în munca treerişului trebue să se facă o cotitură, luându-se toate măsurile necesare pentru ca până la 1 Septembrie treerişul să fie terminat. Pe alta din comuna Depleni, munca s-a desfăşurat în ritm tot mai viu, ţăranii muncitori dând zor să ter» mine cât mai repede tree-* rişul. Vineri mai aveau doar grâu de pe 78 ha. de treerat pentru a»şi depăşi angajamentul ce şi -au luat a termina treerişul înainte de termenul fixat. Munca bine organizată a dat rezultate bune. In ziua de 29 August, ţăranii muncitori din DeleniHuşi au terminat complect treerişul. In prezent, cu aceeaşi dragoste, ţăranii muncitori din comuna Deleni se pregătesc pentru însămânţările de toamnă fiind hotărîţi să lupte cu forţe tot mai sporite pentru ca să fie frumătaşi şi în campania agricolă de toamnă. C. SEGAL Pe aria din comuna Deleni V. I. LENIN —■ Opere, vol. 23 Volumul al douăzecişitreilea cuprinde lucrarile scrise de V.I. Lenin in Elveţia în perioada August 1916 — Martie 1917. Cea mai mare parte din aceste lucrări oglindesc lupta dusă de Lenin, de bolşevici, împotriva războiului imperialist şi politicii trădătoare a conducătorilor partidelor Internaţionalei a II-a — social-şovinişti făţişi şi centristă Intre aceste lucrări sunt articolele: „Imperialismul şi scindarea socialismului“, „Zece miniştri „socialişti“, „Pacifismul burghez şi pacifismul socialist“, „Către muncitorii care sprijină lupta împotriva războiului şi împotriva socialiştilor, care au trecut de partea guvernelor lor" şi altele. In Volumul de faţă este publicat celebrul articol „Programul militar al revoluţiei proletare", in care Lenin, pe baza datelor cu privire la capitalismul imperialist expuse în cartea „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului“, a dezvoltat noua teză teoretică potrivit căreia victoria simultană a socialismului în toate ţările este considerată imposibilă, iar victoria socialismului într-o singură ţară capitalistă, luată aparte, este considerată posibilă, şi a fiind animat, teza despre războaiele drepte şi nedrepte. O însemnată parte din acest volum este alcătuită din lucrări în care Lenin a definit sarcinile social-democraţilor revoluţionari în perioada războiului imperialist mondial (1914- 1918): „Sarcinile zimmerwaldienilor de stânga din partidul social-democrat elveţian“, „Teze principale cu privire la problema războiului", „Cu privire la modul de a pune problema apărării patriei", „Apărarea neutralităţii“ şi altele. In articolele „Despre curentul, în curs de apariţie, al „economismului imperialist“, „Răspuns lui P. Chievschi (I. Piatacov)“, „Despre o caricatură de marxism şi despre„economismul imperialist", Lenin supune criticii poziţia ostilă marxismului a grupului antipartinic al lui Buharin ■ Piatacov şi dezvoltă în noile condiţii istorice programul bolşevic în problema naţională. Din acest volum face parte lucrarea „Conferinţă despre revoluţia din 1905“, ţinută de Lenin la Zürich la o adunare a tineretului muncitoresc, referat în care Lenin a făcut o generalizare profundă şi cuprinzătoare a experienţei primei revoluţii ruse. Lucrările „Schiţă de teze din 4 (17) Martie 1917“, „Scrisori din depărtare“, „Despre sarcinile PMSDR CQ în revoluţia rusă“, „Revoluţia din Rusia şi sarcinile muncitorilor din toate ţările“ şi altele au fost scrise în primele zile ale revoluţiei din Februarie 1917. In aceste lucrări, Lenin a făcut o analiză a raportului dintre forţele de clasă în revo-, luţie şi a schiţat perspectivele trecerii de la revoluţia burghezo-democratică la revoluţia socialistă. Pentru prima oară au fost incluse în operele lui V.I. Lenin şase documente. „Propunere de modificări în rezoluţia asupra problemei războiului“, „Istoria unei mici perioade din viaţa unui partid socialist" sunt consacrate luptei desfăşurate de social-democraţii de stânga în partidul social-democrat din Elveţia în perioada războiului imperialist mondial Lucrarea „Statistică şi sociologie“ arată rolul mişcărilor naţionale în mişcarea muncitorească internaţională. Documentele „Telegramă către bolşevicii care pleacă în Rusia“ şi „Declaraţie în ziarul „Volksrecht" lămuresc tactica bolşevicilor în revoluţia care se desfăşura în Rusia. „Hotărîrea Colegiului din străinătate al C. C. al PMSDR“ este îndreptată împotriva menşevicilor, care încercau să împiedice întoarcerea lui Lenin şi a bolşevicilor din emigraţie în Rusia. Aspecte de la examenele de admitere în şcolile medii Şcolile medii tehnice îndeplinesc un rol însemnat în pregătirea cadrelor de specialişti necesare economiei noastre în plină dezvoltare. După cinci ani de activitate— ele au fost create în 1948, în urma aplicării reformei învăţământului ,şcolile medii tehnice din oraşul nostru şi-au câştigat o experienţă bogată şi un prestigiu solid în rândurile părinţilor elevilor. Numai aşa se explică îndrumarea sănătoasă a tinerilor absolvenţi de şcoli elementare, în număr din ce în ce mai mare, către şcolile tehnice. Şcoala medie mixtă de Comerţ, de exemplu pregăteşte cadre de contabili, planificatori, merceologi etc..Aceste cadre intră direct în producţie, contribuind astfel la progresul întreprinderilor socialiste producătoare de bunuri de larg consum, ca şi la dezvoltarea comerţului de stat. La această şcoală s-au înscris 180 de candidaţi la examenul de admitere în anul I, ceea ce a făcut necesară funcţionarea a două comisii. Şcoala medie tehnică financiară, al cărei local, ridicat din nou în str. Gh. Dimitrov, colţ cu str. Acta Marinescu, va intra în funcţiune anul acesta, şi-a primit de asemenea candidaţii, un număr mare de absolvenţi ai şcolilor elementare de Iaşi şi din raioanele regiunii noastre. Această afluenţă de candidaţi, care se îndreaptă către şcolile tehnice, dovedeşte că marea massă de cetăţeni are încredere în aceste şcoli şi că şi-a dat seama de calitatea lor, prin plasamentul sigur al celor care le termină, în diversele sectoare de activitate economică. I A ŞCOALA MEDIE TEHNICĂ DE COMERŢ Comisiile de admitere de la şcoala de Comerţ lucrează asiduu. Cu promptitudine răspund candidatele pregătite în raza regiunii noastre, ca Crădinaru Ana, Apetrei Virginia, Anania Elena, Botez Ana etc. Ele formulează fraze corecte, răspunzând clar la toate întrebările profesoarei de Limba Română. Din felul in care vorbesc candidatele, a căror emoţie a încetat imediat ca au tras biletul pe care sunt scrise întrebările, se vede că ele cunosc viaţa nouă din patria noastră sub aspectele ei concrete. Ele ştiu să vorbească despre „Casa Scânteii", ca şi despre poezia lui A. Toma, sau despre semnificaţia poeziei lui Coşbuc „Noi vrem pământ“Răspunsuri satisfăcătoare dau candidaţii şi la Constituţia R P.R. Un băiat inimos dintro comună învecinată Iaşului enumera răspicat cele trei formaţiuni social-eonomice din ţara noastră şi ştie să vorbească despre fiecare în parte. Mai încurcaţi par elevii la matematici. Pe fruntea lor se întipăreşte o gravitate specific copilărească, subliniată prin câte o uşoară cută între sprincene. La uşile claselor unde are loc examenul, ca şi în curtea şcolii, e numai viaţă şi freamăt tineresc. Vasiliu Maria, care a isprăvit examenul este asaltată cu întrebări de către colegele ei, care îşi aşteaptă seria. Toate primesc răspuns încurajator: „E aşa de bună profesoara de Română" — sau „La matematici întreabă mai ales algebră — şi te ajută". PRILEJ DE SPORIRE A INCREDERII IN FORŢELE PROPRII Aspecte asemănătoare sunt la şcoala de drumuri şi la şcoala veterinară de lângă Ştrand. Pe sub plopii care străjuesc clădirea, copiii au gravitatea solemnă pe care le-o dă certitudinea că vor învăţa la oraş. In ochii lor nu se mai citeşte groază pe care examenele le-o inspirau tinerilor din generaţiile mai vechi. Examenele nu mai sunt o tortură, ci un prilej de bucurie şi de sporire a încrederii în forţele proprii. Gavriluţă Vasile, de pildă, candidat la şcoala sanitară, este convins că dacă reuşeşte la acest examen — şi în această privinţă nu are îndoeli — va putea să înveţe bine şi se va face doctor. In asemenea atmosferă încurajatoare se ţin astăzi examenele de admitere. Sunt însă şi unele probleme de ordin gospodăresc administrativ legate de cazare şi de crearea unor optime condiţii pentru ca aceşti copii ce intră în şcolile tehnice să poată urma cursurile fără nici o stinghereală. Ministerele de resort, de care depind aceste şcoli, fiecare după specialitatea lor, trebue să rezolve mai repede aceste probleme. Astfel, este problema localului şcolii medii mixte de comerţ, a internatului etc. De asemenea organele locale trebue să acorde o atenţie mai mare aprovizionării acestora cu combustibilul necesar. Prin rezolvarea grabnică a cerinţelor ce se pot satisface mai cu uşurinţă, prin dragostea şi devota- mentul cadrelor didactice şi printr-o strânsă colaborare cu părinţii elevilor, cu sprijinul organelor de partid şi de stat, cursurile şcolilor tehnice trebue să se des- chidă în condiţii optime. In acest scor, se cere muncă neobosită şi conlucrarea organelor şcolare cu toate forurile de care depinde progresul material al şcolilor tehnice, asigurarea din vreme a celor mai bune metode pentru ternareia teoriei cu practica, pentru desfăşu- Ş rarea la un înalt nivel a procesului de învăţământ. R. NAUMESCU 1