Flacăra Iaşului, octombrie 1953 (Anul 9, nr. 2213-2238)

1953-10-14 / nr. 2224

Proletari­­din rocile ţările, un'fi-vă ! MILAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL IX, Nr. 2224 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1953 4 PAGINI 20 BANI Forţa şi vitalitatea statului sovietic Oamenii sovietici, conştienţi de forţa invincibilă a statului lor, susţin cu fermitate orice iniţiativă menită să dezvolte colaborarea prietenească între toate popoarele. Neavând pretenţii teritoriale faţă de alte state, respectând independenţa naţională şi suveranitatea tuturor ţă­rilor mari şi mici şi pornind de la principiul coexistenţei paşnice a sis­temelor diferite, Uniunea Sovietică ţine mereu sus steagul luptei pentru pace. Politica de pace a marei patrii a socialismului victorios corespunde pe deplin intereselor poporului sovie­tic, — constructor al orânduirii comu­niste, grupat în jurul guvernului său şi al Partidului Comunist. Sub conducerea Partidului Comu­nist, poporul sovietic dobândeşte zi de zi noi şi importante succese pe dru­mul construirii orânduirii comuniste. Punând în valoare inepuizabilele bo­găţii ale ţării, posedând o puternică industrie socialistă dezvoltată sub toate aspectele, se crează deplina po­sibilitate de a satisface nevoile cres­cânde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Pentru Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a devenit o lege să asigure bunăstarea oamenilor sovie­tici, prosperitatea poporului întreg. Volumul producţiei industriale a Uniunii Sovietice este în 1953 de două ori şi jumătate mai mare de­cât în anul 1940. Se produc în cursul acestui an, 38 milioane tone de oţel, dublu faţă de 1940, 320 milioane tone de cărbune — 93% mai mult faţă de 1940, peste 52 milioane tone petrol — ceea ce înseamnă peste 70% mai mult faţă de 1940­, 16 milioane tone ciment — de trei ori mai mult faţă de­ 1940, 133 miliarde kilowaţi-ore energie electrică — de 2,8 ori mai mult decât în 1910. In anul 1953, vor fi fabricate 5300 milioane metri pânză — cu 34% mai mult decât în 1940, peste 200 milioa­ne metri ţesături lână, 70% mai mult decât în 1940, peste 400 milioane me­tri ţesături mătase — de cinci ori mai mult decât în 1940 ; 3.600.000 tone zahăr — cu 70 la sută mai mult decât în 1940; . 400.000 tone unt — cu 80% mai pipit decât,se producea înainte de război. In decurs de­ 2—3 ani vor fi astfel asigurate populaţiei mai multe pro­duse alimentare şi mărfuri industri­ale : carne şi derivate din carne, peşte, unt, zahăr, pânzeturi, încălţă­minte, veselă şi mobilă, în sfârşit vor fi produse în cantitate tot mai mare toate articolele de larg consum. Succese importante a dobândit şi agricultura sovietică datorită dezvol­tării şi întăririi colhozurilor. Dato­rită creşterii producţiei globale agri­cole, au putut intra în depozitele sta­tului în anul care a trecut de 1,7 ori mai mult bumbac, cu 30% mai multă sfeclă de zahăr decât în 1940. Pe de altă parte, in 1952 au fost stocate de către stat milioane tone carne — o­­dată și jumătate mai mult decât in 1940 și 10 milioane tone lapte, de 1,6 ori mai mult decât în 1940. Hotăririle recente luate pentru în­tărirea sprijinului acordat agricultu­rii sovietice, vor contribui într-o mă­sură şi mai mare la dezvoltarea neîn­cetată a producţiei de mărfuri ali­mentare şi în acest fel se va obţine o creştere şi mai rapidă a bunei stări a întregului popor sovietic, în timp ce în statele capitaliste în­casările bugetare se bazează pe impo­zitele directe care apasă greu pe ume­rii populaţiei, adâncind mizeria şi să­răcirea masselor, în U.R.S.S., din totalul de încasări de 544,2 miliarde ruble, impozitul plătit de populaţie se cifrează la numai 46, 1 miliarde ruble, ceea ce reprezintă 8, 5% din total. Deasemeni, pentru anul 1954, impo­zitul datorat de colhoznici, care în 1953 a fost scăzut cu 4 miliarde ru­ble, va fi scăzut cu mai mult de 2 ori şi jumătate in raport cu anul 1952. Infloritoarea economie a Uniunii So­vietice permite ca zi de zi să fie luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea să­nătăţii publice, pentru satisfacerea ne­voilor materiale şi culturale mereu crescânde ale poporului sovietic. 129,8 miliarde ruble sunt prevăzute în 1953 pentru măsuri de ordin so­cial şi cultural (învăţământ şi sănă­tate publică, cultură fizică şi asigu­rări sociale). In total, patru cincimi din totalul cheltuielilor bugetului sunt îndreptate pentru dezvoltarea econo­miei şi înfloririi culturii, pentru măreaţa construcţie a comunismului în marea ţară a sovietelor. Măreaţă şi de neînvins este puterea statului sovietic. In acelaş timp, ne­numărate sunt faptele care vorbesc despre dorinţa de pace a Uniunii So­vietice. Statul sovietic doreşte să sta­bilească relaţii de prietenie cu toate ţările, intre care şi Finlanda, Italia, Franţa, Japonia, India, Pakistan, Is­rael, statele arabe, etc. Pentru a întări relaţiile normale cu diferite state, U.R.S.S. a contractat acorduri comerciale cu o serie de ţări, cum ar fi, de exemplu, acordurile co­merciale încheiate cu Franţa, Finlan­da, Iran, Danemarca, Grecia, Nor­vegia, Suedia, Argentina, Irlanda, a­­cordul de plăţi cu Egiptul, etc. In numele păcii, Uniunea Sovietică întăreşte colaborarea şi ajutorul a­­cordat ţărilor democrate. Din acest punct de vedere, ajutorul recent a­­cordat pentru refacerea R.P.D. Core­ene constitue un exemplu grăitor de relaţiile de tip nou stabilite intre ţă­rile lagărului democratic. Relaţiile existente în cadrul acestui lagăr al păcii, relaţii bazate pe colaborare sinceră, pe egalitate şi pe principiul respectării independenţei naţionale­ a fiecărui stat, întăresc prestigiul in­ternaţional al Ţării Sovietelor. Datorită profundului ataşament faţă de cauza păcii, U.R.S.S. doreşte reglementarea pe cale paşnică a tu­turor problemelor litigioase. Istoria ultimelor decenii a dovedit cu priso­sinţă că oamenii sovietici, dornici de a-şi construi un viitor fericit, ştiu să dea lovituri nimicitoare agresorilor de orice calibru. Iar în zilele noastre, când monopoliştii din S.U.A. sau An­glia au început din nou să viseze la supremaţia mondială, ameninţând cu şantajul atomic sau cu acel al bom­bei cu hidrogen, cu calm şi fermitate, oamenii sovietici au dovedit că dato­rită muncii asidue a savanţilor lor, pretinsul monopol a încetat de­ mult de a mai constitui un monopol. Dis­punând de diferite tipuri de bombe atomice şi de bomba cu hidrogen, Uniunea Sovietică a reafirmat în faţa lumii întregi şi în cursul celei de a 8-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., că va urma şi de acum îna­inte politica de întărire a păcii intre popoare, militând pentru o înţelegere cu celelalte ţări, asupra interzicerii necondiţionate a armei atomice, cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de ar­­me de exterminare în massă, asupra reducerii considerabile a armamente­lor şi stabilirea unui control interna­ţional privind îndeplinirea acestor hotăriri. Uniunea Sovietică foloseşte forţa şi prestigiul său internaţional în sluj­ba progresului şi civilizaţiei, urmă­rind pe toate căile să apere omenirea de noi distrugeri. Ea duce mereu îna­inte steagul progresului şi civiliza­ţiei, împotriva tuturor tendinţelor cri­minale de război ale unor noi aven­turieri apăruţi la orizont. Uniunea Sovietică, reazimul de nă­­dej­de al partizanilor păcii din întrea­ga lume, conduce în mod sigur lupta pentru a face viaţa oamenilor tot mai frumoasă, mai bună şi demnă de trăit. In aceste zile, când poporul nos­tru sărbătoreşte Luna Marii Prietenii, Româno-Sovietice, gândurile milioa­nelor de bărbaţi şi femei din Repu­blica Populară Română se îndreaptă cu dragoste, recunoştinţă şi admira­ţie către glorioasele popoare sovieti­ce care construesc comunismul, către Statul Sovietic, a cărei forţă şi vita­litate constitue chezăşia victoriei cau­zei păcii in întreaga lume. Soli ai artei R.D. Germane în oraşul Iaşi Ieri dimineaţă au sosit in oraşul nostru, venind din capitală doi cu­noscuţi, reprezentanţi ai artei R. D. Germane: Helmut Seidelmann, dirijor, director general muzical al operei din Leipzig şi Heinz Lamann, profesor la Academia de muzică din Weimar. Astă seară, pianistul Heinz Lamann , va interpreta în cadrul unui recital, pe scena Teatrului Naţional Sonata „Appassionata“ de Beethoven, Inter­mezzo opus 118 Nr. 1, opus 117 Nr 2, Rom­anza opus 118 Nr. 5 şi Bajiade opus 118 Nr. 3 de Brahms şi moment muzical în fa minor. Inpromptu în sol bemol major, in la bemol major şi Wanderer fantesie de Schubert. Vineri seara la orele 20, in aceeaşi sală, Filarmonica de Stat „Moldova“ v­a concerta sub conducerea dirijoru­lui Helmut Seidelmann, având ca so­list pe Heinz Lamann, următorul pro­gram: Uvertura Freischutz de Weber concert în La minor pentru pian și ■orchestră de Schumann și Simfonia 5-a de Beethoven. I­n interior­ul ziarului: ' s= Premierea gazetelor de perete fruntaşe : '(pag. 2-a)’­­= La Casa Pionierilor din Iaşi (pag. 2-a) ~ Căminul cultural din Rugi­­noasa trebue să-şi îmbunătăţească activitatea (pag. 2-a) Cronica teatrală : — Teatrul de Păpuşi : „Capra cu trei iezi” de Paula Culutza (pag. 2-a)' — Agitatorii din comuna Tăcuta explică legea electorală „!!!*,*. (pag. 2-a)'­­ — Constituirea birourilor F. D. P- comunale (pag. 2-a)' — I.M.S.-Roman luptă pentru o mai bună organizare a procesului tehnologic al producţiei (pag. 3-a)’ — Terminarea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei de toamnă în centrul atenţiei sfatului popular ra­ional Codăneşti (pag. 3-a) — Pentru buna funcţionare a şco­lii de tractorişti din Paşcani " " [(pag. 3-a)" Din experiența construct­iilor co­muni­smului : — Organizarea muncii în sovho­zuri (pag. 3-a) — Nota adresată de guvernul so­vietic, guvernelor S.U.A. și Angliei în problema Teritoriului liber Triest .(pag- 4-a)­ — Lucrările Congresului Mondial al Sindicatelor . (pag- 4-a)1 Roadele întrecerii socialiste Desfăşurând întrecerea socialistă în care s-au antrenat încă de la începutul campaniei agricole din toamna aces­tui an, muncitorii şi tehnicienii gospo­dăriei de stat din Moara Grecilor, ra­ionul Vaslui, au obţinut însemnate succese în muncă, terminând complet însămânţările pe data de 10 octom­brie. In aceste munci, s-au evidenţiat în mod deosebit tractoriştii utemişti Gheorghe Negoiţă şi Vasile Munteanu care executând lucrări de bună cali­tate şi-au depăşit norma la semănat cu 20 la sută, făcând în acelaşi timp economii la carburanţi în procent de 10 la sută. In întrecerea socialistă, fruntaşă pe gospodărie se situiază secţia Crasna, unde campania însămânţărilor de toamnă s-a încheiat pe ziua de 3 oc­tombrie. r­­­ ONEA ISIDOR’ corespondent Achitarea cotelor către stat în satele comunei Probota Pentru ţăranii muncitori din sa­tele comunei Probota, raionul Iaşi, achitarea cotelor de produse agricole către stat, constitue o datorie patrio­tică. Terminând acţiunea de recoltare a porumbului, floarea soarelui, cartofi­lor şi celorlalte culturi de toamnă, ţă­ranii muncitori din această comună, îndrumaţi de organizaţiile de bază, au început predarea către stat a co­telor obligatorii. In fruntea celor care au predat pri­mii, a fost C. Ajităriţei, secretarul or­ganizaţiei de bază din satul Balteni, care s’a achitat cu cinste de obliga­ţiile sale, predând la baza de recep­ţie cantitatea de 100 kg. floarea soa­relui şi 60 kg. porumb. Exemplul lui a fost urmat de mulţi ţărani mun­citori din satele Bălteni, Ciulineşti şi Probota. Printre aceştia se numără şi ţăranii muncitori I. Constandache — care a achitat cota de 90 kg. floa­rea soarelui — și Gh. Chiriac, care a predat statului 120 kg. floarea soa­relui. O hidrocentrală interraională Pe canalul de descărcare al bazi­nului de acumulare de la Sapsug, construit cu doi ani in urmă pe tere­nurile necultivate din Regiunea Auto­nomă Adâghe, care face parte din Ţinutul Crasnodar, a fost pusă în funcţiune o nouă hidrocentrală inter­­raională. Ea a fost construită prin e­­forturile comune ale colhozurilor ruse şi adaghee. Capacitatea hidrocentra­lei este de 725 kilowaţi. Energia electrică a hidrocentralei de la Sapsug este folosită pentru me­canizarea proceselor grele de muncă­. In creşterea animalelor, pentru dez­voltarea legumiculturii irigate şi a altor ramuri ale producţiei colhoznice. In ultimii ani, în Cuban au fost construite aproximativ 100 de hidro­centrale săteşti. Până la sfârşitul ce­lui de al 5-lea cincinal vor fi date în exploatare încă 10 h­idrie­ni­­ale col­hoznice şi intercolhoznice. Succesele muncitorilor de la Cooperativa meşteşugărească lemn şi mobila­ Roman Plină de avânt este munca membri­lor cooperativei meşteşugăreşti lemn şi mobilă din oraşul Roman. Dorinţa, de a da oamenilor muncii cât mai multe produse de larg consum şi de calitate cât mai bună însufle­ţeşte elanul de muncă al acestor har­nici meşteşugari. Condiţiile de muncă sunt aici din cele mai bune, principalele lucrări e­­fectuându-se în mod mecanizat. Cooperativa produce articole de do­­gărie, binare, caroserie, căruţe pentru gospodăriile agricole de stat şi mobilă, care este distribuită oamenilor muncii prin întreprinderea, O.C.L. pro­duse industriale. Până în prezent, planul de produc­ţie a fost îndeplinit şi chiar depăşit la unele sortimente, deşi la această coo­perativă lucrează mai puţini meseriaşi decât se prevăzuse iniţial. Printre fruntaşii in lupta pentru realizarea planului se numără şi tov. Teodor Spătaru, cu echipa sa, de la secţia tâmplărie, binale, care organi­­zându-şi bine munca şi folosind cu spor timpul de lucru obţine depăşiri de 30—40 la sută. La secţia caroserie obţine succese de seamă echipa condusă de tov. Gh. Buda, care-şi depăşeşte cu regularitate sarcinile de plan in proporţie de 50- 55 la sută. La secţia dogărie s-a evidenţiat în mod deosebit maistrul David Talic, care-şi depăşeşte sarcinile de plan cu 50—60 la sută. Importante succese în muncă obţi­ne şi echipa condusă de Ion Pricop, de la secţia mobilă, care permanent de­păşeşte indicile de calitate planificat dând oamenilor muncii mobilă de ca­litate superioară. Consfătuirea ţăranilor muncitori fruntaşi d­in raionul Negreşti Pentru a se extinde cât mai larg in massa ţăranilor muncitori aplica­rea metodelor agrotehnice înaintate, în vederea obţinerii unor recolte bo­gate în anul viitor, în ziua de 11 oc­tombrie a.c., în raionul Negreşti s-a organizat de către secţia agricolă a sfatului popular raional, o consfătuire cu ţăranii muncitori din raion, care au obţinut în acest an recolte bogate. Consfătuirea fruntaşilor în obţine­rea recoltelor bogate din raionul Ne­greşti, a constituit un adevărat schimb de experienţă, întrucât cei care au luat parte la ea, au arătat metodele de lucru aplicate şi rezulta­tele obţinute în urma muncii. Astfel, ţă­ranul muncitor Mihai I. Lăcatuşu din comuna Mironeasa, a arătat că faţă de ceilalţi ţărani mun­citori din sat, el a obţinut o recoltă mult superioară, ca urmare a aplicării unor metode înaintate de muncă. Din suprafaţa de 0,72 ha., el a obţinut 2000 kg­, grâu, spre deosebire de ţă­ranul muncitor Gh. Dumitrache care, neaplicând regulile agrotehnice, a obţinut numai 400 kg. grâu la ha. Ţăranul muncitor Ion Grăjdeanu, din comuna Băceşti, satul Armăşeni, a arătat că până în acest an, nu a reuşit să obţină o poefucţie frumoasă la hectar, deoarece pământul era lu­crat după metode învechite. „Anul trecut — a spus ţăranul muncitor Ion Grăjdeanu—în urma sfaturilor căpăta­te, am transportat toată cantitatea de gunoi de grajd la câmp, am arat te­renul imediat după recoltare şi am aplicat celelalte metode agrotehnice avansate, obţinând astfel o pro­ducţie de 2.400 kg. de grâu la hectar, p­e când vecinul meu, Constan­tin Pavăl, care a lucrat pământul prost şi nu l-a privit la timp, a obţi­nut numai 600 kg. grâu la hectar”. La fel şi ţăranul muncitor Petrache Neamţu, din comuna Onicerii, a luat cuvântul şi a arătat că, aplicând mi­nimele agrotehnice, numai dintr’un sfert de hectar a scos 700 kg. po­rumb. In cuvântul de închidere, tov. Ion Sbera, tehnicianul şef al secţiei agri­cole raionale, a arătat că sarcina fie­cărui ţăran muncitor participant la această consfătuire este aceea de a populariza pe larg experiența căpă­tată și metodele practice pe c­are le-a folosit pentru a putea spori producția de cereale la hectar. * u-ssj-i Buna tPr i ete ni ei m o mă n o-Sov ie tice o zi record la Fabrica de Ţigarete Pentru a-şi manifesta dragostea şi recunoştinţa faţă de poporul sovietic, muncitorii de la Fabrica de Ţigarete Iaşi, au organizat o zi record in cinstea Lunii Prieteniei Româno-So­vietice. In acea zi record, harnicii muncitori au reuşit să asigure ca planul de producţie pe întreaga întreprindere să fie depăşit cu 8,6%, iar productivitatea muncii să fie de­păşită faţă de cea planificată cu 10,2% şi normele să fie întrecute cu 4-17,7­%. Colectivul de ales fol a depăşit nor­ma cu 7,5 la sută, obţinând nota de calitate: 8,50% la sută. Deasemeni la Atelierul Nr. 11 de umezit tutun, s-a evidenţiat tovarăşa Chirica Paraschiva şi Tănase Maria care au obţinut o depăşire de 7%, iar Atelierul Nr. 18 de confecţionat ţigarete a depăşit norma în această zi cu 15,2%. Astfel înţeleg muncitorii de la fa­brica de ţigarete să sărbătorească prietenia de nesdruncinat cu ţara socialismului victorios. LASCAR MITICA corespondent Des­c­iderea unuii curs popular de limba rusă In cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice, prin grija cercului ARLUS a luat fiinţă la spitalul unificat Nr. 1 din oraşul Iaşi un curs popular de limbă rusă. S-au înscris un număr de 46 cursanţi formându-se 3 cicluri. :|| Cu prilejul deschiderii acestui curs mare parte dintre cei înscrişi şi-au ma­nifestat voinţa şi dragostea de a în­văţa limba rusă pentru a putea cu­noaşte nemijlocit uriaşa experienţă so­vietică in diferite domenii de activi­tate. Tov, profesoară Stamate Elenă şi-a luat în cadrul acestei şedinţe an a­­gajamentul de a sprijini îndeaproape pe cursanţi şi de a folosi cele mai bune metode de predare. 4.­­O primă grijă a fost aceea a asi­gurării materialului didactic. Tov. Vrăbicescu, preşedinta cercului ARLUS a împărţit manuale tuturor cursanţilor pentru ca să existe de la în­ceput condiții optime în vederea însu­șirii cât mai temeinice a limbii ruse.| i 'GI­EORGIJIU ECATERINA '•»Or* Din ţara constructorilor comunistiibd îmbrăcăminte mai multa şi de calitate mai bună In U.R.S.S. creşte neîncetat produc­ţia de confecţii. încă in anul acesta, întreprinderile de confecţii ale Minis­terului mărfurilor industriale de larg consum vor produce de două ori mai mult decât în perioada dinainte de război. Vor fi fabricate de două ori mai multe costume şi de 1,5 ori mai multe paltoane decât in anul 1950. Partidul comunist şi guvernul so­vietic au trasat oamenilor muncii din industria de confecţii sarcina de răs­pundere­­ de a ridica în anii ce ur­mează producţia de confecţii până la nivelul necesar asigurării depline a cerinţelor populaţiei ţării. In vederea înfăptuirii acestor sarcini se prevede ca în timp de 2—3 ani să se construiască şi să se pună în funcţiune zeci de noi fabrici mari de confecţii. Industria de confecţii trebue să înde­plinească­ înainte de termen, încă din 1954, cel de al 5-lea plan cincinal în ceea ce priveşte volumul fabricării de produse. _________ , ce.­u­i In R.S.S. Armeană se construesc în prezent numeroase clădiri noi care vor fi puse la dispoziţia diferitelor insti­tuţii ştiinţifice. Cea ma mare din ele este clădirea Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Armeană, unde va fi instalat Prezidiul Academiei şi o serie de insti­tuţii ştiinţifice. Faţada acestei clădiri este împodobită cu arcade care for­mează loji în care vor fi aşezate sculpturi. Până in prezent au şi fost construite două etaje. Această nouă clădire va dispune de numeroase ca­binete ştiinţifice, săli de lectură şi săli pentru expoziţii. In apropiere de Erevan, la Biuralan, se construeşte un observator astro­fizic. Corpul principal de clădiri şi tur­nurile de observaţie a­u şi fost constru­ite. Pregătirea de cadre­­ pentru agricultura Ucrainei In şcolile agricole speriade care pregătesc preşedinţi şi cadre de con­ducere pentru colhozurile din Ucra­ina au început examenele de stat. La Harcov, Odesa, Poltava şi alte oraşe, examenele au fost terminate. Sute de cursanţi, care după trei ani de studii au primit diploma de agronomi, s'au întors pentru a lucra în colhozurile din care au plecat. In republică s-a creat o la­rgă reţea de şcoli şi cursuri care pregătesc ca­dre pentru agricultură. Din 1945 până în prezent la şcolile agricole de un an au învăţat aproximativ 100.000 de şefi de brigăzi colhoznice, de respon­sabili de ferme pentru creşterea ani­malelor, de normatori din colhozuri. In prezent în 85 de şcoli de acest fel dau examene de absolvire 11 000 de persoane. In curs de şase luni ele vor pregăti 35.000 de tractorişti, combi­neri şi alţi specialişti. Intro serie de oraşe au fost înfiinţate şcoli noi. In Ucraina zeci de şcoli de meserii şi şcoli de pe lângă fabrici şi uzine sunt reorganizate în vederea pregăt­ir­ii de cadre de mecanizatori agricoli. Noi clădiri pentru instituţiile ştiinţifice din Armenia In clis BLUip­leca sanatoriului sin­dicatului ,,'KtroB­ din Kis'tovddsi Ocrotiră sănătăţii în R. S. 3. Lituaniană Anul acesta au fost alocate în RSS Lituaniană 252 milioane de ruble pen­tru dezvoltarea ocrotirii sănătăţii. in republică există o largă reţea de in­stituţii de asistenţă medicală — spi­tale, dispensare, maternităţi, dispen­sare materno-infantile, etc., care a­­cordă asistenţă medicală gratuită tu­turor cetăţenilor. O mare parte a in­stituţiilor de asistenţă medicală func­ţionează în localităţile rurale. Chiar şi intr’un astfel de raion îndepărtat al republicii, cum este Scuodasschi, există o clinică medicală bine utila­tă, unde se aplică cu succes terapia ţesuturilor, somnoterapia şi alte me­tode moderne de tratament. In com­paraţie cu anul 1945, numărul patu­rilor din spitale a crescut mai mult decât de două ori.

Next