Flacăra Iaşului, februarie 1954 (Anul 10, nr. 2316-2339)

1954-02-02 / nr. 2316

Nr. 2316 fLÄCÄRÄ IASULU! Pentru mărirea producţiei de legume Consfătuirea cu legumicultorii din regiunea Iaşi Creşterea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii este strâns legata de lărgirea bazei de aprovizionare cu produse agro-ali­­mentare, deci este strîns legată de mărirea producţiei în agricultură. Pentru a traduce în viaţă această­ sarcină, în urma consfătuirii pe ţară a legumicultorilor din sectorul socia­list, în zilele de 25 şi 26 ianuarie a.c. a avut loc la Institutul Agronomic din Iaşi o consfătuire regională cu legumicultorii. Au participat la această consfătui­re tehnicienii legumicoli de la sfatul popular regional şi de la secţiile agri­cole raionale, tehnicienii legumicoli din gospodăriile agricole de stat, brigadieri legumicoli din gospodă­rii agricole colective, ţărani munci­tori individuali fruntaşi în cultura legumelor şi maiştri grădinari din gospodăriile anexă ale cantinelor în­treprinderilor şi instituţiilor din Iaşi. Consfătuirea a fost deschisă de tov. Emil Mazilu, Preşedintele Comitetu­lui executiv al sfatului popular regio­nal, care a arătat că sarcina princi­pală a sectorului legumicol din agri­cultură, este studierea a noi metode de lucru în legumicultură şi aplica­rea lor practică, pentru a face să crească simţitor producţia produselor pe piaţă. „Să facem ca metodele agrotehni­ce avansate, a spus tov. Mazilu, să fie cunoscute de fiecare ţăran munci­tor, pentru ca el să cultive în lotul de pe lingă casă legumele necesare pentru gospodăria lui, nu ca până acum, când majoritatea ţăranilor muncitori de pe lângă oraş, veneau şi cumpărau legume de pe piaţă“. Din rapoartele prezentate de către secţiile agricole ale raioanelor Ro­man şi Iaşi au reuşit o serie de reali­zări frumoase în sectorul legumicol, în anul 1953. Astfel, în comuna Tămăşeni, din raionul Roman, ţăranul muncitor Ion D. Giurgi a recoltat 21.280 kg. cartofi la ha., iar ţăranul muncitor Manolache Neculai a recoltat de pe suprafaţa de 1 ha. 12.300 kg. ardei şi 18.500 kg. ceapă la hectar. Succese însemnate în legumicul­tură a mai obţinut şi gospodăria a­­gricolă colectivă Doljeşti, din raionul Roman, care de pe suprafaţa de 0,50 ha. a recoltat 13.825 kg. roşii. Ceea ce a reeşit însă din rapoartele date şi din discuţiile purtate în prima zi a consfătuirii a fost aceea că sec­torul legumicol n‘a fost îndrumat în­­tr‘o măsură suficientă de organele tehnice ale sfaturilor populare. Me­todele aplicate de către unii cultiva­tori de legume n‘au fost deasemeni popularizate pentru a fi extinse cât mai mult, spre a se obţine în felul acesta o producţie sporită de legume. Din analiza făcută s-a putut vedea că gospodăriile agricole colective care au aplicat metodele avansate agrotehnice, cum ar fi executarea ară­turilor de toamnă, gunoitul terenului din toamnă înainte de arătură, pregă­tirea răsadniţelor din timp şi a răsa­durilor şi aplicarea la timp a lucră­rilor de îngrijire a culturilor de legu­me, au obţinut producţii însemnate de legume. Aşa au dobândit recolte sporite gospodăria agricolă colectivă Cârpiţi, din raionul Iaşi, gospodăria agricolă colectivă Doljeşti din raionul Roman şi altele. Nu la fel însă a fost situaţia în gospodăriile anexă de pe lângă canti­nele întreprinderilor şi instituţiilor, care sunt chemate să asigure o hrană mai bună şi mai substanţială munci­torilor şi funcţionarilor. Aceste gospo­dării au obţinut în anul 1953 produc­ţii de cartofi cu totul nesatisfăcă­toare, cum a fost cazul gospodăriei anexă a sfatului popular al oraşului Iaşi, care în cultura cartofilor nu a aplicat la timp lucrările de îngrijire. In anul 1954, trebue schimbat radi­cal sistemul de muncă, iar aplicarea metodelor agrotehnice trebue să de­vină sarcina principală a grădinarilor din gospodăriile anexă pentru obţi­nerea unor rezultate din ce în ce mai bune. In ziua Il-a a consfătuirii, au fost prezentate trei metode de lucru din sectorul legumicol care asigură o pro­ducţie mărită la hectar. Astfel, tov. Prof. univ. Cărăuşu, de la Institutul Agronomic, a prezentat metoda obţinerii cartofilor timpurii prin iarovizare. Vorbitorul a arătat în primul rând soiurile care se pot folosi în regiunea noastră pentru obţinerea cartofilor timpurii prin iarovizare Viola, Săpu­­nari şi Frühbote­r, după care a explicat pe larg cum se face iaroviza­­rea cartofilor. Tov. Prof. Cărăuşu a expus apoi metoda plantării de vară a cartofu­lui şi a arătat rezultatele ce s-au obţinut de către unele unităţi care au experimentat această metodă. La discuţii şi întrebări au partici­pat peste 30 participanţi, aceasta dovedind interesul deosebit pe care îl arată oamenii muncii din sectorul legumicol pentru sporirea producţiei de legume şi în special celei de car­tofi, care este un aliment de bază pentru populaţia muncitoare de la oraşe şi sate. Una din problemele importante care au fost desbătute în cadrul consfătuirii, a fost problema produ­cerii legumelor timpurii şi în special a trufandalelor. Tov. ing. Mihailovici, de la gospo­dăria agricolă de stat Bucium, a arătat că folosind la maximum uti­lajul pentru producerea răsadurilor se pot obţine o serie de legume timpurii. Astfel, ridichii de lună, cul­tivaţi în răsadniţe, se pot semăna în luna Februarie şi rec­olta în luna Martie, răsadniţele putând fi astfel folosite şi la repiratul celorlalte ră­saduri. In vederea introducerii pe scară mai largă a metodelor avansate în sectorul legumicol, s-a propus metoda producerii de răsaduri în cuiburi nutritive. Această metodă a fost experimentată la gospodăria agri­colă de Stat Periş din regiunea București în anul 1953 și a dat rezultate foarte bune. Deasemeni la gospodăria agricolă de stat Romîneşti din regiunea Craio­va, tehnicianul Pompilian şi briga­dierul stahanovist Iordache Ion, apli­când această metodă au obţinut o producţie de 20.400 kg. varză la ha. şi cu 2-3 săptămâni mai devreme. La dovlecei s-au obţinut peste 23.000 kg. la ha., iar la vin­te peste 31.000 kg. la hectar. Plecând de la această consfătuire, participanţii vor trebui sa extindă metodele ce au fost expuse, atât în unitatea unde lucrează, cât şi în cele­lalte unităţi. In cadrul consfătuirilor raionale şi comunale care vor avea loc, ei vor trebui să fie agitatorii care să popularizeze metodele noi şi rezul­tatele ce se pot obţine. Metoda farovizării cartofilor, tre­bue să se introducă în toate sec­toarele, ca o metodă de sporire a producţiei de cartofi in regiu­nea noastră. In această direcţie, teh­nicienii raionali au datoria să stabi­lească sarcini concrete pentru fiecare unitate şi să îndrume din punct de vedere tehnic toate sectoarele din raionul respectiv. Metoda plantării de vară a carto­fului, considerată ca singura metodă în stare să rezolve producerea se­minţei de cartofi necesară în regiu­nea noastră, trebue să constitue ţelul principal al fiecărei unităţi în parte. Secţiunea agricolă a sfatului popu­lar regional va trebui să ţină seamă de propunerile făcute de către unii­­ tehnicieni de la raioane, care au ară-­­ tat că de multe ori nu sunt lăsaţi­­ să-şi ducă la îndeplinire sarcinile şi­­ sunt folosiţi în­ alte munci, fără a se urmări să li se asigure condiţiile ne­cesare pentru a-şi îndeplini sarcinile de care răspund. Aplicând cât mai larg metodele noi agrotehnice de sporire a produc­ţiei de legume şi cartofi, se va putea asigura, începând cu anul 1954, o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, mergând pe linia traducerii în viaţă a sarcini­lor ce decurg din Hotărîrile Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 August 1953. AL. RADU In scopul îndeplinirii planului de achiziţii In urma şedinţei ce a avut loc la Uniunea raională a cooperativelor de aprovizionare şi desfacere din Vaslui, s-a stabilit de comun acord cu mem­brii consiliilor de conducere a coope­rativelor comunale sarcinile de plan la achiziţiile de produse agricole pe trimestrul I. Spre deosebire de anii precedenţi, când planificarea se făcea fără a se ţine seama de condiţiile specifice fiecărei comune, anul acesta s-a analizat temeinic de conducerea fiecărei cooperative sarcinile de plan ce îi revin, în raport cu posibilităţile fiecărui sat. Datorită acestui fapt, întreg activul cooperaţiei a primit cu încredere sarcinile ce-i revin, luân­­du-şi angajamente în vederea înde­plinirii şi depăşirii acestor sarcini. In numele consiliului de conducere al cooperativei din comuna Ivăneşti, tov. Marin Hulpan, în aceeaşi şedinţă a chemat la întrecere socialistă toate cooperativele din raionul Vaslui, în cinstea Congresului cooperaţiei. Principalele obiective ale întrecerii: realizarea planului de achiziţii pe trimestrul I pe sortimente şi valoric până la 20 Martie 1954 ; reducerea în raionul Vaslui cheltuelilor de circulaţie a mărfuri­lor cu 10% ; organizarea unei bune evidenţe şi comunicarea în termen a situaţiilor cerute de raion; precum şi recuperarea tuturor avansurilor res­tante din contractările făcute anul trecut. Toate consiliile de conducere ale cooperativelor din raion au primit chemarea lansată de cooperativa din Ivănești, luându-și angajamentul de a mobiliza massele de cooperatori în vederea îndeplinirii sarcinilor. V. FURTUNA corespondent Curăţitul zăpezii, o îndatorire cetăţenească? Sfatul popular al oraşului Iaşi a­­duce pe această cale la cunoştinţa întreprinderilor, instituţiilor, orga­nizaţiilor economice, precum şi cetă­ţenilor că — potrivit Deciziei Nr. 478/1952 a Sfatului Popular — tre­­bue să se cureţe de zăpadă trotua­rele străzilor din raza respectivă. Zăpada se va strânge în grămezi la marginea trotuarelor, de unde va fi ridicată de căruţele şi maşinile E.T.A.C.S.-ului. Conducerile întreprinderilor, insti­tuţiilor, organizaţiilor economice şi cetăţenii au datoria de a contribui la acţiunea de înlăturare a zăpezii, do­vedind prin aceasta că exercită o îndatorire cetăţenească. -O— Îngrijesc bine livada Membrii gospodăriei agricole co­lective din comuna Gâdinţi, raionul Roman, acordă o deosebită atenţie îngrijirii livezii, pentru a putea cu­lege roade bogate. Aplicând metode avansate pen­tru îngrijirea pomilor, ei ştiu că îi feresc de bolile, ce le cauzează pier­deri mari de fructe. Pentru ca în primăvară pomii să aibă o cantitate de apă suficientă, tinerii din gospodăria colectivă, mo­bilizaţi de organizaţia de bază UTM şi ajutaţi de îngrijitoarea grădinii de pomi, Natalia Răducanu, au strâns în jurul copacilor muşuroaie de zăpadă. Acest lucru, pe lângă faptul că asigură cantitatea de apă necesară pomilor îi fereşte totodată de înflorirea timpurie. Pentru a apăra pomii de pagu­bele ce le produc omizile, s-au strâns din copaci crengile uscate şi frunzele dându-li-se foc. Deasemeni, zilele acestea­ se va începe stropitul pomilor, deoarece în acest fel se asigură ■ distrugerea ultimelor cuiburi de omizi rămase. CLAPUCI EMANOIL’ corespondent —O— Pe urmele materialelor publicate In „Flacără laşului“ Nr. 2298­­din 12 Ianuarie 1954 a apărut articolul „O atitudine de neîngăduit“, în care era criticată tov. Găină Veronica, casiera centrului de carne Nr. 132, care nu a avut o atitudine corectă faţă de consumatori. In scrisorile de răspuns primite de la sfatul popular orăşenesc şi O.C.L. Alimentara se arată că cele sesizate de tov. factor poştal Gh. Duduman sunt juste. Cercetându-se cazul s’a hotărît sancţionarea casieriţei cu „mustrare scrisă, cu avertisment“ şi mutarea ei disciplinară într-o muncă unde să nu mai poată veni în contact cu pu­blicul consumator. Totodată, conducerea O.C.L­. Ali­mentara a prelucrat cazul de mai sus cu toţi salariaţii, pentru ca pe viitor asemenea abateri faţă de oa­menii muncii să nu mai fie posibile. ★ Articolul „Greutăţi în difuzarea presei“, apărut în Nr. 2293 al zia­rului nostru se ocupă de faptul că unele salariate de la Oficiul PTTR Iaşi I, ghişeul „Abonamente la zia­re“, au refuzat să primească un număr de 33 abonamente de la tov. Bostan Niculina, funcţionară la U.R.C.A.D. " In urma cercetărilor făcute de că­tre organele în­ drept, s-a constatat că sesizarea este întemeiată. Răspunsul pe care Direcţia­­re­gională P.T.T.R. Iaşi îl adresează ziarului nostru, precizează că sala­riatele vinovate au fost trimise în faţa Consiliului de judecată tovă­răşească , în drept să hotărască sancţiunile ce trebuesc aplicate. Marele transformator al naturii, Ivan Vladimirovici Miciurin, ne-a arătat că noi nu putem aştepta da­ruri de la natură, că trebue să­­ le smulgem. Dar pentru a smulge na­turii cât mai multe bunuri trebue să învăţăm mult şi cu perseverenţă, să ne însuşim cunoştinţe agronomice şi zootehnice, să învăţăm să folosim cât mai deplin tehnica modernă. Colhozul nostru trebue să facă faţă unor condiţii naturale nefavora­bile. Avem adesea ani de secetă şi perioade cu vânturi puternice. To­tuşi, recoltele de cereale, culturi teh­nice, legume, zarzavaturi şi fructe cresc din an în an. Sporeşte dease­­menea productivitatea creşterii ani­malelor — proprietate obştească. Un rol hotărîtor în obţinerea acestor succese îl are sistemul socialist de conducere a agriculturii, înzestrarea ei cu o tehnică puternică şi folosirea realizărilor ştiinţei agricole. Marea producţie agricolă socialistă necesită o înaltă calificare a agri­cultorilor. De aceea, în centrul atenţiei noas­tre se află pregătirea în masă a ca­drelor colhoznice. In 1950, în col­hozul nostru au fost înfiinţate cursuri agrozootehnice de trei ani, care în toamna anului trecut au fost absol­vite de zeci de specialişti. In pre­zent, la aceste cursuri învaţă fără a ieşi din producţie, 76 de­ colhoznici şi colhoznice. Ei studiază bazele fito­­tehniei, pedologia, probleme­ ale me­canizării şi zootehniei, lucrările ma­rilor savanţi — MicTurin, Wiliams, Timiriazev, Lîsenco şi experienţa fruntaşilor producţiei colhoznice. Consiliul de conducere al colho­zului a creat tuturor colhoznicilor condiţiile necesare pentru învăţă­tură. Localul unde se ţin cursurile a fost bine amenajat, au fost procurate materialele didactice necesare. Col­hozul are şi o mare bibliotecă. Tu­turor cursanţilor li s’au procurat manuale speciale pentru toate obiectele, caiete şi rechizite. Cursurile sunt ţinute de specia­lişti cu studii superioare, care sunt fie membri ai colhozului, fie deta­şaţi în acest scop de­ către Ministe­rul agriculturii al R. S. S. Ucrai­­niene. In localul unde se ţin cursurile sunt expuse diferite mostre de ce­reale, de culturi legumicole şi fruc­tifere, panouri cu descrierea amă­nunţită a diferitelor metode de cul­tivare a fiecărei plante. Aici se mai pot vedea colecţii de seminţe şi de dăunători ai agriculturii. Câteva diagrame şi tabele indică sistemul de asolamente cu ierburi perene prac­ticat de colhoz, metodele de muncă ale colhoznicilor fruntaşi şi creşte­rea producţiei la hectar a fiecărei culturi. Toate acestea măresc interesul colhoznicilor pentru însuşirea de cu­noştinţe agricole. Colhoznicii învaţă cu multă plăcere. Adeseori, la lecţii vin şi colhoznicii care nu sunt înscrişi la cursuri. In cadrul cursurilor organizăm sistematic un schimb de experienţă între viticultori, legumicultori şi crescători de animale. De pildă, şefa de echipă Sokolova a ţinut o pre­legere despre metodele şi procedeele înaintate pentru obţinerea unor re­colte de struguri. Sub conducerea profesorilor, col­hoznicii fac diferite experienţe,, stu­diază în condiţiile producţiei efica­citatea procedeelor zootehnice şi a­­gronomice înaintate. Experienţa a­­rată că cultivarea răsadurilor în ghivece de turbă cu mraniţă contri­­bue la sporirea considerabilă a re­coltei. Insămânţarea porumbului, floarei soarelui şi cartofilor în cui­buri dispuse în pătrat sporeşte dea­­semenea într-o importantă măsură producţia la hectar a acestor cul­turi. Datorita învăţământului agroteh­nic, colhoznicii au aplicat cu suc­ces noua metodă de formare rapida a butucilor de viţă de vie în con­diţiile viticulturii fără irigaţie, ceea ce permite să se obţină o recoltă bo­gată chiar de la al 3-lea an după să­direa viţei. Această metodă a fost aplicată de mulţi colhoznici din Ucraina. Un mare ajutor în instrui­rea cadrelor îl constitue prezentarea filmelor de popularizare a celor mai noi metode ştiinţifice aplicate în agricultură. Prezentarea acestor fil­me este însoţită de un comentat făcut de un agronom sau zooteh­­nician. Aproape toţi colhoznicii şi colhoz­nicele din colhozul nostru sunt ab­solvenţi ai şcolii de şapte ani, iar şapte colhoznici au studii superioare speciale. Totuşi,­toţi continuă să-şi însuşească noi cunoştinţe în vederea transformării continue a naturii în interesul omului. Cu ajutorul cadrelor de specia­lişti, colhozul introduce în producţia colhoznică metodele şi procedeele a­­grotehnice înaintate. Colhozul nos­tru obţine an de an recolte tot mai bogate şi o productivitate tot mai mare a creşterii animalelor, ceea ce asigură sporirea veniturilor colho­zurilor şi o bună remunerare a muncii colhoznicilor. Hotărîrile Plenarei din septem­brie a C.C. al P.C.U.S. deschid col­hozului nostru posibilităţi şi mai mari de desvoltare continuă a pro­ducţiei colhoznice şi de ridicare a bunei stări materiale a colhoznicilor Noi ne străduim să folosim cât mai din plin aceste posibilităţi pentru a da patriei cât mai multe produse a­­gricole. (S. I. B.). Din experiența colhozurilor din U.R.S.S. învăţământul agrozootehnic în colhoz BENEDICT GAVRILKEVICI agronom în colhozul : „Karl Liebknecht“' 11 , ★ Pag. 3 Stalingrad La 2 Februarie se împlinesc 11 ani de la victoria de însemnătate mondială a glorioasei Armate So­vietice la Stalingrad. „Stalingrad a arătat I. V. Stalin — reprezintă de­clinul armatei fasciste germane“. Victoria de la Stalingrad a creat condiţiile eliberării regiunilor vre­melnic cotropite ale Uniunii Sovie­tice, condiţiile eliberării popoarelor Europei de primejdia robiei fasciste. Sub puternica influenţă a victoriei de la Stalingrad, lupta popoarelor atât din Apusul cât şi din Răsăritul Europei a fost ridicată la o treaptă mai înaltă, a căpătat un caracter general. Zeci de noi detaşamente de parti­zani, înflăcăraţi de victoria dela Stalingrad, s’au ridicat la luptă pen­tru eliberarea popoarelor lor. Victo­ria dela Stalingrad a însufleţit şi lupta de eliberare a popoarelor asiati­ce înrobite de imperialismul japonez. Ea a însemnat începutul victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei al Uniunii Sovietice. Repurtând sub conducerea glorio­sului Partid Comunist măreaţa vic­torie împotriva cotropitorilor fas­cişti germani şi aliaţii acestora, po­porul sovietic şi-a câştigat recunoş­tinţa veşnică a tuturor popoarelor iubitoare de pace şi libertate. După terminarea victorioasă a războiului, poporul sovietic, condus de eroicul Partid Comunist a pornit cu elan neţărmurit la opera de refa­cere şi desvoltare a patriei sale. Acolo unde acum 11 ani se dă­dea o bătălie înverşunată, a fost construit Canalul Volga-Don „V.I. Lenin“ una dintre primele mari construcţii ale comunismului. Această măreaţă muncă paşnică se desfăşoară în toate regiunile U­­niunii Sovietice. O grijă deosebită o arată Partidul Comunist şi Guver­nul Sovietic pentru ridicarea conti­nuă a nivelului material şi cultural al popoarelor sovietice. In timp ce în ţările capitaliste masele largi de oameni ai muncii se sbat în ghiarele exploatării capita­liste, a şomajului şi mizeriei, în U­­niunea Sovietică care a avut cel mai mult de suferit de pe urma cotropi­torilor hitlerişti, rănile au fost vin­decate şi nivelul de trai depăşeşte cu mult nivelul antebelic. Preocupat cu munca sa paşnică poporul sovietic este un sincer parti­zan al menţinerii păcii, al desvoltă­­rii relaţiilor de prietenie cu toate po­poarele iubitoare, de pace. Uniunea Sovietică, făuritoarea victoriei îm­potriva fascismului german este as­tăzi bastionul de nădejde al păcii în lumea întreagă. In ceea ce priveşte guvernul sovie­tic — a declarat tovarăşul G. M. Malencov cu prilejul anului nou — el a făcut, face şi va face şi de aici înainte totul pentru ca popoarele să trăiască în pace, pentru ca încorda­rea internaţională să fie slăbită şi între state să fie stabilite relaţii normale. Anul acesta aniversarea­ victoriei ■dela Stalingrad are loc în zilele Conferinţei de la Berlin. Dorinţa sinceră de pace a guver­nului sovietic este oglindită odată mai mult în ordinea de zi propusă de V. M. Molotov la Conferinţa Mi­niştrilor de Externe ai celor patru pu­teri şi al cărei prim punct se referă la măsurile pentru micşorarea încor­dării în relaţiile internaţionale şi convocarea unei Conferinţe a Miniş­trilor­ Afacerilor Externe ai Franţei Angliei, S.U.A., Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Chineze. semnarea protocolului cu privire la schimbul de mărfuri între U.R.S.S. şi Uniunea Kpmimnir»^ Ko­ imn 1 _____ MOSCOVA I "(Agerpres)’ —TASS "anunţă: In urmă tratativelor care au luat sfârşit la 30 Ianuarie 1954, la Bruxelles a fost semnat protocolul cu privire la schimbul de mărfuri între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Uniunea Economică belgo-luxemburgheză pe anul 1954. Protocolul a fost semnat pe baza acordului din 18 Februarie 1948, care stipula regimul relaţiilor co­merciale dintre Uniunea Republici­lor Sovietice Socialiste şi Uniunea belgo-luxemburgheză. Protocolul prevede sporirea cu peste­­două ori a livrărilor de măr­­furi în comparaţie cu anul 1953 pre­cum şi posibilitatea lărgirii şi mai departe a schimbului de mărfuri în­tre U.R.S.S. şi Uniunea Economică belgo-luxemburgheză. Protocolul a fost semnat din păr­­tea sovietică de V. I. Rodnov, re­prezentantul comercial al U.R.S.S. în Belgia, iar din partea belgiană de Paul Van Zeeland ministru al Afacerilor Externe. La semnarea protocolului au fost de faţă V. I. Avilov, ambasadorul U.R.S.S. în Belgia şi J. Maurice, Ministrul Co­merțului Exterior al Belgiei. Semnarea unui între R. D. Germa BERLIN­­ (Agerpres). — A.D.N. anunţă: La 28 Ianuarie, in urma tratative­lor care au avut loc într-o atmosferă de înţelegere şi de prietenie, a fost semnat la Berlin un acord comercial pe anul 1954 între Republica Demo­crată Germană şi Republica Populară Polonă. Acordul prevede o intensificare con­siderabilă a relaţiilor comerciale în comparaţie cu anul trecut şi va ajuta acord comercial ca şi R. P. Polonă la realizarea cu succes a reconstr­uc­­ţiei industriei şi agriculturii celor două ţări. Acordul a fost semnat de către Wadeusz Kropczynski, Ministru ad­junct al Comerţului Exterior din Repu­blica Populară Polonă şi de către Hans Paul Santer Grimaus, secretar de stat la Ministerul Comerţului Inte­rior şi Exterior din Republica Dem­o­­erată Germană. Succesul obținut de artiştii români la Leningrad LENINGRAD­­ (Agerpres) — TASS anunţă: La 30 ianuarie, a avut loc în sala Filarmonicii primul concert dat la Leningrad de grupul de artişti ai Republicii Populare Române, care întreprind în prezent un turneu în Uniunea Sovietică. Concertul s-a bucurat de un mare succes. La con­cert şi-au dat concursul Magda Ian­­culescu, solistă a Operei din Bucu­reşti şi violonistul Ion Voicu, artist emerit al Republicii Populare Ro­mâne. Publicul a aplaudat călduros pe talentaţii artişti români. 30 de ani de la apari­ţia ziarului american „Daily Worker“ NEW YORK­­ (Agerpres). — Tass anunţă: La New York a apărut un număr special al ziarului „Daily Worker’“, consacrat aniversării a 30 de ani de la apariţia ziarului. In acest număr sunt publicate felicitările primite din par­tea Comitetului Naţional al Partidului Comunist al S.U.A., un articol al lui Howard Fast şi urări primite din nu­meroase ţări ; sunt publicate de aseme­­nea felicitările primite din partea re­dactorilor ziarelor „Pravda”, „Uni­ta”, „L’Humanite“, „Jenminjibao“ şi din partea scriitorilor sovietici Fadeev, Surkov, Simonov, Bajan, Ehrenburg și Polevoi. Creşte şomajul în S. U. A. WASHINGTON 1 (Agerpres). — Tass anunţă : Potrivit datelor statistice ale Birou­lui de recensământ de pe lângă Minis­terul Comerţului al S.U.A., în perio­ada 12 Decembrie 1953— 1 Ianuarie 1954 numărul şomerilor din S.U.A. a crescut cu 509.000 persoane. Biroul consideră că creşterea şomajului este cauzată în primul rând de reducerea simţitoare a lucrărilor de construcţie şi de restrângerea producţiei­­ într-o serie de întreprinderi industriale. încheierea unui acord comercial între It P. Ungară şi Italia BUDAPESTA­­ (Agerpres). — M.T.I. anunţă : In urma tratativelor care au avut loc la Budapesta intre reprezentanţii guvernelor ungar şi italian, la 26 Ia­nuarie a fost încheiat între cele două ţări un acord comercial pe termen de un an. Data intrării în vigoare a acor­dului este 1 ianuarie 1954. In baza a­cestui acord Italia va livra R. P. Un­gare materii prime pentru industria textilă şi industria grea, produse fini­te şi semifinite şi citrice. Ungaria va livra Italiei, in afară de produse agri­cole, produse ale industriei grele și industriei ușoare, printre altele, ma­șini­ unerte.

Next