Flacăra Iaşului, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2366-2391)
1954-04-01 / nr. 2366
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL X, NR. 2366 JOI 1 APRILIE 1954 4 PAGINI 20 BANI Gazelele de perete trebuie să sprijine efectiv campania agricolă de primăvară pe ogoarele regiunii noastre — ca şi pe cele ale întregii ţări — se desluşiră din plin campania agricolă de primăvară — marea bătălie pentru asigurarea pîinii poporului muncitor. In cadrul acestei campanii, pentru succesul ei, trebuie mobilizate toate forţele, trebuiesc antrenaţi toţi oamenii muncii de pe ogoare. Un rol important în mobilizarea oamenilor muncii de pe ogoare la lupta pentru succesul campaniei agricole de primăvară pot şi trebuie să-l aibă gazetele de perete — organe de presă ale organizaţiilor de partid şi sindicale şi ale sfaturilor populare. Multe gazete de perete din satele regiunii noastre oglindesc in mod viu lugt,a oamenilor muncii de pe ogoare pentru asigurarea unei recolte îmbelşugate şi în acelaşi timp îi mobilizează în această luptă. In această privinţă un bun exemplu îl oferă gazeta cetăţenească din satul Războieni, comuna Tîrgu Frumos, gazetă ce conţine articole în care se dau sfaturi deosebit de folositoare ţăranilor muncitori cu privire la executarea muncilor din diferite etape ale campaniei agricole de primăvară. Articolele conţin numeroase exemple locale şi gazeta cetăţenească popularizează în mod curent pe ţăranii muncitori fruntaşi în executarea la timp a lucrărilor şi respectarea regulilor agrominimului. O activitate la fel de rodnică desfăşoară şi gazeta de perete de la gospodăria agricolă colectivă din satul „Ion Creangă”, raionul Roman, gazetele cetăţeneşti de la Popeşti, raionul Tîrgu Frumos şi Stăniţa, raionul Roman. Este deosebit de pozitiv faptul că in unele gazete ca de exemplu în gazeta „Urzica” de la gospodăria agricolă de stat din comuna Stolniceni-Prăjescu, raionul Paşcani, se publică diferite materiale satirice care critică cu asprime acţiunile^ de infrînare a muncii ca urmare a birocratismmlui şi nepăsării. ^ ^ u Cu toate acestea, mai sînt încă numeroase gazete de perete care au o activitate slabă, nefiind un factor activ în mobilizarea tuturor forţelor in campania agricolă de primăvară. Astfel la gazeta de perete de la gospodaria agricolă de stat din Bucium raionul Iaşi, articolele apar rar şi au un caracter general, nefiind legate de viata gospodăriei, de preocupările muncitorilor din gospodărie. Colectivul redacţional al cărui responsabil este tov. Virginia Popovici, lucrează la întîmplare şi nu s-a preocupat de antrenarea unui cit mai larg activele corespondenţi. Colectivul de redacţie al gazetei de perete nu este îndrumat şi controlat în muncă de către biroul organizaţiei de bază (secretar Gh. Bejenaru), care n-a înţeles sa facă din gazeta de perete un propagandist, agitator şi organizator colectiv. O activitate la fel de slaba are şi gazeta cetăţenească din Trifeşti, raionul Roman. Nici aici organizaţia ie bază, al cărei secretar este tov. Slavnea Toader nu se preocupa de îndrumarea colectivului redacţional De altfel slaba muncă politica desfaşurată în această comună explica nimul nesatisfăcător în care au decurs pregătirile pentru campania agricolă. Şi colectivele redacţionale ale gazetelorcetăţeneşti din Podu Iboaie, raionul Tg. Frumos, Ruginoasa, raionul Paşcani, Buneşti, raionul Roman, au o activitate nesatisfăcătoare. Necesitatea bunei desfăşurări a campaniei agricole de primăvară, necesitatea mobilizării tuturor forţelor pentru succesul deplin al acestei campanii cere ca şi colectivele redacţionale ale gazetelor de perete să-şi îmbunătăţească neîntirziat activitatea Pentru a deveni într-adevăr arme puternice ale organizaţiilor de partid, gazetele de perete trebuie să publice materiale cît mai vii şi mai interesante, materiale care să cuprindă exemple locale şi care să fie scrise în spirit combativ, urmărindu-se în acelaş timp eficacitatea apariţiei lor. Gazetele de perete din staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat trebuie să lupte pentru îndeplinirea şi depăşirea planurilor de producţie, dezvoltarea întrecerii socialiste şi aplicarea metodelor avansate de muncă. Gazetele de perete din gospodăriile agricole colective şi gazetele cetăţeneşti trebuie să lupte pentru aplicarea întocmai a regulilor agrotehnice, pentru executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor prevăzute în fiecare perioadă a campaniei. Gazetele cetăţeneşti trebuie să mobilizeze ţăranii muncitori cu gospodării individuale pentru îndeplinirea planurilor de cultură repartizate de sfaturile populare, trebuie să militeze neîncetat pentru transformarea socialistă a agriculturii, arătînd — cu exemple luate de la unităţile socialiste din împrejurimi — foloasele cultivării pămîntului in comun cu mijloace mecanizate. De asemenea trebuie popularizaţi continuu ţăranii muncitori fruntaşi în muncile agricole. Gazetele de perete trebuie să întărească şi să ţină trează vigilenţa împotrva duşmanului de clasă şi a uneltelor acestuia care ar încerca să saboteze planul de însămînţări, trebuie să ia o ascuţită atitudine critică împotriva manifestărilor de birocratism şi delăsare în muncă, împotriva leneşilor, chiulangiilor şi hoţilor care ar încerca să ştirbească a■uttil obştesc. Lipsurile provenite din indolenţă şi nepăsare trebuie criticate cu tărie şi cei care manifestă asemenea atitudini să fie ,înfieraţi, să fie ridicat împotriva lor glasul opi-' niei publice, al celor ce muncesc cinstit şi conştiincios pentru asigura*«-! pîinii poporului muncitor. Trebuie publicate cît mai multe caricaturi şi epigrame, iar acolo unde există posibilităţi e bine ca să apară suplimente satirice. Colectivele redacţionale trebuie să lucreze după un plan de muncă judicios întocmit pe întreaga campanie, trebuie să se ocupe de atragerea unei cît mai mare număr de corespondenţi şi să vegheze la dozarea materialelor în aşa fel încît un număr să conţină în acelaşi timp şi articole de popularizare a succeselor şi materiale informative şi critice. Organizaţiile de partid de la sate trebuie să conducă activitatea gazelelor de perete, trebuie să îndrume colectivele de redacţie şi să le analizeze periodic activitatea, iar secretarii organizaţiilor de bază să instruiască săptămînal colectivele de redacţie odată cu agitatorii. Comitetele raionale de partid au datoria să îndrume organizaţiile de bază în conducerea gazetelor de perete, trebuie să se preocupe de instruirea şi buna pregătire a cadrelor redacţionale în vederea ridicării nivelului calitativ al activităţii gazetelor de perete. Să facem din gazetele de perete un factor activ în sprijinul campaniei agricole de primăvară, pentru dobîrndirea unor recolte care să contribuie la creşterea nivelului de trai, mate-rial și cultural al tuturor celor ce muncesc. Victoria Frontului Democrat în alegerile din R. P. Albania TIRANA 31 (Agerpres).—Agenţia Telegrafică Albaneză transmite : In Republica Populară Albania au luat sfîrşit alegerile pentru sfaturile populare locale, care au avut loc în cursul lunii martie. Au fost aleşi deputaţi în sfaturile populare ale raioanelor orăşeneşti, ale localităţilor, ale raioanelor săteşti şi regiunilor. Potrivit unor date incomplete, în diferite regiuni şi raioane ale ţării la votul care a avut loc în ziua de 28 martie au participat între 99,6% din alegători (în raionul Tirana) şi 100 la sută (în oraşele Stalin, Himara, Muzeke). Pentru candidaţii Frontului Democrat au votat între 99,4 la sută (în raionul Fuşkruia) şi 99,98 la sută (în raionul Kota din regiunea Vlova) din numărul votanţilor. Rezultatele alegerilor dovedesc înaltul avînt politic al oamenilor muncii din Albania, strînsa lor unitate în jurul Frontului Democrat, marea încredere a maselor populare în Partidul Muncii din Albania. Din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile în regiunile Korcea, Kukes, Dibra şi în diferite raioane şi localităţi ale regiunilor Tirana, Skoder, Elbasan și Berat, alegerile au fost amînate. In conformitate cu hotărîrea Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania în aceste regiuni alegerile vor avea loc în luna aprilie. " n inferiorul ziarului • —Ing. Sergiu Vrejba : Să însămînţăm porumbul în cuiburi aşezate în pătrat, pag. 2-a —Pentru o mai strînsă legătură între şcoală şi familie. pag. 2-a — Consusul echipelor artistice în comuna Dagîţa Pag. 2-a Femeile muncitoare din raionul Roman obţin tot mai multe succese în muncă. pag. 3-a Sfatul tehnicianului agricol : — Lucrările de pregătire a pămîntului în vederea însămînțărilor de primăvară pag. 3-a —Grădinarul cartierului. Pag. 3-a —Consfătuirea țăranilor muncitori din comuna Belcești raionul Hîr'ău. —Dezvoltarea embimă a industriei alimentare a U.R.S.S. Pag. 4-a — Congresul Partidului Muncitoresc Progresist din Canada. Pag. 4-a —Intîlnirea tinerilor din R. P. Polonă, R. Cehoslovacă și R. D. Germană. Pag. 3-a Pag. 4-a La luptă pentru o producţie şi productivitate sporită Prin folosirea rezervelor interne Inţelegînd că prin folosirea rezervelor interne ale producţiei se poate obţine o producţie şi o productivitate sporită, muncitorii şi tehnicienii de la secţia turnătorie a Atelierelor CFRPaşcani, au acordat o atenţie deosebită acestei probleme. Ei au trecut la aplicarea în mod organizat a metodelor stahanoviştilor sovietici Voroşin, Alex. Ciurchih şi a maistrului Gh. Bălan, obţinînd frumoase rezultate în producţie. Totodată, s-au organizat schimburi de experienţă între fruntaşii în producţie, în cadrul cărora s-au popularizat cele mai bune metode de lucru. In urma propunerilor făcute de muncitori, tov. Constantin Băiceanu, fruntaş în încecerea socialistă, ajutat de tov. V. Ciofu, au organizat o echipă de control a calităţii producţiei pe fiecare fază de lucru. S-a trecut apoi la înlocuirea cuzineţilor de bronz, care erau folosiţi la vagoane marfă, cu cuzineţi din fontă nodulară. De asemenea, prin valorificarea bahnmetalului de la cuzineţii topîţî, s-au putut realiza importante economii de materiale, dîndu-se totodată o însemnată cantitate de piese turnate peste prevederile planului. Luptînd pentru reducerea preţului de cost al pieselor turnate, muncitorii din seciia turnătorie au folosit şpanul de fontă din care s-au turnat în plus 160 saboţi M.A.U. şi 200 saboţi unificaţi, realizîndu-se astfel o economie în valoare de 5.800 lei. Pentru a uşura munca de spargere a fontei care se făcea manual, cu ciocanul, s-a conceput un berbec, cu ajutorul căruia spargerea fontei se face mecanic. Noul instrument contribuie la mărirea productivităţii muncii, uşurînd totodată munca fizică a muncitorilor. S-au evidenţiat în munca de descoperire şi folosire a rezervelor interne tovarăşii C-tin Băiceanu şi Vasile Ciofu, cu echipele lor, dînd cîte 2-3 norme zilnic. CONSTANTIN BEJAN corespondent Tot mai multe bunuri de larg consum Luptînd pentru a da oamenilor muncii un volum sporit de bunuri de larg consum, aşa cum prevede Hotărîrea plenarei lărgite a C. C. al P.M.R. din august 1953, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii Moldova Tricotaje obţin succese de seamă în producţie. In fruntea întrecerii socialiste se află tov. Caraiman Aurelia de la secţia confecţii, care — aplicînd cu pricepere metodele sovietice Nicolaev de lucru în bandă, Lidia Saveleva, de control pe faze de producţie, şi Voroşin, de organizare a locului de muncă — şi-a depăşit cu regularitate sarcinile de plan, reușind să dea produse în contul zilei de 24 mai 1954. In discu. tov. Caraiman Aurelia la locul său de muncă. Succesele muncitorilor de la substaţiunea utilaj construcţii C.F.R. Iaşi Muncitorii şi tehicienii de la substaţiunea Utilaj Construcţii C.F.R. Iaşi au pornit din primele zile ale anului în curs la intensificarea întrecerii socialiste in scopul îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Buna organizare a muncii a adus colectivului de muncă al acestei substatuari importante succese, în producţie. Astfel, planul pe luna ianuarie a fost depăşit cu 80 la sută, iar pe luna februarie cu 40 la sută, succese asemănătoare fiind dobîndite şi în cursul lunii martie. In ultimul timp în urma îndrumărilor organizaţiei de bază P.M.R. s-a trecut la intensificarea luptei pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale producţiei. Astfel s-a rezolvat problema reparării pistoanelor de motoare, care în cursul anului trecut produceau goluri în producţie, in cursul acestui an, datorită perfecţionării procesului tehnologic al producţiei, aceste pistoane se toarnă în ategrele şi obstaţiunii evitâidu-se imobilizările reparării utilajelor. Tov. Fieraru Cotea Teodor a confecţionatdiferite matriţe reuşind să reducă timpul de prelucrare a arcurilor autocamion cu 68%. S-au evidenţiat în întrecerea socialistă tov. Gh. Grigoriu, Iavasciuc, V. Creţu, A. Gloss, M. Ifrik, A. Pricop şi alţii. schimb de experienta între inovatorii din construcţii Pe zi ce trece, muncitorii constructori muncesc cu tot mai mare însufleţire pentru a da un volum sporit de construcţii. Ei se străduiesc să găsească noi metode de lucru, care să ducă la uşurarea muncii, la mărirea producţiei şi la creşterea productivităţii. Pentru extinderea şi cunoaşterea celor mai recente realizări din domeniul construcţiei, zilele acestea, sindicatul constructorilor a organizat în oraşul Roman un reuşit schimb de experienţă, la care au participat inovatori şi raţionalizatori din întreprinderile de construcţii şi alte întreprinderi din regiunea noastră. Cu acest prilej, tov. Nicolae Ionescu, de la întreprinderea de construcţii nr. 204, a prezentat un referat cu privire la activitatea cabinetului tehnic din această unitate de muncă. In ultimele 6 luni, acest cabinet tehnic a primit spre rezolvare un număr de 79 propuneri de inovaţii, perfecţionări tehnice şi raţionalizări dintre care 27 au fost aplicate în construcţii. S-a subliniat faptul că propunerile tovarăşilor Vasile Andrei, Mihai Mîrţ, Alexandru Radu şi ale altora au adus un aport însemnat la îmbunătăţirea muncii constructorilor şi ridicarea productivităţii muncii. La discuţiile purtate în jurul referatului au luat parte numeroşi participanţii. Mecanicul Lewandovschi a subliniat faptul că cele învăţate cu acest prilej îi vor fi de mare folos în munca sa de inovator. De asemenea, el şi-a luat angajamentul ca, bazat pe cunoştinţele căpătate să vină în cadrul săptămînii inovatorilor, care se va organiza în întreprinderea nr. 204, cu noi propuneri de inovaţii, care să îmbunătăţească procesul tehnologic al producţiei. Inovatorii Enea Constantin şi E. Procopovici de la fabrica de zahăr „Hie Pintilie“ au vorbit despre acţiunea colectivă ce se desfăşoară în întreprinderea lor, în vederea intensificării mişcării inovatorilor, propunînd totodată cabinetelor tehnice de la diferite întreprinderi de construcţii să organizeze schimburi de experienţă pe teren, precum şi schimburi de planşe a diferitelor inovaţii şi raţionalizări propuse de muncitori şi tehnicieni. Cei prezenţi au plecat, la locurile lor de muncă hotărîţi să muncească cu şi mai mare avînt pentru a contribui la mărirea volumului de construcţii în patria noastră. S. DRAGHICI Avîntul industriei electrotehnice în patria noastră In etnii puterii populare, industria electrotehnică a luat un mare avint. Printre numeroasele articole electrotehnice, a căror producţie a sporit in urma sarcinilor trasate prin:Hotărîrea Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, se numără şi maşinile electrice de călcat şi plitele electrice. Succesele dobîndite în electrotehnică, important sector al economiei naţionale, sunt rezultatul muncii continue a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Peste 5.000 muncitori din industria electrotehnică aplică metode sovietice de muncă. In clişee : Aspecte din secţia montaje-instalații a fabricii „Electroaparataj" din Capitală: Rădelu Constantina şi Ispas G. Toma, şef de echipă, la montajul maşinilor electrice de călcat (stingă); Ursescu Alex. şi Mocanu Ilie lucrează, la reșouri (dreapta). Pentru succesul campaniei de însămînţări , munci mai bine, pentru succesul campaniei de pridăvară In lupta pentru obţinerea unor, succese cit mai mari in agricultură, în ţaţa fiecărui deputat al sfatului popular stă sarcina de a contribui cu toate forţele la reuşita campaniei insămînţărilor de primăvară. Pentru ca să poată obţine o recoltă sporită la hectar, ţăranii muncitori din satul Mădirjeşti, comuna Bălţaţi, au pus şi pun mereu in practică metodele agrotehnice avansate de lucru a pămîntului. Noi, deputaţii, am fost mereu in mijlocul alegătorilor noştri, cărora le-am prelucrat Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R., cu privire la pregătirea şi desfăşurarea campaniei insămînţărilor de primăvară, care arată măsurile ce trebuie luate pentru a spori recolta la hectar. Inţeregînd rolul deputatului în sprijinirea campaniei însămîniântor de primăvară eu am pornit '•■medial la treabă. In acest sens am antrenat ţăranii muncitori din Mădirjeşti să-şi repare din timp uneltele agricole. Am considerat deasemenea că in orc.ste aceasta, oamenii muncii de pe ogoare trebuie să cunoască temeinic ştiinţa agrotehnică, pentru a o putea aplica. De aceea, am discutat cu fiecare ţăran muncitor din circumscripţie■ electorală unde am fost ales, îndemnindu-i să participe la lecţiile cercului agrotehnic şi să-şi care cu mai mult gunoi de grajd la cîmp. Ca deputat comunal, am îndrumat ţăranii muncitori să facă probele de germinaţie la seminţe, şi imediat ce timpul va permite, să pornească la insăminţat. Ei au însămânţat, pină acum o suprafaţă mare de teren cu orz, ovăz, mazăre şi sfeclă de zahir Primul din Mădirjeşti care a ieşit la insăminţat a fostcom.din.sti. Gh. Roman. Exemplul lui a fost urmat şi de alţi ţărani muncitori. Sînt hotărît ca şi pe viitor sei răsplătesc încrederea pe care mu-au acordat-o alegătorii, prin mutică neobosită. In tot timpul cit se va desfăşura campania de însămînţări, voi duce o muncă intensă in rîndul ţăranilor muncitori din Mădirjeşti ca să aplice regulile agrominimului. Totodată mă voi strădui ca permanent să fiu bun exemplu pentru ceilalţi ţărani muncitori. DUMITRU MIHAILA deputat în sfatul popular comuna Bălţaţi, raionul Tg. Frumos La gospodăria colectiva din Harpăşeşti Măsurile luate din vreme pentru în- I ceperea campaniei insămînţărilor de primăvară, ca şi condiţiile atmosferice favorabile, au determinat ca în tot mai multe părţi ale regiunii noastre să se înceapă muncile agricole. Iată, de pildă, membrii gospodăriei agricole colective „21 Decembrie“ din Hărpăşeşti, raionul Tg. Frumos, au grăpat 33 ha arătură de toamnă şi au însămînţat cîteva zeci de hectare cu orz, mazăre, floarea soarelui şi ceapă. In aceste munci exemplu pilduitor l-au dat colectiviştii Petru Bostan, Vasile Boboc şi Ion Buduroi din brigada de cîmp, C. Ursache, C. Mironeț Gh. Bodoga din echipa de grădinărit I. MIRONEŢ corespondent După sfatul preţios al agronomului — Vedeţi ? ne-a spus tehnicianul agronom la căminul cultural pe la mijlocul lunii martie, — dacă vremea se menţine tot aşa apoi chiar de mîine putem începe campania. Mulţimea de oameni aflată atunci în sala căminului cultural din comuna Stălineşti, raionul Huşi, a ascultat cu atenţie sfatul agronomului şi începînd cam din ziua de 15 martie puteau fi văzuţi mulţi ţărani muncitori, răsturnînd primele brazde în mustul zăpezii, pe ogoarele lor. In prima zi, au ieşit la arat şi însămînţat comuniştii Gh. Pandilache şi Ioan Bucoş, după care au venit Irimia Paiş, Vasile N. Bejan, Ivan Prodan, Vasile Popa, Ion Bugeac şi mulţi alţii. Toţi aceştia au muncit cu însufleţire reuşind ca în ziua de 27 martie să termine fompieor demate însămînţat grîul de primăvară, orzul, ovăzul şi floarea soarelui. Afirm, ţăranii muncitoristălineşti sunt ocupaţi cu pregătirile pentru însămînţatul porumbului în cuiburi dispuse în pătrat. ENACHE OANCEA corespondent