Flacăra Iaşului, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2366-2391)

1954-04-01 / nr. 2366

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL X, NR. 2366 JOI 1 APRILIE 1954 4 PAGINI 20 BANI Gazelele de perete trebuie să sprijine efectiv campania agricolă de primăvară pe ogoarele regiunii noastre — ca şi­ pe cele ale întregii ţări — se des­luşiră din plin campania agricolă de primăvară — marea bătălie pentru a­­sigurarea pîinii poporului muncitor. In cadrul acestei campanii, pentru succesul ei, trebuie mobilizate toate forţele, trebuiesc antrenaţi toţi oame­nii muncii de pe ogoare. Un rol impor­tant în mobilizarea oamenilor muncii de pe ogoare la lupta pentru succesul campaniei agricole de primăvară pot şi trebuie să-l aibă gazetele de perete — organe de presă ale organizaţiilor de partid şi sindicale şi ale sfaturilor populare. Multe gazete de perete din satele regiunii noastre oglindesc in mod viu lugt,a oamenilor muncii de pe ogoare pentru asigurarea unei recolte îmbel­şugate şi în acelaşi timp îi mobilizea­ză în această luptă. In această pri­vinţă un bun exemplu îl oferă gazeta cetăţenească din satul Războieni, co­muna Tîrgu Frumos, gazetă ce conţi­ne articole în care se dau sfaturi deo­sebit de folositoare ţăranilor munci­tori cu privire la executarea muncilor din diferite etape ale campaniei agri­cole de primăvară. Articolele conţin numeroase exemple locale şi gazeta cetăţenească popularizează în mod cu­rent pe ţăranii muncitori fruntaşi în executarea la timp a lucrărilor şi res­pectarea regulilor agrominimului. O activitate la fel de rodnică desfă­şoară şi gazeta de perete de la gos­podăria agricolă colectivă din satul „Ion Creangă”, raionul Roman, ga­­z­etele cetăţeneşti de la Popeşti, raio­nul Tîrgu Frumos şi Stăniţa, raio­­nul Roman. Este deosebit de pozitiv faptul că in unele gazete ca de e­­xemplu în gazeta „Urzica” de la gos­­podăria agricolă de stat din comuna Stolniceni-Prăjescu, raionul Paşcani, se publică diferite materiale satirice care critică cu asprime acţiunile^ de infrînare a muncii ca urmare a biro­cratism­mlui şi nepăsării. ^ ^ u Cu toate acestea, mai sînt încă nu­meroase gazete de perete care au o activitate slabă, nefiind un factor ac­tiv în mobilizarea tuturor forţelor in campania agricolă de primăvară. Ast­fel la gazeta de perete de la gospo­daria agricolă de stat din Bucium raionul Iaşi, articolele apar rar şi au un caracter general, nefiind legate de viata gospodăriei, de preocupările muncitorilor din gospodărie. Colecti­vul redacţional al cărui responsabil este tov. Virginia Popovici, lucrează la întîmplare şi nu s-a preocupat de antrenarea unui cit mai larg activ­ele corespondenţi. Colectivul de redacţie al gazetei de perete nu este îndru­mat şi controlat în muncă­ de către biroul organizaţiei de bază (secretar Gh. Bejenaru), care n-a înţeles sa facă din gazeta de perete un propa­gandist, agitator şi organizator co­lectiv. O activitate la fel de slaba are şi gazeta cetăţenească din Trifeşti, raionul Roman. Nici aici organizaţia i­e bază, al cărei secretar este tov. Slavnea Toader nu se preocupa de în­drumarea colectivului redacţional De altfel slaba muncă politica desfaşu­rată în această comună explica ni­­mul nesatisfăcător în care au decurs pregătirile pentru campania agri­colă. Şi colectivele redacţionale ale gazetelor­­cetăţeneşti din Podu I­­b­oaie, raionul­ Tg. Frumos, Rugi­­n­oasa, raionul Paşcani, Buneşti, ra­ionul Roman, au o activitate nesatis­­făcătoare. Necesitatea bunei desfăşurări a campaniei agricole de primăvară, ne­cesitatea mobilizării tuturor forţelor pentru succesul deplin al acestei campanii cere ca şi colectivele redac­ţionale ale gazetelor de perete să-şi îmbunătăţească neîntirziat activitatea Pentru a deveni într-adevăr arme pu­ternice ale organizaţiilor de partid, gazetele de perete trebuie să publice materiale cît mai vii şi mai intere­sante, materiale care să cuprindă e­­xemple locale şi care să fie scrise în spirit combativ, urmărindu-se în ace­­laş timp eficacitatea apariţiei lor. Ga­zetele de perete din staţiunile de ma­şini şi tractoare şi gospodăriile a­­gricole de stat trebuie să lupte pentru îndeplinirea şi depăşirea planurilor de producţie, dezvoltarea întrecerii socialiste şi aplicarea metodelor a­­vansate de muncă. Gazetele de perete din gospodăriile agricole colective şi gazetele cetăţeneşti trebuie să lupte pentru aplicarea întocmai a reguli­lor agrotehnice, pentru executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor prevăzute în fiecare perioa­dă a campaniei. Gazetele cetăţeneşti trebuie să mobilizeze ţăranii munci­tori cu gospodării individuale pentru îndeplinirea planurilor de cultură re­partizate de sfaturile populare, tre­buie să militeze neîncetat pentru transformarea socialistă a agricul­turii, arătînd — cu exemple luate de la unităţile socialiste din împrejurimi — foloasele cultivării pămîntului in comun cu mijloace mecanizate. De asemenea trebuie popularizaţi con­tinuu ţăranii muncitori fruntaşi în muncile agricole. Gazetele de perete trebuie să întă­rească şi să ţină trează vigilenţa îm­­potrva duşmanului de clasă şi a u­­neltelor acestuia care ar încerca să saboteze planul de însămînţări, tre­buie să ia o ascuţită atitudine cri­tică împotriva manifestărilor de bi­rocratism şi delăsare în muncă, îm­potriva leneşilor, chiulangiilor şi ho­ţilor care ar încerca să ştirbească a­­­■uttil obştesc. Lipsurile provenite din­­ indolenţă şi nepăsare trebuie criti­cate cu tărie şi cei care manifestă a­­semenea atitudini să fie ,înfieraţi, să fie ridicat împotriva lor glasul opi-' niei publice, al celor ce muncesc cin­stit şi conştiincios pentru asigura*«-! pîinii poporului muncitor. Trebuie publicate cît mai multe caricaturi şi epigrame, iar acolo unde există po­sibilităţi e bine ca să apară supli­mente satirice. Colectivele redacţionale trebuie să lucreze după un plan de muncă ju­dicios întocmit pe întreaga campanie, trebuie să se ocupe de atragerea u­nei cît mai mare număr de corespondenţi şi să vegheze la dozarea materiale­lor în aşa fel încît un număr să con­ţină în acelaşi timp şi articole de popularizare a succeselor şi materia­le informative şi critice. Organizaţiile de partid de la sate trebuie să conducă activitatea gaze­lelor de perete, trebuie să îndrume colectivele de redacţie şi să le anali­zeze periodic activitatea, iar secretarii organizaţiilor de bază să instruiască săptămînal colectivele de redacţie odată cu agitatorii. Comitetele raionale de partid au datoria să îndrume organizaţiile de bază în conducerea gazetelor de pe­rete, trebuie să se preocupe de in­struirea şi buna pregătire a cadrelor redacţionale în vederea ridicării ni­velului calitativ al activităţii gaze­telor de perete. Să facem din gazetele de perete un factor activ în sprijinul campaniei a­­gricole de primăvară, pentru dobîrn­­direa unor recolte care să contribuie la creşterea nivelului de trai, mate-­­­rial și cultural al tuturor celor ce muncesc. Victoria Frontului Democrat în alegerile din R. P. Albania TIRANA 31 (Agerpres)­.—Agenţia Telegrafică Albaneză transmite : In Republica Populară Albania au luat sfîrşit alegerile pentru sfaturile populare locale, care au avut loc în cursul lunii martie. Au fost aleşi de­putaţi în sfaturile populare ale raioa­nelor orăşeneşti, ale localităţilor, ale raioanelor săteşti şi regiunilor. Potrivit unor date incomplete, în diferite regiuni şi raioane ale ţării la votul care a avut loc în ziua de 28 martie au participat între 99,6% din alegători (în raionul Tirana) şi 100 la sută (în oraşele Stalin, Himara, Muzeke). Pentru candidaţii Frontu­lui Democrat au votat între 99,4 la sută (în raionul Fuşkruia­) şi 99,98 la sută (în raionul Kota din regiunea Vlova) din numărul votanţilor. Rezultatele alegerilor dovedesc înaltul avînt politic al oamenilor muncii din Albania, strînsa lor unita­te în jurul Frontului Democrat, ma­rea încredere a maselor populare în Partidul Muncii din Albania. Din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile în regiunile Korcea, Kukes, Dibra şi în diferite raioane şi localităţi ale regiunilor Tirana, Sko­­der, Elbasan și Berat, alegerile au fost amînate. In conformitate cu­ hotă­­rîrea Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania în aceste regiuni alege­rile vor avea loc în luna aprilie. " ­­n infer­i­or­u­l ziar­u­l­ui • —Ing. Sergiu Vrejba : Să însă­­mînţăm porumbul în cuiburi aşezate în pătrat, pag. 2-a —Pentru o mai strînsă legătură între şcoală şi familie. pag. 2-a — Consu­sul echipelor artistice în comuna Dagîţa Pag. 2-a Femeile muncitoare din raionul Roman obţin tot mai multe succese în muncă. pag. 3-a Sfatul tehnicianului agricol : — Lucrările de pregătire a pămîn­­tului în vederea însămînțărilor de primăvară pag. 3-a —Grădinarul cartierului. Pag. 3-a —Consfătuirea țăranilor muncitori din comuna Belcești raionul Hîr'­ău. —Dezvoltarea em­bim­ă a industriei alimentare a U.R.S.S. Pag. 4-a — Congresul Partidului Muncito­­­resc Progresist din Canada. Pag. 4-a —Intîlnirea tinerilor din R. P. Polonă, R. Cehoslovacă și R. D. Germană. Pag. 3-a Pag. 4-a La luptă pentru o producţie şi productivitate sporită Prin folosirea rezervelor interne Inţelegînd că prin folosirea rezer­velor interne ale producţiei se poate obţine o producţie şi o productivitate sporită, muncitorii şi tehnicienii de la secţia turnătorie a Atelierelor CFR­­Paşcani, au acordat o atenţie deose­bită acestei probleme. Ei au trecut la aplicarea în mod organizat a metodelor stahanovişti­­lor sovietici Voroşin, Alex. Ciurchih şi a maistrului Gh. Bălan, obţinînd frumoase rezultate în producţie. Tot­odată, s-au organizat schimburi de experienţă între fruntaşii în produc­ţie, în cadrul cărora s-au popularizat cele mai bune metode de lucru. In urma propunerilor făcute de munci­tori, tov. Constantin Băiceanu, frun­taş în încecerea socialistă, ajutat de tov. V. Ciofu, au organizat o echipă de control a calităţii producţiei pe fiecare fază de lucru. S-a trecut apoi la înlocuirea cuzi­neţilor de bronz, care erau folosiţi la vagoane marfă, cu cuzineţi din fontă nodulară. De asemenea, prin valori­ficarea bahnmetalului de la cuzineţii topîţî, s-au putut realiza importante economii de materiale, dîndu-se tot­odată o însemnată cantitate de piese turnate peste prevederile planului. Luptînd pentru reducerea preţului de cost al pieselor turnate, muncito­rii din seci­ia turnătorie au folosit şpanul de fontă din care s-au turnat în plus 160 saboţi M.A.U. şi 200 sa­boţi unificaţi, realizîndu-se astfel o economie în valoare de 5.800 lei. Pentru a uşura munca de spargere a fontei care se făcea manual, cu ciocanul, s-a conceput un berbec, cu ajutorul căruia spargerea fontei se face mecanic. Noul instrument con­tribuie la mărirea productivităţii muncii, uşurînd totodată munca fizi­că a muncitorilor. S-au evidenţiat în munca de des­coperire şi folosire a rezervelor in­terne tovarăşii C-tin Băiceanu şi Vasile Ciofu, cu echipele lor, dînd cîte 2-3 norme zilnic. CONSTANTIN BEJAN corespondent Tot mai multe bunuri de larg consum Luptînd pentru a da oamenilor muncii un volum sporit de bunuri de larg consum, aşa cum prevede Hotărîrea plenarei lărgite a C. C. al P.M.R. din august 1953, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii Moldova Tricotaje obţin succese de seamă în producţie. In fruntea întrecerii socialiste se află tov. Caraiman Aurelia de la secţia confecţii, care — aplicînd cu pricepere metodele sovietice Nicolaev de lucru în bandă, Lidia Saveleva, de control pe faze de producţie, şi Vo­­roşin, de organizare a locului de muncă — şi-a depăşit cu regularitate sarcinile de plan, reușind să dea produse în contul zilei de 24 mai 1954. In d­iscu. tov. Caraiman Aurelia la locul său de muncă. Succesele muncitorilor de la substaţiunea utilaj construcţii C.F.R. Iaşi Muncitorii şi teh­­icienii de la sub­­staţiunea Utilaj Construcţii C.F.R. Iaşi au pornit din primele zile ale a­­nului în curs la intensificarea între­cerii socialiste in scopul îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Buna organizare a muncii a adus colectivului de muncă al acestei sub­­statuari importante succese, în produc­ţie. Astfel, planul pe luna ianuarie a fost depăşit cu 80 la sută, iar pe luna februarie cu 40 la sută, succese ase­mănătoare fiind dobîndite şi în cursul lunii martie. In ultimul timp în urma îndrumă­rilor organizaţiei de bază P.M.R. s-a trecut la intensificarea luptei pentru descoperirea şi folosirea rezervelor in­terne ale producţiei. Astfel s-a rezol­vat problema reparării pistoanelor de motoare, care în cursul anului trecut produceau goluri în producţie, in cursul acestui an, datorită perfecţio­nării procesului tehnologic al produc­ţiei, aceste pistoane se toarnă în ate­­­­grele ş­i obst­aţi­unii evitâidu­-se imobi­lizările reparării utilajelor. Tov. F­ie­­raru Cotea Teodor a confecţionat­­di­ferite matriţe reuşind să reducă ti­m­­pul de prelucrare a arcurilor autoca­mion cu 68%. S-au evidenţiat în în­trecerea socialistă tov. Gh. Grigoriu,­­ Iavasciuc, V. Creţu, A. Gloss, M. Ifrik, A. Pricop şi alţii. schimb de experienta între inovatorii din construcţii Pe zi ce trece, muncitorii construc­tori muncesc cu tot mai mare însu­fleţire pentru a da un volum sporit de construcţii. Ei se străduiesc să gă­sească noi metode de lucru, care să ducă la uşurarea muncii, la mărirea producţiei şi la creşterea productivi­tăţii. Pentru extinderea şi cunoaşterea celor mai recente realizări din dome­niul construcţiei, zilele acestea, sindi­catul constructorilor a organizat în oraşul Roman un reuşit schimb de experienţă, la care au participat ino­vatori şi raţionalizatori din întreprin­derile de construcţii şi alte întreprin­deri din regiunea noastră. Cu acest prilej, tov. Nicolae Io­­nescu, de la întreprinderea de cons­­trucţii nr. 204, a prezentat un referat cu privire la activitatea cabinetului tehnic din această unitate de muncă. In ultimele 6 luni, acest cabinet teh­nic a primit spre rezolvare un număr de 79 propuneri de inovaţii, perfecţio­nări tehnice şi raţionalizări dintre care 27 au fost aplicate în construcţii. S-a subliniat faptul că propunerile to­varăşilor Vasile Andrei, Mihai Mîrţ, Alexandru Radu şi ale altora au adus un aport însemnat la îmbunătăţirea muncii constructorilor şi ridicarea productivităţii muncii. La discuţiile purtate în jurul refe­ratului au luat parte numeroşi parti­cipanţii. Mecanicul Lewandovschi a subliniat faptul că cele învăţate cu acest prilej îi vor fi de mare folos în munca sa de inovator. De asemenea, el şi-a luat angajamentul ca, bazat pe cunoştinţele căpătate să vină în cadrul săptămînii inovatorilor, care se va organiza în întreprinderea nr. 204, cu noi propuneri de inovaţii, care să îmbunătăţească procesul tehnolo­­gic al producţiei. Inovatorii Enea Constantin şi E. Procopovici de la fabrica de zahăr „Hie Pintilie“ au vorbit despre acţi­unea colectivă ce se desfăşoară în în­treprinderea lor, în vederea intensifi­cării mişcării inovatorilor, propunînd totodată cabinetelor tehnice de la di­ferite întreprinderi de construcţii să organizeze schimburi de experienţă pe teren, precum şi schimburi de planşe a diferitelor inovaţii şi raţio­nalizări propuse de muncitori şi teh­nicieni. Cei­ prezenţi au plecat, la locurile lor de muncă hotărîţi să muncească cu şi mai mare avînt pentru a con­tribui la mărirea volumului de con­strucţii în patria noastră. S. DRAGHICI Avîntul industriei electrotehnice în patria noastră In etnii puterii populare, industria electrotehnică a luat un mare avint. Printre numeroasele articole electroteh­nice, a căror producţie a sporit in urma sarcinilor tra­sate prin:Hotărîrea Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, se numără şi maşinile electrice de călcat­ şi plitele electrice. Succesele dobîndite în electrotehnică, important sec­tor al economiei naţionale, sunt rezultatul muncii con­tinue a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Peste 5.000 muncitori din industria electrotehnică aplică me­tode sovietice de muncă. In clişee : Aspecte din secţia mon­­taje-instalații a fabricii „Electroapa­­rataj" din Capitală: Rădelu Constan­tina şi Ispas G. Tom­a, şef de echipă, la montajul maşinilor electrice de căl­cat (stingă); Ursescu Alex. şi Moca­­nu Ilie lucrează, la reșouri (dreapta). Pentru succesul campaniei de însămînţări , munci mai bine, pentru succesul campaniei de prid­ăvară In lupta pentru obţinerea unor, succese cit mai mari in agricultură, în ţaţa fiecărui deputat al sfatului popular stă sarcina de a contribui cu toate forţele la reuşita campaniei insămînţărilor de primăvară. Pentru ca să poată obţine o recoltă sporită la hectar, ţăranii muncitori din satul Mădirjeşti, comuna Bălţaţi, au pus şi pun mereu in practică metodele agrotehnice avansate de lu­­cru a pămîntului. Noi, deputaţii, am fost mereu in mijlocul alegătorilor noştri, cărora le-am prelucrat Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R., cu privire la pregătirea şi desfăşurarea campaniei insămînţărilor de primă­vară, care arată măsurile ce trebuie luate pentru a spori recolta la hectar. Inţeregînd rolul deputatului în sprijinirea campaniei însămîniântor de primăvară eu am pornit '•■medial la treabă. In acest sens am antrenat ţăranii muncitori din Mădirjeşti să-şi repare din timp uneltele agricole. Am­ considerat deasemenea că in orc.­ste aceasta, oamenii muncii de pe ogoare trebuie să cunoască temeinic ştiinţa agrotehnică, pentru a o putea aplica. De aceea, am discutat cu fiecare ţă­ran muncitor din circumscripţie■ elec­torală unde am fost ales, îndemni­n­­du-i să participe la lecţiile cercului agrotehnic şi să-şi care cu­ mai mult gunoi de grajd la cîmp. Ca deputat comunal, am îndrumat ţăranii muncitori să facă probele de germinaţie la seminţe, şi imediat ce timpul va permite, să pornească la insăminţat. Ei au însămânţat, pină a­­cum o suprafaţă mare de teren cu orz, ovăz, mazăre şi sfeclă de zahir Primul din Mădirjeşti care a ieşit la insăminţat a fost­­com.din.sti. Gh. Roman. Exemplul lui a fost urmat şi de alţi ţărani muncitori. Sînt hotărît ca şi pe viitor sei răs­­plătesc încrederea pe care m­u-au a­­cordat-o alegătorii, prin mutică neo­bosită. In tot timpul cit se va desfă­şura campania de însămînţări, voi duce o muncă intensă in rîndul ţăra­­nilor muncitori din Mădirjeşti ca să aplice regulile agrominimului. Totodată mă voi strădui ca perma­nent să fiu bun exemplu pentru ce­ilalţi ţărani muncitori. DUMITRU MI­HAI­LA deputat în sfatul popular comuna­ Bălţaţi, raionul Tg. Frumos La gospodăria colectiva din Harpăşeşti Măsurile luate din vreme pentru în- I ceperea campaniei insămînţărilor de primăvară, ca şi condiţiile atmosferice favorabile, au determinat ca în tot mai multe părţi ale regiunii noastre să se înceapă muncile agricole. Iată, de pildă, membrii gospodăriei agricole colective „21 Decembrie“ din Hărpăşeşti, raionul Tg. Frumos, au grăpat 33 ha arătură de toamnă şi au însămînţat cîteva zeci de hectare cu orz, mazăre, floarea soarelui şi ceapă. In aceste munci exemplu pilduitor l-au dat colectiviştii Petru Bostan, Vasile Boboc şi Ion Buduroi din bri­gada de cîmp, C. Ursache, C. Mironeț Gh. Bodoga din echipa de grădinărit I. MIRONEŢ corespondent După sfatul preţios al agronomului — Vedeţi ? ne-a spus tehnicianul agronom la căminul cultural pe la mijlocul lunii martie, — dacă vremea se menţine tot aşa apoi chiar de mîine putem începe campania. Mulţimea de oameni aflată atunci în sala căminului cultural din comu­na Stălineşti, raionul Huşi, a ascultat cu atenţie sfatul agronomului şi înce­­pînd cam din ziua de 15 martie pu­teau fi văzuţi mulţi ţărani muncitori, răsturnînd primele brazde în mustul zăpezii, pe ogoarele lor. In prima zi, au ieşit la arat şi în­sămînţat comuniştii Gh. Pandilache şi Ioan Bucoş, după care au venit Iri­­mia Paiş, Vasile N. Bejan, Ivan Pro­­dan, Vasile Popa, Ion Bugeac şi mulţi alţii. Toţi aceştia au muncit cu însu­fleţire reuşind ca în ziua de 27 martie să termine fompieor de­­mat­e­ însă­­mînţat grîul de primăvară, orzul, ovă­zul şi floarea soarelui. Afirm, ţăranii muncitori­­stăli­neşti sunt ocupaţi cu pregătirile pen­tru însămînţatul porumbului în cuiburi dispuse în pătrat. ENACHE OANCEA corespondent

Next