Flacăra Iaşului, iunie 1954 (Anul 10, nr. 2417-2442)

1954-06-10 / nr. 2425

K­V * tf.wiasxtet! *■"' ' v~­ Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN­UL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL X, Nr. 2425 JOI 10 IUNIE 1954 1­4 PAGINI 20 BANI Toată atenția sprijinirii unităților socialiste din agricultură patronate de întreprinderi 7 T f _ i - îl i~ ^ ! 1! I ^ 111 • A _ A A î îL _ î _ 1 _ „ „ i^ ^ f » i r- î utinl» n o 11 In Hotărîrea Consiliului de Miniștri al RPR și a CC al PMR privitoare la executarea muncilor agricole de vară și de toamnă și realizarea pla­nului de colectare pe anul în curs, un loc însemnat îl ocupă sarcinile care revin organelor de partid, sindicale şi de stat, precum şi unităţilor socialiste din agricultură în direcţia măsurilor pregătitoare ce trebuiesc luate în vederea bunei des­făşurări a acţiunii de recoltare. In această însemnată luptă sînt vita interesaţi nu numai oamenii muncii de pe ogoare Alături de aceştia, muncitorii, teh­nicienii şi inginerii din întreprinde­rile de stat şi cooperatiste sînt hotă­rîţi să contribuie din toate puterile lor la strîngerea la timp şi în cele mai bune condiţiuni a pîinii poporu­lui muncitor. Mulţi dintre ei au ple­cat în primăvara acestui an să mun­cească pentru o mai bună folosire tractoarelor, utilajului şi maşinilor agricole, cu care statul nostru demo­­crat-popular a înzestrat­ şi­­continuă să înzestreze, într-o măsură din ce In ce mai însemnată unităţile soc­ia­­­­liste din agricultură. In afară , aceasta, întreprinderile industriale de stat si cooperatiste patronează dife­rite S.M.T.-uri, G.A.S. şi gospodării agricole, colective, cărora, ori de cite ori au nevoie, le ajută cu piese, dife­rite materiale sau mijloace de trans­port, le îndrumă să-şi organizeze mai bine munca prin sfaturi tehnice folositoare etc. Ajutorul tovărăşesc oferit c­u dragoste de către cei ce muncesc în industrie, duce rezol­­varea multor probleme importante l­e­gate de activitatea unităţilor socia­liste din agricultură, duce la sporirea încrederii oamenilor muncii de la sate în fraţii lor din fabrici şi uzine l­a întărirea alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, temelia politică a regimului democrat-popu­lar. Un pe­mplu grăitor îl constituie în acest sens Atelierele C.F.R. Paşcani, unde au fost executate şi se mai exe­cută, şi în prezent, cantităţi impor­tante de piese necesare unităţilor so­cialiste ale­­agriculturii din raion, şi in special SMT-ului. lugani, pe care întreprinderea îl patronează. Reali­zări importante în această dime­­tie "au fost obţinute şi de către colectivul de muncă al Cen­trului mecanic, care deşi a avut de luptat cu o serie de greutăţi pricinu­ite de lipsa unor piese sau materiale, a reuşit să execute lucrări de repara­ţii la cele 81 de tractoare planificate în trimestrul I. In luna mai, această unitate a executat pe lîngă lucrări de reparaţie şi diferite piese necesare S.M.T.-urilor sau GAS-urilor, depă­­şindu-şi sarcinile de plan. In recenta hotărîre a" guvernului şi partidului au fost indicate sarcini­le ce revin întreprinderilor feroviare, auto etc., pentru a se asigura o­pera­­tivitatea în­­acţiunea de transportare a cerealelor. In cadrul Direcţiei Regio­nale CFR­ Iaşi au şi fost aduse la în­deplinire unele din aceste sarcini, cum ar fi etanşarea a peste 650 de vagoane prevăzute cu şablonul ,,bun pentru cereale 1954”, repararea dru­murilor de acces la magaziile şi ram­pele multor staţii, din cuprinsul re­gionalei etc., luîndu-se astfel din timp măsuri pentru a se asigura ac­cesul vehicolelor ce transportă cere­alele la locul de înmagazinare. In regiunea noastră mai sunt încă multe întreprinderi care constituie exemple bune, demne de urmat, în privinţa felului în care conducerile, organizaţiile de partid şi sindicate se orientează şi acţionează pe linia sprijinirii efective şi permanentă a unităţilor socialiste din agricultură. Pentru unele întreprinderi din ora­şul şi regiunea noastră însă această problemă nu constituie, din păcate, o preocupare suficientă, permanentă. La Atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie“, deşi factorii de răspundere au solu­ţionat îrn bună parte multe din cere­rile de m­ese, materiale etc., făcute de către SMT Holboca", Codăeşti , şi G.A.S. Bucium, pe care întreprinde­rea le patronează, totuşi unele nevoi ale acestor unităţi au fost rezolvate cu multă intîrziere sau în mod nea­­vantajos. Un număr important de axe pentru tractoare (R.D.), nu au fost nici pînă acum confecţionate, deşi a­­ceastă cerere a fost prezentată de către SMT Holboca încă de acum 3 săptămîni. Unii conducători de întreprinderi, cum ar fi tov. Emanoil Cojocaru, directorul ETACS-ului, nu sprijină suficient unităţile pe care le patro­nează pe motiv că au „chestiuni mai importante de rezolvat”, uitînd că problema asigurării pîinii poporului muncitor este deosebit de importantă şi că de rezolvarea ei cu succes de­pinde creşterea bunăstării tuturor ce­lor ce muncesc în patria noastră, întreprinderile industriale din ora­şul şi regiunea noastră trebuie să acorde unităţilor socialiste din agri­cultură un sprijin permanent, siste­matic, şi nu pe campanii, aşa cum înţelege întreprinderea metalurgică „23 August” să „ajute“ GAS Popri­cani, de exemplu. In actuala campanie de întreţinere a culturilor, GAS Popri­cani nu a primit nici un sprijin d­in partea întreprinderii „23 August“, cu toate că acest lucru ar fi fost foarte necesar. La această gospodărie a­­gricolă de stat lucrurile nu stau tocmai bine, în special în pri­vinţa organizării muncii şi în pro­blema calificării tehnico-profesionale a muncitorilor şi tehnicienilor. In a­­fară de aceasta, GAS Popricani mai are nevoie de o serie de piese pentru punerea la punct a unor secerători­­legători şi altor masuri agricole, care în curînd vor trebui, neapărat, să între în funcţiune. Motalingiştii de la fabrica „23 August” (director tov. N. Neamţu) trebuie să-şi îndrepte a­­tenţia şi asupra acestei unităţi şi să nu se limiteze mimai la ajutorul dat SMT-urii P. I­loaiei. Sarcinile ce revin întreprinderilor industriale, de stat şi cooperatiste în actuala campanie a muncilor agrico­le trebuiesc duse la îndeplinire de îndată. Ele trebuie să sprijine secto­rul mecanic al unităţilor patronate, să­­ajute multilateral aceste unităţi, pe baza unui plan de colaborare sta­bilit între gospodării agricole de stat, SMT-uri, şi întreprinderile industria­­­le, pe baza nevoilor imediate şi a posibilităţilor existente. Comitetele orăşenesc şi raionale de partid au datoria să controleze în permanenţă întreprinderile industria­­­le, care patronează unităţi socialiste din agricultură, să le îndrume ca prin sprijinul lor să fie asigurată repara­rea la timp a tractoarelor şi maşinilor agricole, buna funcţionare, fără în­trerupere, a acestora pe tot timpul campaniei. Organizaţiile de bază trebuie să privească cu mult simţ de răspundere îndeplinirea sarcinilor ce revin întreprinderilor în actuala cam­panie agricolă, analizînd şi trăgînd la răspundere pe acei care neglijează în mod nepermis acordarea sprijinului efectiv de care au nevoie unităţile socialiste din agricultură. Ele trebuie de asemenea să desfăşoare o serioa­să muncă politică in rîndul salariaţi­­or lămurindu-le importanţa pe care o prezintă pentru întregul nostru po­por bătălia pentru asigurarea­ pîinii celor ce muncesc. Îndrumînd în per­manenţă activitatea conducerilor administrative şi a comitetelor de în­treprindere, organizaţiile de bază vor putea să contribuie la­­ îndeplinirea sarcinilor ce revin întreprinderilor, sarcini izvorîte din Hotărîrea din 29 mai a.c.. Deplasările efectuate la sate, pentru repararea utilajului a­­gricol,­ pentru rezolvarea unor proble­me legate de organizarea muncii şi a producţiei, trebuie folosite de către muncitorii, tehnicienii şî inginerii din­­treprinderi că mijloc deosebit de ficace pentru a se înfrăţi şi mai mult cu oamenii muncii de pe ogoare,­n lupta care constituie problema" cea mai importantă la­­ ordinea" zilei, asigurarea unei recolte îmbelşugate, necesară creşterii nivelului de trai, material și cultural, al întregului nostru popor din frumoasa sa scumpă noastră patrie. Şi-au predat primii cota de fîrţă în comună Moţcă, raionul Paş­cani, ţăranii muncitori au şi început să se prezinte zilnic la centrele D.C.A. cu cotele de lînă pe 1954. Astfel, Constantin Popoaia, Tudor Zaharia, Gh. Ştefan, Alexandru Apos­tol, A. loan şi alţii şi-au predat în­treaga cantitate de lînă ce le reve­nea de dat pe anul 1954. Cu acest prilej, ţăranul muncitor Constantin Popoaia a obţinut chîo­lanţa" Nr. 1 pe raion. Odată cu predarea cotei de lînă, ţăranii - muncitori din comuna Moţca s-au angajat să fie in fruntea predă­rii cotelor la toate produsele în acest an, contribuind prin aceasta la creş­terea nivelului de trai şi aprovizio­narea oamenilor muncii de la oraşe şi sate cu cît mai bune produsei de larg consum. * **** V. COCOS corespondent In interiorul ilarului ^ Toată "atenţia amenajării şi înt­­reţinerii terenurilor sportive pag. 2-a ^ Succesele artiştilor amatori din raionul Huşi pag. 2-a — Să fie intensificată activitatea culturală de masă la întreprinderea 141 Construcţii Iaşi pag. 2-a — Carnet cultural — In comuna Popricani, campania de îngrijire a culturilor este lăsată să se desfăşoare de la sine pag. 3-a — Brigăzile U.T.M. de producţie din întreprinderile textile pot obţine şi mai mari succese pag. 3-a Ne scriu corespondenţii — Sfatul agronomului : Polenizăr­rea suplimentară artificială asigură sporirea producţiei agricole la secară pag. 3-a Al XI-lea Congres al sindicatelor din U.R.S.S. : — Mesajul de salut al C. C. al P.C.U.S. şi al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. — Raportul prezentat de N. M. Svernik pag 4-a pag. 3-a Pe întinsul regiunii Tot mai multe materiale de construcţii Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al partidului din 19-20 august 1953 a trasat sarcini deosebit de importante colectivelor de muncă din întreprins­­erile industriei locale în vederea sporirii continue a producţiei şi pro­ductivităţii muncii. Conştienţi de a­­cest fapt muncitorii întreprinderii e-e­conomice raionale „21 Decembrie” din Huşi desfăşoară larg întrecerea so-­ ci­al­istă pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor de plan. Organizîndu-şi mai bine locul­­de producţie, folosind la maximum timpul rle lucru, muncitorii de la uni­tatea Nr. 5 (fabrica de cărămizi) au reuşit să obţină însemnate succese in producţie. In luna mai de exemplu, ei şi-au depăşit prevederile sarcini­lor de plan cu 57 la sută, dînd tot­^ odată produse de bună calitate. Ei sunt astfel convinşi că-şi aduc apor­tul în aprovizionarea la timp a şan­tierelor de construcţii cu materialele necesare. In obţinerea acestor "succese s-au evidenţiat în mod "deosebit munci­torii Radu Bejan, Lucia Bnghiţa, Neculai Arapu, Gh. Miclăuş şi alţii, care au obţinut însemnate depăşiri de normă. I. SCHAFFER corespondent Prin muncă voluntară In satul Spiridoneşti din comuna Icuşeşti, raionul Roman, in cadrul unei şedinţe a comitetului executiv al sfatului popular, s-a hotărît ca în cel mai smrt timp să se construiască un pod, necesar pentru asigurarea unei circulaţii normale. Ţărani muncitori ca: Toader Ştirbu­, Constantin N. Grăjdean, Con­stantin Strugaru, Constantin Ştirbu, au contribuit prin munca lor la construcţia podului. Fi ,ih­e.h'T pă­mântul şi prundaşul, apoi au lucrat la lemnăria podului, au săpat şi au fixat stilpii şi podeţul, reuşind ast­fel ca, construcţia să fie terminată numai in opt zile, inain­ta termenu­lui fixat. C. CAUTIȘANU corespondent FILATOARE FRUNTAŞA Textiliştii de la „Ţesătura“ desfăş­oară cu mult avînt lupta pentru o producţie şi productivitate sporită. In această luptă ei obţin zilnic succese însemnate. Printre fruntaşii in întrecerea socialistă se află şi filatoarea Ruxanda Bejan, care lucrind la două părţi de ring îşi depăşeşte cu regularitate norma de producţie. IN CLIŞEU : tov. Ruxanda Bejan la locul său de muncă. Sporesc producţia pieselor de schimb Colectivul de muncă de la Centrul Mecanic a obţinut însemnate succese in îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de producţie aducînd prin aceasta o serioasă contribuţie la succesul lu­crărilor campaniei agricole de pri­măvară. Hotărîţi de a obţine noi succese, în vederea asigurării la timp cu pie­­sele necesare tractoarelor şi maşini­lor agricole ale unităţilor socialiste din agricultură, colectivul de muncă de la Centrul Mecanic a pornit cu şi mai mult avînt întrecerea socialistă. Printre preocupările de seamă ale muncitorilor a stat în primul rînd a­­ceea de a-şi îngriji la timp şi în bune condiţii maşinile la care lucrează, precum şi folosirea la maximum a timpului de lucru. Aceasta a făcut ca planul de producţie pe luna mai al întreprinderii să fie cu mult depăşit, iar calitatea reparaţiilor efectuate să fie mai bună. Succese de seamă au fost obţinute de colectivul secţiei strungărie unde planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 134%. Printre muncitorii fruntaşi in în­trecerea socialistă în această secție sunt Hary Feldman, Vasile Foca şi Lupu S., care folosind cu succes me­todele sovietice Bîcov—Bortchevici şi Voroşin, au reuşit să-şi depăşească sarcinile de plan cu 135—150 la sută. Bine şi-a organizat munca şi co­lectivii secţiei utilaj agricol. Aici planul de producţie­ a fost îndeplinit în proporţie de 135 la sută. S-au evi­denţiat în mod deosebit lăcătuşii Traian Negruş, Mircea Filipe­scu, pre­cum şi tîmplarii Ion Bălan, Paşin­­sch­i Rudolf şi alţii care au realizat însemnate depăşiri de norme. Avîntul Industriei din R. P. Ungară La uzina de motoare „Ikarus“ din Budapesta. Urmînd exemplul întovărăşiţilor Membrii întovărăşirii agricole din Vatra-Paşcani dau cea mai mare a­­tenţie campaniei de întreţinere a cul­turilor. Astfel, ei au prăşit pînă a­­cum porumbul şi floarea soarelui in proporţie de 85%, iar la griu au plivit 10 ha. Un frumos exemplu in muncile de întreţinere a culturilor l-au dat co­muniştii P. Amariţei, Dumitru Pan­duraru, D. Nedelcu şi I. Amariţei. Urmînd exemplul intovărăşiţilor, ţăranii muncitori cu gospodării indi­viduale au prăşit floarea-soarelui şi luptă ca în curînd să termine pră­­şitul sfeclei de zahăr, a porumbului şi cartofilor. Printre cei care şi-au terminat primii praşila se află ţăranii mun­citori Petre Fălticeanu, care a prăşit 0,50 ha. porumb şi Grigore Be­jan care şi-a prăşit cele 0,80 ha. po­rumb, 0,30 ha. floarea soarelui 0,15 sfeclă de zahăr şi 0,80 ha. cartofi. CONSTANTIN BEJAN corespondent Baza de recepţie de la Drînceni este pregătită Pentru a asigura recepţionarea şi depozitarea în bune condiţii a ce­realelor din recolta acestui an, co­lectivul de muncă al bazei de recep­ţie Drînceni, a muncit cu multă tra­gere de inimă, reuşind ca pînă la a­­ceastă dată să termine complet pre­gătirile necesare. Astfel, magaziile au fost reparate şi dezinfectate, cîntarele verificate, vinturătorile revizuite, iar utilajul de laborator a fost şi el pus la punct. Cu multă conştiinciozitate au lu­crat în această perioadă magazione­rul şef Polihronia de Spiru şi maga­zionerul Neculai Trandafir, care şi-au organizat temeinic munca, re­uşind să facă importante economii de materiale. Baza de recepţie de la Drînceni este gata să primească în maga­ziile sale cerealele din recolta anu­lui 1954. DUMITRU SILE corespondent Avântu­l în muncă al tinerilor chinezi Ziarele din China de est şi din China Centrală de sud publică ştiri in legătură cu succesele în muncă ale colectivelor întreprinderilor industri­ale şi ale minelor de cărbune din a­­ceste părţi ale Chinei. Astfel, ziarul „Heniansinven” a relatat că minele de cărbune din P­insi­an — unele din cele mai m­­ari mine din China—au depăşit planul lunar de producţie cu 13,9 la sută. Luna trecută, în minele de cărbune n-a avut loc nicio avarie, iar produc­tivitatea muncii a fost mai mare de­cit prevedea planul. . . “ . După cum a relatat ziarul „Annuei­­jibao”, o serie de mine din provincia Anhuei au îndeplinit înainte de ter­men planul lunar de producţie. ^ '(China Nouă) Dezvoltarea industriei constructoare de maşini agricole in Cehoslovacia Uzinele cehoslovace constructoare de maşini agricole măresc producţia de noi tipuri de maşini şi unelte a­gricole.­­ Uzina „Agrostroi“­­din Roudnice a pus la punct producţia de pluguri cu cinci brăzdare pentru arături adînci. Au fost construite de asemenea o nouă maşină pentru împrăştierea gu­noiului, un cultivator pentru cultu­rile in 7 rînduri, un plug pentru ră­ri­tul cartofilor, o nouă treierătoare, un săpător de şanţuri, un plug de drenaj şi altele. S-a pus la punct de aseme­nea fabricarea unor noi tipuri tractoare pe roţi şi pe şenile. (Ceteka)­ Metodele înaintate sovietice aplicate în întreprinderile d­in E. P. Bulgaria In R.P. Bulgaria sunt folosite pe scară largă metodele de reducere a preţului de cost al produselor la fiecare operaţie în parte,elaborate de inovatorii sovietici Levcenko şi Muhanov.­­ Ap­licînd­­această metodă, peste 45.000 de muncitori din industrie şi transporturi au realizat în 1953 eco­­nomii însiumnî­n a62.235.000 leva. (A.T.B.) Oamenii muncii din Republica Populară Polonă manifestă un mare interes faţă de studiul limbii ruse. In numeroase întreprinderi industriale şi instituţii, in gospodării agricole de stat şi cooperative agricole de pro­ducţie, în cluburi şi case de cultură s-au organizat anul acesta din ini­ţiativa Asociaţiei pentru prietenia polono-sovietică peste 9.000 de cursuri la care peste 132.000 de oa­meni ai muncii din Polonia învaţă limba rusă. Aproximativ 1.000 de cursuri din întreaga ţară au şi încheiat anul şcolar. Cursanţii au trecut cu suc­ces examenele de sfîrşit de an. In noul an şcolar va fi extinsă reţeaua cursurilor populare de limba rusă şi vor fi organizate şi mai multe centre. Peste 200.000 muncitori, ţărani, în­­telectuali, agronomi, lucrători şti­inţifici din Polonia se abonează in fiecare an la ziarele şi revistele so­vietice. Recent, in această ţară a apărut un nou manual pentru studiul indi­vidual al limbii ruse. (pap.). Dezvoltarea transportărilor in R. P. Albania In anii puterii populare, în R.P. Albania au luat fiinţă primei« linii de cale ferată din această ţară, s-a lărgit considerabil parcul de autove­hicule şi s-a mărit volumul transpor­turilor. In anul 1953 prin transportul auto s-au transportat de 11 ori mai multe încărcături decit în 1938 şi de 22 ori mai multe încărcături decît în anul 1950, iar prin transportul maritim de aproape şapte ori mai multe în­cărcături decît în anul 1938. S-a extins traficul de călători. A­­nul trecut pe căile ferate au fost trans­portaţi peste 2.000.000 de călători, iar prin transportul auto aproximativ 1.000.000 de călători, adică respec­tiv de 1,5 ori mai mult decît în 1950 (A.T.A.) Succesele obţinute de poporul coreean ia refacerea ţârii Pe zi ce trece creşte amploarea re­facerii R.P.D. Coreene. Datorită aju­torului frăţesc acordat de specialiştii din Uniunea Sovietică, China şi din ţările de democraţie populară, munci­torii, inginerii şi teliticie­nii din Co­reea de nord obţin noi şi noi victorii în muncă. La începutul acestei luni a fost pu­să în funcţiune o importantă fabrică de sticlă în oraşul Mampho. In pre­zent, această întreprindere produce 4.000—4.500 m2 de sticlă în 24 de ore. Către sfîrşitul anului curent ca­pacitatea de producţie a acestei fa­brici se va dubla. Metalurgiştii coreeni au realizat în ultimul timp succese considerabile. La 17 mai a avut loc punerea în func­ţiune a furnalului refăcut de la uzi­na de metale neferoase din Man­­phen. In această întreprindere au fost terminate de asemenea lucrările de reconstrucție a cuptorului pentru to­pirea electrică a metalelor. La 21 mai a fost dată în exploa­tare o mare fabrică textilă în oraşul Kuson. (Agenţia Centrală Telegrafică spo­ieeanăjL, de Studierea limbii ruse în R. P. Polonă

Next