Flacăra Iaşului, august 1954 (Anul 10, nr. 2470-2494)

1954-08-01 / nr. 2470

BiBLIOTEC h m­iVEfcS!' * \ . 1 4 '■*•»*/'*W'fr*f**'. ***** I I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IASI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL X, Nr. 2470 1 DUMINICA 1 AUGUST 1954 4 PAGINI 20 BAN! O vie mărturie a avmtului creator al maselor Cu adîncă bucurie şi justificată mîn» drie au luat cunoştinţă oamenii mun» cii din ţara noastră despre Comunicaţ­iul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. R. cu privire la îndeplinirea planului de stat pe semestrul I al a­­cestui an,­ care oglindeşte însemnatele succese obţinute de ţara noastră în domeniul dezvoltării industriei, agri­­culturii, transporturilor, circulaţiei măr­­furilor, ridicării nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Planul producţiei globale pe întreaga industrie socialistă a fost îndeplinit în proporţie de ICO,14 la sută, multe mi­­nistere şi organizaţii economice cen­trale depăşindu-şi planul. La obţinerea acestui succes au contribuit şi munci­torii şi tehnicienii din regiunea Iaşi. Aşa, de pildă, oamenii muncii de la fabrica Moldova tricotaje au îndepli­nit planul semestrial la toate sor­timen­tele, realizînd peste prevederile pla­nului mai bine de 11.000 metri bucăţi tricotaje. De asemenea, la fabrica de ţigarete Iaşi s-a reuşit îndeplinirea rit­­nică a planului pe primul semestru, iar Atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie“ din Iaşi, realizând planul pe sortimente au adus contribuţia lor la îndeplinirea planului pe întreg Ministerul Căilor Ferate. Anul acesta, a fos­t depăşit planul la unele sorturi de laminate, plumb, tran ,formatoare de forţă, strunguri pa­ralele, tractoare pe şenile cu motor Diesel de 35 C. P., precum şi la alte produse. O dezvoltare remarcabilă au cunoscut-o ramurile industriei uşoare şi alimentare, care au produs peste planul trimestrial pîine, biscuiţi, con­­se­ve de peşte, uleiuri comestibile, ţesături de lină, ţesături de mătase şi mixte, tricotaje de bumbac şi alte multe produse. In primul semestru al acestui an, agricultura ţării noastre a înregistrat de asemenea însemnate succese. Faţă de anul trecut suprafaţa însămînţată a crescut la porumb cu 11,8 la sută şi la cartofi cu 3,9 la sută. In campania agricolă de primăvară, regiunea Iaşi a fost fruntaşă la însămînţări, oamenii muncii de pe ogoare executînd lucrări de bună calitate şi la timp. In regiu­nea noastră s-a mărit simţitor supra­faţa insăminţata cu legume şi zarza­vaturi, s-au dezvoltat muncile meca­nizate, au fost obţinute producţii mă­rite la hectar. Toate acestea umplu de mîndrie pe ţăranii colectivişti şi pe cei cu gospodărie individuală, hotărîţi să depună toate eforturile pentru ca şi în actuala campanie agricolă să ob­ţină succese asemănătoare. După cum arată Comunicatul Direc­ţiei Centrale de Statistică, în primele 6 luni ale anului, transporturile, lu­crările capitale, circulaţia mărfurilor au cunoscut o creştere apreciabilă. Au fost puse în funcţiune noi întreprinderi industriale, s-a mărit capacitatea de producţie a unor fabrici şi uzine exis­tente. Intre altele s a pus în funcţiune şi o fabrică de pîine la Vaslui - re­giunea Iaşi. Statul nostru democrat-popular a­­cordă o grijă deosebită problemei ri­dicării nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la o­­raşe şi sate. Anul acesta, in primele 6 luni, veniturile medii ale muncitorilor au crescut faţă de semestrul I al a­­nului trecut cu mai bine de 15 la sută, iar consumul alimentar al muncitori­lor, tehnicienilor şi funcţionarilor a crescut la grăsimi, zahăr, ouă, zarza­vaturi şi altele. Au crescut de aseme­­nea veniturile ţăranilor colectivişti şi ale ţăranilor muncitori. Tot ca o ex­presie a creşterii necontenite a nive­lului de viaţă material şi cultural al populaţiei stă grija statului pentru ac­­tunile social-culturale. Astfel, totalul cheltuielilor pentru asemenea acţiuni a crescut cu 9,7 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. S-a mărit capacitatea unor spitale, au spo­rit sumele plătite pentru pensii, s-au construit noi cinematografe la sate, au fost alfabetizaţi 177.000 neştiutori de carte, iar la odihnă au plecat peste 120.000 oameni ai muncii şi copii. O largă dezvoltare a cunoscut arta şi literat­ura. In timpul la care se re­feră comunicatul au fost editate a­­proape 1500 titluri de cărţi şi broşuri tipărite în mai bine de 23 milioane exemplare, au fost realizate 58 filme şi a crescut numărul abonamentelor la radio. Decernarea premiului de stat al R.P.R. unui grup numeros de oa­meni de artă şi ştiinţă este o dovadă grăitoare a preţuirii acordate de regi­mul democrat-popular activităţii crea­toare in domeniul artei, literaturii şi ştiinţei. Poporul nostru îşi dă seama odată mai mult că aceste succese, ca şi toate celelalte obţinute în cei 10 ani scurşi de la eliberare au putut fi realizate numai cu sprijinul multilateral şi de­zinteresat al Ţării Socialismului victo­rios, de unde am primit şi primim în permanenţă materii prime, maşini, e­­chipament tehnic şi sprijinul tehnicie­nilor. Bilanţul acesta care vorbeşte în lim­bajul concludent al cifrelor şi faptelor dovedeşte cit se poate de limpede po­litica regimului nostru democat-po­­pular îndreptată spre construcţia pane­nică, spre ridicarea necontenită a stan­dardului de viaţă al milioanelor de oameni ai muncii. El sintetizează a­­vîntul crescînd cu care luptă oamenii muncii pentru construiea socialismu­lui, pentru întărirea statului nostru. In contrast izbitor cu situaţia tot mai luminoasă a oamenilor muncii din ţările lagărului socialismului apare viaţa de mizerie, sumbră, a populaţiei muncitoare din ţările capitalismului, unde fenomenele de criză în econo­mie se fac resimţite deosebit de du­reros şi unde spectrul crizei apasă greu pe umerii celor ce muncesc. După cum anunţă ziarele­ occiden­tale, în S. U. A. industria de în­căiţă­­minte, de produse de cauciuc, cea pro­ducătoare de echipament electric,­­de maşini, utilaj şi de tramport înregis­trează un declin continuu, in Anglia balanţa economică a înregistrat un deficit simţitor, iar în Germania occi­dentală există aproximativ 22.000 me­dici şomeri şi alte zeci de mii de şo­meri din diverse domenii de activi­tate. Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingie Consiliul de Mi­niştri al R. P. R. scoate la iveală însă şi o serie de lipsuri manifestate în di­verse sectoare ale economiei naţionale. Există întreprinderi şi în regiunea Iaşi care n-au acordat întreaga atenţie rea­lizării planului din punct de vedere calitativ. Este cazul Întreprinderii Me­talurgice de stat Roman, unde calita­­tea pieselor lasă încă de dorit şi unde au fost debutate segmenţi, pistoane şi alte piese de schimb pentru tractoare. Alte întreprinderi ca de pildă I.R.C.L Iaşi au depăşit cu mult cheltuielile în construcţiile lor faţă de cele planifi­cate, ridicîndu se astfel preţul de cost. Este o sarcină a comitetelor de în­treprindere de a mobiliza muncitorii şi tehnicienii la dezvoltarea succeselor obţinute pînă acum, la înlăturarea şi remedierea lipsurilor existente, la re­ducerea continuă a preţului de cost al produselor, la descoperirea a noi re­zerve interne. Organizaţiile de partid au datoria de a desfăşura o intensă muncă po­­litică şi de a îndruma şi conduce în­treaga luptă pentru obţinerea de noi succese în producţie la oraşe şi sate, în întimpinarea măreţei sărbători a aniversării eliberării ţării noastre. Comu­nizatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. R. cu privire la înde­plinirea planului de stat pe primele 6 luni este o mărturie vie a avîntului creator al maselor și trebuie să con­­stituie un imbold în lupta pentru noi succese în toate domeniile de activi­tate, care să cinstească ziua de 23 August. Decorarea academicianului Radu Cernătescu cu Ordinul Muncii clasa II a Cu prilejul împlinirii a 60­­de ani de la naştere şi pentru îndelungata activitate în invăţămîntul superior şi merite deosebit de valoroase pe tă­­rîmul creaţiei ştiinţifice, Prezidiul Mării Adunări Naţionale a R.P.R. a conferit Ordinul Muncii clasa I-a acad. Radu Cernătescu. (Agerpres) Conferinţă Comitetul regional de luptă pentru pace împreună cu Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii — fi­­iala Iaşi organizează pentru astăzi 1 august 1954 orele 11 a.an. o confe­rinţă în sala Teatrului Naţional. Va conferenţia prof. univ. Ed. Gla­ser din consiliul de conducere al S.R.S.C.-Bucureşti, despre­­ „O nouă victorie a forţelor păcii”. In inferiorul ziar — PAGINA LITERARA Adevăraţii prieteni — schiţă­­. VÎŞINOVSCHI. pag. 2-a — Cîntec.pentru 23 August de GEORGE LESNEA. pag. 2-a — Un artist amator. Din experienţa unui comitet raional sătesc al P.C.U.S. Munca organizaţiei de partid a colhozului in perioada secerişului. pag. 3-a — Odihna oamenilor muncii. pag. 3-a — Casele laborator — factor im­portant în întărirea gospodăriilor co­­litive. pag. 3-a — Opinia publică vesteuropeana cere restabilirea relaţiilor diploma­tice şi economice cu R.P. Chineză pag. 4-a ului. — Lucrările conferinţei pe ţara a U.T.M. pag. 4-a — Apelul adresat cetăţenilor viet­namezi din ţară şi din străinătate de către Comitetul Naţional al Frontului Unit din Vietnam. pag. 2-a — Creşte nemulţumirea poporului englez împotriva staţionării ameri­canilor în Anglia. pag. 4-a pag. 2-a IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Tot mai multe bunuri de consum popular îşi fin cu­vîntul dat Schimb de onoare la fabrica de tricotaje „Moldova“ Tinerii muncitori de la fabrica de tricotaje „Moldova“ au organizat in ziua de 28 iulie un schimb de onoare in cinstea zilei de 23 August şi a conferinţei pe ţară a U.T.M. In cadrul acestui schimb brigada I-a de la secţia confecţii, condusă de fruntaşa în întrecerea socialistă Rica Haimovici şi-a depăşit planul său de producţie cu 126%. Aceiaşi depăşire a fost înregistrată şi de brigada Il-a condusă de Raşela Grinberg. SOFICA BERCOVICI corespondentă Succesele cooperatorilor In cinstea zilei de 23 August mem­brii cooperativei de producţie „1 Mai” din Iaşi şi-au propus sa confecţio­neze mai multe articole de larg con­sum pentru oamenii muncii. In secţia haine bărbăteşti se lu­crează în două schimburi, iar costu­mele complete, pantalonii şi salope­tele sunt terminate înainte de termen. Aceasta se datoreşte întregii secţii care ştie să muncească cu spor. Mun­citorul maşinist A. Goldstein îşi de­păşeşte zilnic norma cu 50% ca şi Moise Moscovici, Ruxanda Basarab, Valeria Pet­ric şi alţii. Muncitorii din întreprindere au­ e­­conomisit în prima jumătate a anu­lui suma de 26.660 lei. Tot în cinstea lui 23 August, conducerea cooperati­vei „1 Mai" a iniţiat deschiderea unei secţii bărbăteşti în comuna O­soi, raionul Iaşi, şi a unei noi cro­itorii de damă în oraşul Iaşi. In ultima vreme membrii coopera­tivei de producţie meşteşugărească „Progresul Textil“ au desfăşurat pe scară largă întrecerea socialistă în ve­derea dobîndirii de rezultate mereu mai bune în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre. Aplicînd metodele ceie mai bune de muncă ei au reuşit ca pînă la 29 iulie să-şi depăşească sarcinile de pro­duct­e cu 1,5 la sută îmbunătăţind totodată simţitor calitatea pînzeturilor. Printre alţii s-au evidenţiat unîntrece,-e­ufemista Victoria Grigoriu, care şi-a în­grijit cu multă atenţie maşinile şi ca urmare a reuşit să dea 145 metri de ţesături peste prevederile normelor de lucru. Un succes frumos l-a obţinut în cursul acestei luni şi Nadia Cebac. Ea a ţesut cu 90 de metri mai mult decit avea normal. Preluînd maşinile din mers, Maric Aurelia, Iţicovici Isac şi alţi ţesători au dat zilnic zeci de metri de pinză peste plan. In acelaşi timp in cadrul coopera­tivei s-au făcut economii însemnate. Astfel, au fost economisite 120 kgr, bumbac şi vopsele în valoare de 1200 lei. Un sat care a terminat treierişul In sear­a zilei de 30 iulie, la aria satului Icuşeni, comuna Cirpiţi, raionul Iaşi, garnitura de treier a S.M.T.-ului Holboca condusă de tractoristul Ne­­culai Radu, frumiss al întrecerii socia­liste, a treierat ultimii snopi de grîu, încheind cu succes bătălia recoltei. Realizarea importantă obţinută de ţăranii muncitori din satul Icuşeni se datoreşte în primul rînd muncii poli­tice şi tehnico-organizatorice desfâşu­­rate de comitetul executiv al sfatului popular comunal în frunte cu Ion Coz­man, preşedinte, care i a organizat pe producători în cote, reuşind astfel să asigure condiţii bune de funcţionare batozei la treier. Numeroşi producători care la însă­­mînţarea de toamnă au aplicat regulile agrotehnice, au obţinut la treien­ ş im­portante cantităţi de grîu. Astfel, Ion Zavornicu, deputat comunal, a realizat o producţie de peste 2200 kg. la hectar. Terminînd treierişul şi predarea co­­telor către stat, ţăranii muncitori din satul Icuşeni, se pregătesc să întîmpine ziua de 23 August cu noi succese în agricultură. EMIL BENGHEA corespondent Numele de pe tabla de onoare Pentru a nu pierde nimic din re­colta anului acesta, colectiviştii din gospodăria „1 Mai“-Romineşti, raio­nul Iaşi, au pornit secerişul deindată ce grînele au dat în pirgă. Suprafaţa cultivată cu grîu şi ovăz, a fost secerată în puţin timp de mîi­­nile harnice ale colectiviştilor. Dar colectiviştii au avut grijă să amenajeze din timp şi aria de treier, aşa că imediat după seceriş, recolta a fost transportată la arie, iar după cîteva zile, gura batozei înghiţea la­comă snop după snop. In acest timp, pe suprafeţele recol­tate au pornit plugurile să dezmiriş­­tească pămîntul. Pînă acum, a fost desmiriştită aproape întreaga supra­faţă. Nume ca ale colectiviştilor Constan­tin Mărgineanu, Iorgu Stegaru, Hris­­tiţa Tescovină, Rusu Zamfira, Gheor­­ghe Ignat, se află acum pe tabla de onoare a gospodăriei, dovedind mun­ca spornică a membrilor colectivei din Romîneşti. ION AMUNTENCU­ corespondent Fruntaşii comunei Odată cu darea în pîrgă a griului, ţăranii muncitori din comuna Bulea­­u început secerişul. In scurt timp, snopii mari şi grei recoltaţi, erau tran­sportaţi la aria de treieriş. Ţăranii muncitori loja Techeanu, F Bălăucă, Maria Gabor, R. Piticei, Ia­­noş Antică, Iocin Giurgi şi alţii, s-au dovedit a fi cei mai harnici din co­mună. Ei au fost fruntaşi pe comună atît în campania de întreţinere a cui-­­urilor cît şi în cea de recoltare şi treieriş. Imediat după ce sacii au fost um­pluţi cu boabe de grîu, ei au ales pe ele mai frumoase şi le-au predat sta­­tului, achitîndu-şi în acest fel cotele obligatorii către stat. Numeroşi a fi ţărani muncitori, au urmat exemplul fruntaşilor comunei. ELENA MANOILĂ corespondentă Membrii cooperativei meşteşugăreşti 23 August lucrează nasturi din scoici şi piepteni din corn de vită. Produsele lor sunt mult cerute de oamenii muncii pentru că ele sunt necesare.De aceea coope­ratorii şi-au propus ca în cinstea zilei de 23 August să le producă în canti­tăţi mai mari. La tăierea şi găurirea nasturilor lucrează mem­brii brigăzii utemiste con­dusă de Ion Gavrilescu. Pentru a duce la înde­plinire angajamentele ce şi le- au luat, brigadierii caută în fiecare zi să-şi pregătească din vreme materia primă şi matri­ţele. Şi într-adevăr buna organizare a locului de muncă le-a permis să dobindească unele suc­cese frumoase. Aşa de pildă, utemistul Constan­tin Sutacu, cunoscut prin­­tre tineri ca un om ce nu iroseste in zadar mi­nutele de lucru, a taiat în numai 26 de zile din luna iulie cu 540 grosuri de nasturi mai mult decit prevedea norma de lucru. Tot la fel tînărul Aurel Popescu şi a depăşit nor­ma zilnică cu 89 la sută, iar Maria Fercale a gău­rit 95.000 nasturi pe zi prevederile normei. In luna iunie se mai întîmpla ca să se facă la găurit numeroase rebu­turi. Aşa de pildă, Ana Arghir rebuta cite 20 25 de nasturi din fiecare gros (144 de bucăţi). Da­torită ajutorului primit din partea tovarăşilor săi de brigadă în cadrul consfătuirilor, ea a redus foarte mult rebuturile. Membrii brigăzii lui I. Gavrilescu ca şi alţi mun­citori fruntaşi ca, de pildă, Pieptănaru, Dumitru Chi­­riac, sau Constantin Ma­nea au contribuit la de­păşirea planului de pro­ducţie prevăzut pentu 26 de zile din luna iulie cu 504.000 de nasturi şi­­150 de piepteni. Totodată cooperatorii au economisit materie primă în valoare de 1 1.200 lei folosind de­­şeurile. Ţesături peste plan In întimpinarea celui de al II-Iea Congres al Cooperaţiei Din succesele cooperativelor raionului Hirlău Colectivele de muncă ale cooperativelor din ra­ionul Hirlău intensificîndu-şi eforturile pentru în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, au reuşit ca pe trimestrul II al anului acesta să înregistreze succese însemnate. Cu ocazia analizei muncii cooperativelor ce s-a făcut pe data de 15 iulie 1954, cooperativa Coarnele Caprei a cîştigat t­rapelul de producţie, fiind coo­perativă fruntaşă pe raion. Această unitate a reu­şit să-şi îndeplinească planul în proporţie de 109 la sută la desfacerea mărfurilor, la înscrierea de noi membri cu 125 la sută, la fond social cu 110 la sută, iar la achiziţii­ valoric cu 112 la sută. Aceste realizări s-au datorat în mare parte tov. Ciociu Ion, preşedintele cooperativei, C-tin Mihăilă, Ionel Vasile şi altora. Succese demne de remarcat a mai înregistrat şi cooperativa din Flămînzi care la fond social şi-a îndeplinit planul în proporţie de 140 la sută. La fel şi cooperativa Nicolae Bălcescu, care la achi­ziţii şi-a îndeplinit planul cu 139 la sută. Toate aceste succese însă, au fost umbrite, în mică parte bine­înţeles, de slaba activitate a coo­perativei din Bădeni, care a rămas mult în urmă cu planul, cooperativa fiind şi slab aprovizionată cu bunuri de larg consum. Consiliul de conducere s-a preocupat prea puţin de lucrul acesta şi în ge­neral de buna organizare a muncii cooperativei. Dacă cooperativa din Bădeni va lichida cu lipsu­rile, raionul Hirlău se va putea număra printre ra­ioanele fruntaşe care întîmpină cu cinste ziua de 23 August şi cel de al lî-îea congres al coopera­ţiei de consum din ţara noastră. LAZAR CEAUŞU corespondent Importante achiziţii de fructe Organizîndu-şi bine munca şi avîn­d sprijinul e­­fectiv al agenţiei raionale de valorificări, coope­rativele săteşti din raionul Iaşi, au obţinut impor­tante succese în munca de valorificare a produse­lor agricole. Orientîndu-se mai ales spre valorificarea produ­selor principale ca­­ grîu şi porumb, legume şi zar­zavaturi, furaje etc. unele cooperative care au fost şi data aceasta în frunte, au obţinut succese ce au făcut ca planul de valorificare pe raion în primul semestru al acestui an să fie depăşit cu 38 la sută. Pentru sortarea şi semiindustrializarea fructelor au fost organizate 2 centre de pulpare la Iaşi şi Costuleni, care funcţionează în bune condiţii obţi­­nînd succese frumoase. Au fost amenajate 15 cup­toare pentru uscat fructe, au fost pregătite 20 loz­­niţe iar alte 20 sunt în curs de pregătire. Pînă la 25 iulie cooperativele din raionul Iaşi au achiziţionat 87.202 kg. vişine şi 154.325 kg. cireşe, care au fost sortate şi vîndute o parte pe piaţă, iar o parte au fost semiindustrializate. Totodată centrul de semiindustrializare din Iaşi a pregătit mii de kg. fasole şi castraveţi semiindustrialzaţi. In valorificarea fructelor f­runtaşe au fost coope­rativa din comuna Costuleni, preşedinte Constantin Maxim şi achizitor Dumitru Ivan, cooperativele Schitu Duca, Osoi şi altele. La obţinerea acestor succese de către coopera­tive o contribuţie însemnată au adus tehnicienii agevocoopului Constantin Nichifor şi Constantin Popovici care au îndrumat permanent munca coo­perativelor săteşti. RARIŢA PAVALACHE corespondentă FRUNTAŞI IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA TIRPESCU VASILE Fochist la Depoul C.F.R. Paşcani. S-a evidenţiat în întrecerea socia­listă care se desfăşoară în cinstea zilei de 23 August. Aplicînd meto­dele avansate de muncă ale feroviari­lor sovietici, alături de mecanicii de locomotivă, contribuie la realizarea de importante economii Urzitoare fruntaşă în întrecerea socialistă la fabrica „Victoria''. In cinstea zilei de 23 August ea îşi de­păşeşte zilnic sarcinile de plan din­ lucru de bună calitate, mecanic fruntaş la Centrul Mecanic Iaşi. In cinstea zilei de 23 August şi-a luat angajamentul să depăşească norma de producţie cu 15%. Aplicînd metoda de lucru pe ansamble el ob- . . . ţine o depăşire de 35% din­ lucrări de precizie la forjarea pieselor, depăi­ de bună calitate. şindu-şi normele cu 130-133%, fierar fruntaş pe ramura de produc­ţie , însuşindu-şi metodele sovietice, Voroşin şi Ciurchih, execută lucr­ări. DARABAN ANA SANDU EMIL 'ASOFRONIEI GHEORGHE {

Next