Flacăra Iaşului, august 1954 (Anul 10, nr. 2470-2494)
1954-08-01 / nr. 2470
Nr. 2470 ssa al FLACĂRA IAȘULUI Din experienţa unui comitet raional sătesc al P.C.S. Munca, organizaţiei de turn iulie este în Cuban perioada muncii celei mai intense. Strîngerea recoltei de cereale, culesul legumelor şi fructelor, predarea cotelor de produse agricole către stat, pregătirea nutreţurilor, clădirea în şire a paielor şi plevei, aratul şi dezmiriştitul, repararea şi construirea de adăposturi pentru vite— toate aceste lucrări coincid în timp şi nici una dintre ele nu poate fi amînată. Cu cîteva zile înainte de începerea secerişului, a avut loc o adunăre deschisă de partid, care a discutat hotărîrea Plenarei din iunie a C C. al P.C.U.S. şi sarcinile ce revin organizatei de partid. Toată lumea a fost de părere că există toate posibilităţile pentru a secera păioasele in 10 zile lucrătoare, a îndeplini înainte de termen planul predării cotelor de cereale şi în acelaşi timp a executa cu succes toate lucrările care coincid în timp cu secerişul, acordîndu-Se o atenţie deosebită strîngerii nutreţurilor Majoritatea brigăzilor de cîmp au început secerişul la 4 iulie, dar, după aceea au căzut ploi torenţiale, incit secerişul a început de fapt deabia la 8 iulie. Membrii biroului de partid şi ai consiliului de conducere al colhozului s-au deplasat la cîmp pentru a îndruma la faţa locului munca brigazilor şi a înlătura în mod operativ greutăţile şi lipsurile ivite. Astfel, în brigada de cîmp nr. 1, combiniera M. Zaduma a avut o mare pierdere de boabe in pleavă, iar agronoma brigăzii în loc să ia măsuri, găsea tot felul de scuze. A fort necesar să in** tervină organizaţia de partid. Li s-a explicat agronomului şi combinierei că prin această atitudine la seceriş, ei vor pricinui daune atît colhozului cit și statului. Combinierei Zaduma i s-a cerut să treiere din nou pleava. In brigada nr. 5, mecanizatorii, nesocotind cererea brigadierului, au hotărît să recolteze o tarla care nu a ajuns la maturitate. La sesizarea organizatorului de partid V. Ensin, consiliul de conducere al colhozului a mutat combinele pe tarlalele ajunse la maturitate. Pentru a mobiliza colhoznicii în lupta împotriva ipsurilor, chiar din prima zi de seceriș a fost editat un număr special al gazetei de perete „Budiomnovet“* Articolul de fond chema pe colhoznici şi mecanizatori să remedieze rapid lipsurile, să realizeze un ritm înalt la seceriş, pentru ca în 13 zile să se secere toate păioasele. Gazeta mai conţinea o informaţie cu privire la angajamentul luat de combinierul Berdo de a folosi metoda în curent continuu la seceriş, o scrisoare a colhoznicului Gusakov „Să partid a colhozului vi de N. LAPȘIN secretar al biroului de partid din colhozul Budionii, raionul Platunov, ţinutul Krasnodar☆ luptăm cu hotărire împotriva pierderilor“. Multiplicată în 10 exemplare, gazeta de perete a fost afișată în toate taberele de cîmp şi la aici. Colhoznicii, care nutresc o mare dragoste pentruBudiomnoveţ- al lor, în minutele de răgaz au citit şi discutat informaţiile publicate în gazetă. Acest lucru a stimulat oamenii, a trezit în ei dorinţa de a lucra şi mai bine. Agitatorii au organizat şi ei primele lor convorbiri. Unul dintre cei mai vechi şi experimentaţi agitatori ai noştri, Drozdov, a organizat în brigada nr. 8 două convorbiri consacrate hotârîrilor Plenarei din iunie a GCP al P.C.U.S. Agitatorul Doljikov a organizat o convorbire cu colhoznicii pe tema „Cerealele sunt bogăţia patriei noastre“, iar Noskov—pe tema „Reducerea duratei secerişului“ etc. Toţi agitatorii noştri primesc broşura „Brocknot Agitatora“ (Carnetul agitatorului), precum şi diferite reviste, ziare şi îşi duc munca direct în brigăzi. Ei leagă fiecare convorbire de viaţa şi activitatea colhozului. Chiar a doua zi după începerea secerişului a pornit în prima sa cursă la taberele de cîmp căravada de agitaţie a organizaţiei de partid, aducînd cu ea ultimul număr al gazetei „Budiomnoveţ“, panouri colorate care chemau la executarea cit mai grabnică a secerișului, un aparat de radio, un patefon. In pauza de la prînz, brigada de agitatori, sosită cu caravana a prezentat pe aria brigăzii de cîmp nr. 2 un program artistic special alcătuit dintr-un mic concert, diri scerete umoristice, cîntece populare, strigături consacrate secerişului. In aplauzele colhoznicilor ei au criticat prin scurte cuplete satirice pe electricianul Litvinov Care nu a asigurat funcţionarea precisă a electromotoarelor pe arie, pe conducătorii S.M.T.-ului de ,la Vasiurin— pentu că unele combine nu au fost pregătite pentru seceriş, pe responsabilii fermelor de porci nr. 4 şi 5, Cecetka şi Nesciafimov—pentru proasta îngrijire a semănăturilor de sfeclă furajeră. Programul artistic prezentat de brigada de agitaţie s-a încheiat prin citirea unor telegrame“ adresate colectivului agregatului de combine al lui Lohman, perioada secerişului, care a obţinut un randament înalt, şefei de echipă Enşina, sub conducerea căreia colhoznicele depăşesc continuu normele la curăţirea cerealelor şi altora. De cînd a început secerişul brigada de agitaţie a prezentat cîteva programe in faţa colhoznicilor şi mecanizatorilor. Biroul de partid şi grupele de partid din brigăzi au început să conducă mai operativ întrecerea socialistă. Din însărcinarea biroului de partid, comunistul Mihailenko, membru în colectivul de redacţie al gazetei „Ettdionnovet” publică zilnic un buletin al desfăşurării întrecerii socialiste a brigăzilor de cîmp pentru strîngerea în bune condiţii a recoltei şi pentru predarea cotelor de cereale. Buletinul se multiplică şi se trimite in toate brigăzile de cîmp, se afişează la administraţia colhozului, pe caravana de agitaţie. Tabelele de indici ai întrecerii din brigăzile de cîmp, sunt ţinute la zi. Pe baza rezultatelor obţinute în ziua precedentă, în fiecre dimineaţă se inmînează steguleţe roşii transmisibile colectivului agregatului fruntaş şi celui mai bun cărăuş de grihe. Comuniştii colhozului, aflindu-se de la răsăritul pînă la apusul soarelui pe cîmp, în grădinile de legume şi la ferme, organizează oamenii să muncească cu spor, oferind ei înşişi un exemplu de devotament pentru innteresele colhozului, de muncă plină de abnegaţie. Exemplul comuniştilor constituie un stimulent pentru cei care rămîn în urmă, mobilizează pe toţi colhoznicii să muncească productiv, punînd mai presus de toate interesele colhozului şi statului. De aceea în colhozul nostru participă zilnic la muncă aproape toţi colhoznicii. Deşi timpul a fost extrem de nefavorabil, strîngerea recoltei se desfăşoară în colhoz in mod organizat, ritmul lucrărilor creşte zilnic. Concomitent se lucrează la pregătirea furajelor, strîngerea şi clădirea în şire a paielor şi plevei, aratul miriştii, construirea de adăposturi pentru vite Comuniştii din colhozul nostru mobilizează pe toţi colhoznicii şi colhoznicele la terminarea climei grabnică a strîngerii recoltei şi la îndeplinirea înainte de termen a planului de predare a tuturor produselor agricole către stat. (S. I. B.) Rodnica activitate a bibliotecii tehnice a Direcţiei Regionale C.F.R. Făcind un bilanţ al activităţii bibliotecii tehnice a Direcţiei Regionale C F. R. Iaşi, se pot constata in cei 6 ani de activitate o serie de realizări însemnate în desfăşurarea muncii cu cartea. Ceea ce a contribuit la sporirea continuă a numărului cititorilor a fost faptul că biblioteca este bine înzestrată cu cărţi şi broşuri tehnice. Astfel în afară de cele 3529 de volume pe care această unitate culturală le-a primit de la Ministerul Căilor Ferate, s-au mai procurat de curînd de la colectura bibliotecilor din Iaşi un număr de 1649 volume, menite să ajute munca de ridicare a nivelului thnic şi profesional al salariaţilor intreprinderii. Datorită sprijinului Direcţii Regionale biblioteca este abonată la numeroase ziare şi reviste ce stau zilnic la dispoziţia celor dornici să-şi îmbogăţească cunoştinţele cu ultimele noutăţi ştiinţifice, politice, sportive, eco- nonmice etc. Imbogăţindu-şi continuu fondul de cărţi cu ultimele noutăţi apute şi organizînd diferite acţiuni de popularizare a diferitelor lucrări s-a ajuns la o largă răspîndire a manualelor tehnice. Totuşi pînă in prezent se manifestă unele lipsuri cum ar fi aceea că, nu s-au întocmit încă fişele cărţilor existente pentru ca cititorilor să le vină mai uşor să-şi aleagă materialul dorit. De asemenea sediul bibliotecii nu este corespunzător şi nu s-au luat încă măsuri în acest sens deşi conducerea Direcţiei Regionale C. F. R. a fost sesizată asupra acestei probleme. CHEPTEA EUGENIA bibliotecară, Direcţia Regională C. F. R. Iaşi Perg. 3 La plajă GDlfttA OAMENILOR MUNCI! In excursie la In taberele pionersşti, copiii — viitorul ţării — se călesc pentru, a putea începe cu noi forţe noul an de învăţătură. IN CLIŞEU : Un grup de şcolari pe plaja de la „Vasile Roldică ". —O— Mi-am refăcut sănătatea Acum, prin grija partidului şi guvernului staţiunile balneo-climaterice sînt puse la dispoziţia oamenilor muncii. Îmi petrec concediul de odihnă in staţiunea Govora, îngrijirea deosebit de bună pe care o am aici, tratamentul medical de cea mai bună calitate, programul odihnitor, toate au avut o influenţă binefăcătoare asupra mea. Mulţumesc din inimă partidului şi guvernului care mi-au dat posibilitatea să-mi refac complet sănătatea, întors la locul meu de producţie voi munci cu puteri sporite pentru a contribui la înflorirea scumpei noastre patrii. GH. PĂDURE muncitor din învăţămînt—Negreşti. Prilej de însănătoşire şi de ridicare a nivelului cultural Dimineaţa era răcoroasă. Cei peste 70 de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la Comraiprod.Roman erau de acum în gară, gata pregătiţi pentru excursie. Gîndul că în curînd se vor afla în munţi, la Vatra Dornei, îi făcea să fremete de bucurie. Cînd mecanicul locomotivei dădu semnalul de plecare, excursioniştii luaseră loc în compartimente. Erau aici Maria Piterman de la secţia de croitorie, Constantin Harabaghi tm Clar la şantierul Sagna, Elena Pruteţ de la Serviciul muncă şi salarii, meşterul dogar Aron Harabagiu şi mulţi alţi fruntaşi de nădejde în producţie. Cu cit trenul înainta, peisajul se schimba necontenit. Devenea tot mai frumos, mai ales de la Dărmăneşti în sus, unde munţii acoperiţi de codri neştirbiţi de brad şi fag, îşi etalează prietenoși podoabele naturii. — Te-ai uitat destul. Vreau să văd și eu. Fă-mi loc. O fată şatenă, un costum naţional şi cozi lungi pe spate se strînse puţin spre stingă, — şi alături de ea scoase capul pe geam ucenicul dogar Ludovic Chelaru. Priveliștea îi fermeca. In interiorul vagonului, veselia era în toi. Acordeonul n-a mai încetat să cînte pînă la Vatra Dornei. IN ASCENSIUNE După masă și după o scurtă odihnă, a început urcușul pe muntele Terentie. — Tot mai sus, se auzeau indemnele muncitorilor. O parte au poposit insă la trambulina de schi rămasă acum în plină vară singuratică în crestele munţilor. Au făcut aici haltă de ajustare şi alţi oameni ai muncii din diferite oraşe ale patriei, trimişi la odihnă prin grija partidului. Discuţiile s-au închegat repede de parcă oamenii s-ar fi cunoscut de ani de zile. DANSAŢI ?*,. Fata s a ridicat sprintenă. In ritmul melodiei „Cărăruie dumă*li vîrf de muiate* perechile dansau în jurul trambulinei. — Eşti romaşcană? — Da ! — Şi eu la fel. Am lucrat la IMS, iar acum lucrez pe aci prin părţile Dornei. Şi dansul continuă. Tinerii erau fericiţi. S-au cunoscut in munţi, pentru întîia oară. La umbra brazilor, grupuri vesele ospătau cu poftă. Pe o ridicătură stau trei fete şi un băiat. I-a atras pertajul şi creioanele lor colorate conturează linii de foi de herbe I schiţe din Vatra Dornei. Seară, în faţa excursioniştilor şi a numeroşi oameni ai muncii din Vatra Dornei* echipa de dansuri a executat mai multe jocuri populare.. — Minunate jocuri... Cuvintele au fost rostite de un spec* tator în momentul cînd formația artis* tică interpreta o suită de jocuri arde»ienești. 1NTOARCEREA Regruparea s-a făcut la poalele muntelui. Mai era puţin pînă la plecarea trenului, totuşi timp suficient pentru ca excursioniştii din Roman să-şi poată lua rămas bun de la aceste locuri minunate, de la oamenii cu care s-au întîlnit şi au legat prietenii. Fiecare căuta să-şi spună impresiile şi părerile. — N-am să uit niciodată excursia a ceasta, rosti Vladimír Gherase muncitor cărămidar de la şantierul Sagna. N*am s-o uit aşa cum nu pot da uitării dis* preţul faţă de om pe care, în trecutul îngreuiat, îl aveau patronii faţă de muncitori. De aceeaşi părere erau şi Gh. Barta de la secţia împletituri şi Gh. Petrişor de la secţia fringhie, amindoi frunte şi în producţie. — Pe vremuri, in regimul burghezo- moşieresc, auzisem doar de aceste locuri încîntătoare, de case de odihnă, de munţi înalţi. Astăzi însă am posibilitatea, alături de alţi muncitori, să cunosc frumuseţile patriei. Into adevăr, grija faţă de oamenii muncii este acum una din cele mai mari preocupări ale partidului nostru —spuse Gh. Petrişor. „ întoarcerea a fost la fel de plăcută , cu veselie, cu cîntece. Trenul ducea spre Roman oameni cu forţe împrospătate, fericiţi, hotăriţi să muncească şi mai bine în producţie pentru continua creştere a bunei stări a poporului nostru, pentru patrie. I. BARIŢCHI corespondent Vatra Dornei Casele laborator — factor important în întărirea gospodăriilor colectivi Acum trei ani, din iniţiativa Inistiatului Agronomic Iaşi, au fost înfiinate case laborator la unele gospodării ,colectve din regiune, cu scopul de a ndruma şi sprijini munca, de a ridica nivelul profesional şi cultural al colectiviştilor şi de a încerca şi introduce metode agrotehnice avansate. In prezent, cadrele didactice de la Institutul Agronomic din Iaşi, încadrate în activitatea secţiei de ştiinţe agricole „I. V. Miciurin“ din ASIT, indrumează 15 gospodării colective din regiune, unde organizează case laborator după modelul celor din U.R.S.S. . Printre casele laborator mai bine organizate şi în care se desfăşoară o muncă rodnică sunt casele laborator de la gospodăriile colective: Cucuteni, Pribeşti, Tîrzii, Lungani, Bălţaţi, Dumeşti şi Popeşti. Prin cea mai mare parte din aceste gospodării, în cadrul caselor laborator au luat fiinţă muzee-laborator cu tot felul de mostre şi materiale, organizîndu-se şi cîmpuri demonstrative şi experimentale, la lucrarea cărora sunt antrenaţi un mare număr de colectivişti, pentru a învăţa metodă noi agrotehnice, pentru a cunoaşte soiurile şi speciile noi de plante, pentru a se obişnui cu tehnica organizării muncii intr-un cîmp de experienţă. Multe cadre didactice de la Institutul Agronomic din Iaşi şi de la staţiunile I.C.A.R. din Iaşi şi Tg. Frumos pun o deosebită dragoste şi interes în munca de îndrumare a gospodăriilor colective, de organizare a caselor laborator şi, în general, de ridicare a nivelului profesional şi cultural al colectiviştilor. Casa laborator din Cucuteni, îndrumată de tov. Ing. Pavel, de la staţiunea I.C.A.R. Iaşi, a stabilit în cadrul cîmpului experimental soiuri valoroase de grîu, cartofi şi fasole pentru condiţiile locale. La gospodăria colectivă din Lungani, îndrumată de tovarăşii ing. Lázár şi Hatrhanu, de la Institutul Agronomic din Iaşi, s-a organizat un frumos cîmp demonstrativ şi s-au experimentat diferite soiuri de fasole, cu producerea seminţei de porumb heterosis. De asemenea, o activitate rodnică se desfăşoară în cadrul caselor laborator, de la Bălţaţi, sub îndrumarea specialiştilor de la Staţiunea I.C.A.R. Tg. Frumos, de la Tîrzii, îndrumată de tovarăşii ing. Eugenia Roşea şi Afusoaiei Dumitru, de la Dumeşti, îndrumată de tov. Ing. Lixandru. In cadrul acestor case laborator există muzee şi cîmpuri demonstrative experimentale. O activitate multilaterală şi rodnică o desfăşoară casa laborator a gospodăriei colective din Pribeşti. Casa laborator din Pribeşti, condusă de brigadierul colectivist Costică Panaite, este una din primele case laborator înfiinţate, cu o vechime de 3 ani. La început, colectiviştii au pornit cu sfială la această muncă, deoarece li se părea că sînt lucruri prea grele pentru ei, iar mijloacele de muncă erau foarte reduse. Astfel, în primul an, muzeul laborator a fost sumar amenajat în cadrul colțului roşu, iar cîmpul demonstrativ-experimental avea numai o jumătate de hectar cuprinzînd probleme simple, care aveau în special scopul de a-i convinge pe colectivişti asupra necesităţii acestei munci. Astăzi, în schimb, casa laborator este bine organizată, avînd un muzeu-laborator frumos înzestrat şi un cîmp experimental de peste 2 ha. In 1953, al doilea an de activitate, muzeul-laborator a fost instalat într-o cameră special amenajată, în care colectiviştii au adunat numeroase mostre, confecţionate sau culese din cîmpul experimental, demonstrativ şi cultura mare. S-au confecţionat şi expus mostre de îngrăşăminte chimice, soluri cu structură şi fără structură, diferite seminţe, tot felul de specii şi soiuri de plante cultivate şi de plante noi experimentate şi introduse în gospodărie. Laboratorul este înzestrat cu diferite materiale, un microscop, o balanţă tehnică, sticlărie de laborator etc. Pereţii laboratorului sînt împodobiţi cu numeroase planşe miciuriniste, reprezentînd realizările agrobiologiei sovietice, precum şi grafice cu rezultatele experienţelor întreprinse în cadrul casei laborator, deasupra cărora se află portretul marelui savant sovietic I. V. Miciurin, cu citatul : „Nu trebuie să aşteptăm daruri de la natură; sarcina noastră este de a i le smulge“. In cadrul casei laborator se execută diferite lucrări, cum ar fi : determinarea puterii de germinare a seminţelor, determinarea altei calităţi a seminţelor, iarovizarea la bumbac, cartofi, etc. Cîmpul experimental al casei laborator a căpătat un caracter strîns legat de necesităţile agriculturii din Am fost trimis d de către comitetul de întreprindere al gospodăriei agricole de stat ca să-mi petrec concediul de odihnă la staţiunea balneară Buziaş, din regiunea Timişoara, încă din primul moment al sosirii în această staţiune, ea şi ceilalţi tovarăşi veniţi aici pentru odihnă şi tratament, ne-am bucurat de cea mai atentă îngrijire. In afara tratamentului zilnic noi avem posibilitatea să ne petrecem timpul în mod plăcut şi odihnitor. Avem la dispoziţie o bibliotecă cu peste 20.000 volume, aparate de radio, organizăm excursii, recenzii, seri literare. Prin grija Consiliului Central al Sindicatelor suntem vizitaţi de cele mai bune formaţii artistice şi muzicale, audiem concertele unor solişti instrumentişti şi vocali cunoscuţi în întreaga ţară. ONEA ISIDOR G.R.S. Moara Grecilor — Vaslui gospodărie şi regiune. Dacă în primul an acest cîmp a fost făcut mai mult cu scop demonstrativ—instructiv, de a atrage colectiviştii în noua muncă, de a pregăti primele cadre necesare funcţionării casei laborator, începînd din al doilea an cîmpul experimental a căpătat şi un pronunţat caracter de încercare a diferitelor specii, soiuri, şi metode agrotehnice noi, în vederea sprijinirii şi ridicării agriculturii din gospodărie. In prezent, aici se află un cîmp demonstrativ cu toate speciile şi majoritatea soiurilor de plante cultivate, în care colectiviştii pot vedea numeroase plantte şi soiuri noi, din care pot culege un bogat material intuitiv pentru cursurile agro-fitotehnice de iarnă. Cîmpul experimental cuprinde mai multe experienţe cu specii, soiuri şi metode agrotehnice, cum sunt: experienţe cu agrotehnica porumbului, culturi intercalate în porumb, culturi comparative cu patru soiuri locale de porumb, experienţe cu agrotehnica cartofului (iarovizaţi, plantări de vară), experienţe cu distanţe de însămînţare la hrişcă, experienţe cu introducerea şi agrotehnica bumbacului. Tot aici se încearcă şi se înmulţesc pe suprafeţe mari cîteva plante noi, valoroase, cum sînt: dumina, sorgul zaharat, sorgul pentru boabe, abutilonul, hrişcă, bumbacul, etc. Colectiviştii sunt mîndri de rezultatele obţinute în cîmpul Ier experimental. Astfel în anul 1953, în cîmpul experimental al gospodăriei s-a stabilit că cel mai productiv soi de grîu de toamnă în condiţii locale este soiul Tg. Frumos 16, care a dat un spor de 525 kg. la ha., faţă de soiul A-15, raionat. Ca uifitate, cotrducerea gospodăriei s-a hotărft să ultroducă în cultura mare soiul de grîu TF—16. Experiențele cu burrlbacul au dovedit că se poate extinde culturălii mult spre nord față de limitele actuale de cultură, obținîndu-se în 1953, pe o suprafață mare, peste 600 kg. bumbac la ha. Bumbacul predat statului a fost în întregime apreciat de calitate superioară, pentru care colectiviștii au primit la preț oficial pârtză, porumb și o însemnată sumă de bani. Tot antul trecut s-au stabilit și câteva metode agrotehnice necesare de aplicat în vederea grăbirii coacerii bumbacului în condiții locale. Colectiviştii au muncit cu drag în câmpul experimental şi demonstrativ. Ei au îngrijit plantele cu multă pricepere şi au învăţat numeroase metode noi de lucru, au învăţat diferite metode agrotehnice avansate ca : iarovizarea, polenizarea suplimentară, îngrăşarea suplimentară, cîrnitul bumbacului, metode de prăşit fără a se muşuroi la porumb, floarea soarelui etc. S-au distins în munca din cîmpul experimental colectivistele Ioana Panaite şi Ioana Manea, iar responsabilul cîmpului experimental, Costică Panaite, şi-a dat un deosebit interes pentru executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a tuturor lucrărilor. Conducerea gospodăriei colective din Pribeşti, în frunte cu preşedintele Frederick Cotea, acordă un sprijin deosebit casei laborator şi activităţii desfăşurate în cadrul ei. Astfel, s-a pus la dispoziţia casei laborator ,o cameră special refăcută, s-a acordat suma de 500 lei pentru procurarea diferitelor materiale de laborator, iar colectiviştii care lucrează în cadrul casei laborator şi cîmpului experimental sut retribuiţi pentru zilele-muncă făcute. Casa laborator şi cîmpul experimental sînt mîndria colectiviştilor din Pribeşti şi ei îşi plin tot sufletul şi priceperea pentru desvoltarea activităţii în cadrul casei laborator, deoarece ştiu că toată această muncă este spre folosul lor, spre progresul necontenit al gospodăriei lor colective. Bazaţi pe experienţele făcute pe sfaturile, şi lecţiile ţinute în cadrul casei laborator, ei au început să introducă tot mai multe metode agrotehnice noi în cultura mare, cum sînt: semănatul în rînduri încrucişate la grîu, semănatul in cuiburi aşezate in pătrat şi producerea de sămânţă heterosis la porumb, iarovizarea la cartof, etc. Rezultate frumoase s-au obţinut la toate gospodăriile colective din regiune, unde activitatea caselor laborator a fost îndrumată şi sprijinită permattent. Sunt însă şi case laborator unde această activitate este slab desfăşurată Gospodăriile colective din regiune trebuie să ia exemplu de la cele cîteva case laborator bine organizate şi să pornească neîntîrnat pe acest drum nou, care este un sprijin sigur pentru dezvoltarea lor multilaterală. •Secţiile agricole şi S.M.T.-urile trebuie să urmeze exemplul Institutului Agronomic din Iaşi şi să treacă imediat la organizarea caselor laborator în toate gospodăriile colective din regiune, deoarece această este o cale sigură pentru îndrumarea gospodăriilor colective din punct deedere tehnic, profesional și cultura. Ing. VALERIU POCINOG in orele libere Săptăminal se organizează minunate excursii pentru oamenii muncii prilej de reconfortare fizică și destindere.)