Flacăra Iaşului, august 1954 (Anul 10, nr. 2470-2494)

1954-08-01 / nr. 2470

Nr. 2470 ssa­ al FLACĂRA IAȘULUI Din experienţa unui comitet raional sătesc al P.C­.S. Munca, organizaţiei de turn iulie este în Cuban perioada muncii celei mai intense. Strîngerea recoltei de cereale, culesul legumelor şi fructelor, predarea cotelor de pro­­duse agricole către stat, pregătirea nutreţurilor, clădirea în şire a paielor şi plevei, aratul şi dezm­iriştitul, repa­rarea şi construirea de adăposturi pen­tru vite— toate aceste lucrări coincid în timp şi nici una dintre ele nu poate fi amînată. Cu cîteva zil­e înainte de începerea secerişului, a avut loc o a­­dunăre deschisă de partid, care a dis­cutat hotărîrea Plenarei din iunie a C C. al P.C.U.S. şi sarcinile ce revin organizatei de partid. Toată lumea a fost de părere că există toate posi­bilităţile pentru a secera păioasele in 10 zile lucrătoare, a îndeplini înainte de termen planul predării cotelor de cereale şi în acelaşi timp a executa cu succes toate lucrările care coincid în timp cu secerişul, acordîndu-Se o atenţie deosebită strîngerii nutreţurilor­ Majoritatea brigăzilor de cîmp au început secerişul la 4 iulie, dar, după aceea au căzut ploi torenţiale, incit secerişul a început de fapt deabia la 8 iulie. Membrii biroului de partid şi ai consiliului de conducere al colho­zului s-au deplasat la cîmp pentru a îndruma la faţa locului munca briga­­zilor şi a înlătura în mod operativ greutăţile şi lipsurile ivite. Astfel, în brigada de cîmp nr. 1, combiniera M. Zaduma a avut o mare pierdere de boabe in pleavă, iar agronom­a bri­­găzii în loc să ia măsuri, găsea tot felul de scuze. A fort necesar să in** tervină organizaţia de partid. Li s-a explicat agronomului şi combinierei că prin această atitudine la seceriş, ei vor pricinui daune atît colhozului cit și statului. Combinierei Zaduma i s-a cerut să treiere din nou pleava. In brigada nr. 5, mecanizatorii, nesocotind cererea brigadierului, au hotărît să recolteze o tarla care nu a ajuns la maturitate. La sesizarea organizatorului de partid V. Ensin, consiliul de conducere al colhozului a mutat combinele pe tar­lalele ajunse la maturitate. Pentru a mobiliza colhoznicii în lupta împotriva ipsurilor, chiar din prima zi de seceriș a fost editat un număr special al gazetei de perete „Budiomnovet“* Articolul de fond chema pe colhoznici şi mecanizatori să remedieze rapid lipsurile, să reali­zeze un ritm înalt la seceriş, pentru ca în 13 zile să se secere toate păioa­­sele. Gazeta mai conţinea o informaţie cu privire la angajamentul luat de combinierul Berdo de a folosi metoda în curent continuu la seceriş, o scri­soare a colhoznicului Gusakov „Să partid a colhozului vi de N. LAPȘIN secretar al biroului de partid din colhozul Budionii, raionul Platunov, ţinutul Krasnodar­☆ luptăm cu hotărire împotriva pierde­rilor“. Multiplicată în 10 exemplare, gazeta de perete a fost afișată în toate taberele de cîmp şi la aici. Colhoz­nicii, care nutresc o mare dragoste pentru­­Budiomnoveţ- al lor, în minu­tele de răgaz au citit şi discutat infor­maţiile publicate în gazetă. Acest lucru a stimulat oamenii, a trezit în ei do­rinţa de a lucra şi mai bine. Agitatorii au organizat şi ei primele lor convorbiri. Unul dintre cei mai vechi şi experimentaţi agitatori ai noştri, Drozdov, a organizat în bri­gada nr. 8 două convorbiri consacrate hotârîrilor Plenarei din iunie a GCP al P.C.U.S. Agitatorul Doljikov a organizat o convorbire cu colhoznicii pe tema „Cerealele sunt bogăţia patriei noastre“, iar Noskov—pe tema „Reducerea du­ratei secerişului“ etc. Toţi agitatorii noştri primesc bro­­şura „Brocknot Agitatora“ (Carnetul agitatorului), precum şi diferite re­viste, ziare şi îşi duc munca direct în brigăzi. Ei leagă fiecare convorbire de viaţa şi activitatea colhozului. Chiar a doua zi după începerea se­cerişului a pornit în prima sa cursă la taberele de cîmp căravada de agi­taţie a organizaţiei de partid, aducînd cu ea ultimul număr al gazetei „Bu­­diomnoveţ“, panouri colorate care che­mau la executarea cit mai grabnică a secerișului, un aparat de radio, un pa­tefon. In pauza de la prînz, brigada de a­­gitatori, sosită cu caravana a prezen­tat pe aria brigăzii de cîmp nr. 2 un program artistic special alcătuit din­­tr-un mic concert, diri scerete umo­ristice, cîntece populare, strigături con­sacrate secerişului.­­ In aplauzele colhoznicilor ei au cri­ticat prin scurte cuplete satirice pe e­­lectricianul Litvinov Care nu a asigu­rat funcţionarea precisă a electromo­toarelor pe arie, pe conducătorii S.M.T.-ului de ,la Vasiurin— pentu că unele combine nu au fost pregătite pentru seceriş,­ pe responsabilii ferme­lor de porci nr. 4 şi 5, Cecetka şi Nesciafimov—pentru proasta îngrijire a semănăturilor de sfeclă furajeră. Pro­gramul artistic prezentat de brigada de agitaţie s-a încheiat prin citirea uno­­r telegrame“ adresate colectivului agre­gatului de combine al lui Lohman, perioada secerişului, care a obţinut un randament înalt, şefei de echipă Enşina, sub conduce­rea căreia colhoznicele depăşesc con­tinuu normele la curăţirea cerealelor şi altora. De cînd a început secerişul brigada de agitaţie a prezentat cîteva programe in faţa colhoznicilor şi mecanizatorilor. Biroul de partid şi grupele de par­tid din brigăzi au început să conducă mai operativ întrecerea socialistă. Din însărcinarea biroului de partid, comu­nistul Mihailenko, membru în colec­tivul de redacţie al gazetei „Ettdionno­­vet” publică zilnic un buletin al des­făşurării întrecerii socialiste a brigăzi­lor de cîmp pentru strîngerea în bune condiţii a recoltei­ şi pentru predarea cotelor de cereale. Buletinul se multiplică şi se trimite in toate brigăzile de cîmp, se afişează la administraţia colhozului, pe cara­vana de agitaţie. Tabelele de indici ai întrecerii din brigăzile de cîmp, sunt ţinute la zi. Pe baza rezultatelor ob­ţinute în ziua precedentă, în fiec­re dimineaţă se inmînează steguleţe roşii transmisibile colectivului agregatului fruntaş şi celui mai bun cărăuş de grihe. Comuniştii colhozului, aflindu-se de la răsăritul pînă la apusul soarelui pe cîmp, în grădinile de legume şi la ferme, organizează oamenii să mun­cească cu spor, oferind­­ ei înşişi un exemplu de devotament pentru innte­­resele colhozului, de muncă plină de abnegaţie. Exemplul comuniştilor constituie un stimulent pentru cei care rămîn în ur­mă, mobilizează pe toţi colhoznicii să muncească productiv, punînd mai pre­­sus de toate interesele colhozului şi statului. De aceea în colhozul nostru participă zilnic la muncă aproape toţi colhoznicii. Deşi timpul a fost extrem de nefavorabil, strîngerea recoltei se desfăşoară în colhoz in mod organi­zat, ritmul lucrărilor creşte zilnic. Con­comitent se lucrează la pregătirea fu­­rajelor, strîngerea şi clădirea în şire a paielor şi plevei, aratul miriştii, con­­stru­irea de adăposturi pentru vite Comuniştii din colhozul nostru mo­bilizează pe toţi colhoznicii şi colhoz­nicele la terminarea cli­mei grabnică a strîngerii recoltei şi la îndeplinirea înainte de termen a planului de pre­­dare a tuturor produselor agricole către stat. (S. I. B.) Rodnica activitate a bibliotecii tehnice a Direcţiei Regionale C.F.R. Făcind un bilanţ al activităţii bi­bliotecii tehnice a Direcţiei Regionale C F. R. Iaşi, se pot constata in cei 6 ani de activitate o serie de realizări însemnate în desfăşurarea muncii cu cartea. Ceea ce a contribuit la sporirea con­tinuă a numărului cititorilor a fost faptul că biblioteca este bine înzes­trată cu cărţi şi broşuri tehnice. Ast­fel în afară de cele 3529 de volume pe care această unitate culturală le-a pri­mit de la Ministerul Căilor Ferate, s-au mai procurat de curînd de la colec­­tura bibliotecilor din Iaşi un num­ăr de 1649 volume, menite să ajute munca de ridicare a nivelului thnic şi profesional al salariaţilor intreprin­­derii. Datorită sprijinului Direcţi­i Re­gionale biblioteca este abonată la nu­mer­oase ziare şi reviste ce stau zilnic la dispoziţia celor dornici să-şi îmbo­găţească cunoştinţele cu ultimele no­utăţi ştiinţifice, politice, sportive, eco- nonmice etc. Imbogăţindu-şi continuu fondul de cărţi cu ultimele nou­tăţi ap­­ute şi or­­ganizînd diferite acţiuni de populari­zare a diferitelor lucrări s-a ajuns la o largă răspîndire a manualelor tehnice. Totuşi pînă in prezent se manifestă unele lipsuri cum ar fi aceea că, nu s-au întocmit încă fişele cărţilor exis­tente pentru ca cititorilor să le vină mai uşor să-şi aleagă materialul dorit. De a­semenea sediul bibliotecii nu este corespunzător şi nu s-au luat încă mă­suri în acest sens deşi conducerea Di­recţiei Regionale C. F. R. a fost se­sizată asupra acestei probleme. CHEPTEA EUGENIA bibliotecară, Direcţia Regională C. F. R. Iaşi Perg. 3 La plajă GDlfttA OAMENILOR MUNCI! In excursie la In taberele pionersşti, copiii — viitorul ţării — se călesc pentru, a putea începe cu noi forţe noul an de învăţătură. IN CLIŞEU : Un grup de şcolari pe plaja de la „Vasile Roldică ". —O— Mi-am refăcut sănătatea Acum, prin grija partidului şi gu­vernului staţiunile balneo-climaterice sînt puse la dispoziţia oamenilor muncii. Îmi petrec concediul de o­­dihnă in staţiunea Govora, îngrijirea deosebit de bună pe care o am aici, tratamentul medical de cea mai bună calitate, programul odihnitor, toate au avut o influenţă binefăcătoare asupra mea. Mulţumesc din inimă partidului şi guvernului care mi-au dat posibilita­tea să-mi refac complet sănătatea, întors la locul meu de producţie voi munci cu puteri sporite pentru a con­tribui la înflorirea scumpei noastre patrii. GH. PĂDURE m­uncitor din învăţămînt—Negreşti. Prilej de însănătoşire şi de ridicare a nivelului cultural Dimineaţa era răcoroasă. Cei peste 70 de muncitori, tehnicieni şi funcţio­nari de la Comraiprod.Rom­an erau de acum în gară, gata pregătiţi pentru excursie. Gîndul că în curînd se vor afla în munţi, la Vatra Dornei, îi fă­cea să fremete de bucurie. Cînd mecanicul locomotivei dădu semnalul de plecare, excursioniştii lua­­seră loc în compartimente. Erau aici Maria Piterman de la secţia de croi­torie, Constantin Harabagh­i t­m Clar la şantierul Sagna, Elena Pruteţ de la Serviciul muncă şi salarii, meşterul do­gar Aron Harabagiu şi mulţi alţi frun­taşi de nădejde în producţie. Cu cit trenul înainta, peisajul se schimba necontenit. Devenea tot mai frumos, mai ales de la Dărmăneşti în sus, unde munţii acoperiţi de codri neştirbiţi de brad şi fag, îşi etalează prietenoși podoabele naturii. — Te-ai uitat destul. Vreau să văd și eu. Fă-mi loc. O fată şatenă, un costum naţional şi cozi lungi pe spate se strînse puţin spre stingă, — şi alături de ea scoase capul pe geam ucenicul dogar Ludo­vic Chelaru. Priveliștea îi fermeca. In interiorul vagonului, veselia era în toi. Acordeonul n-a mai încetat să cînte pînă la Vatra Dornei. IN ASCENSIUNE După masă și după o scurtă odihnă, a început urcușul pe muntele Terentie. — Tot mai sus, se auzeau indem­­nele muncitorilor. O parte au poposit insă la trambulina de schi rămasă acum în plină vară singuratică în crestele munţilor. Au făcut aici haltă de ajustare şi alţi oameni ai muncii din diferite oraşe ale patriei, trimişi la odihnă prin grija partidului. Discu­ţiile s-au închegat repede de parcă oamenii s-ar fi cunoscut de ani de zile. DANSAŢI ?*,. Fata s a ridicat sprintenă. In ritmul melodiei „Cărăruie dumă*li vîrf de muiate* perechile dansau în jurul tram­bulinei. — Eşti romaşcană? — Da ! — Şi eu la fel. Am lucrat la IMS, iar acum lucrez pe aci prin părţile Dornei. Şi dansul continuă. Tinerii erau fe­­riciţi. S-au cunoscut in munţi, pentru în­tîia oară. La umbra brazilor, grupuri vesele ospătau cu poftă. Pe o ridicătură stau trei fete şi un băiat. I-a atras per­tajul şi creioanele lor colorate conturează linii de foi de herbe I schiţe din Vatra Dornei. Seară, în faţa excursioniştilor şi a numeroşi oameni ai muncii din Vatra Dornei* echipa de dansuri a executat mai multe jocuri populare.. — Minunate jocuri... Cuvintele au fost rostite de un spec* tator în momentul cînd formația artis* tică interpreta o suită de jocuri arde»­ienești. 1NTOARCEREA Regruparea s-a făcut la poalele mun­telui. Mai era puţin pînă la plecarea trenului, totuşi timp suficient pentru ca excursioniştii din Roman să-şi poată lua rămas bun de la aceste locuri mi­nunate, de la oamenii cu care s-au întîlnit şi au legat prietenii. Fiecare căuta să-şi spună impresiile şi părerile. — N-am să uit niciodată excursia a­ ceasta, rosti Vladimír Gherase muncitor cărămidar de la şantierul Sagna. N*am s-o uit aşa cum nu pot da uitării dis* preţul faţă de om pe care, în trecu­tul îngreuiat, îl aveau patronii faţă de muncitori. De aceeaşi părere erau şi Gh. Barta de la secţia împletituri şi Gh. Petrişor de la secţia fringhie, amindoi frunte şi în producţie. — Pe vremuri, in regimul burghezo- moşieresc, auzisem doar de aceste lo­­curi încîntătoare, de case de odihnă, de munţi înalţi. Astăzi însă am posi­bilitatea, alături de alţi muncitori, să cunosc frumuseţile patriei. Into adevăr, grija faţă de oamenii muncii este a­­cum una din cele mai mari preocupări ale partidului nostru —spuse Gh. Pe­­trişor. „ întoarcerea a fost la fel de plăcută , cu veselie, cu cîntece. Trenul ducea spre Roman oameni cu forţe împrospătate, fericiţi, hotăriţi să muncească şi mai bine în produc­­ţie pentru continua creştere a bunei stări a poporului nostru, pentru patrie. I. BARIŢCHI corespondent Vatra Dornei Casele laborator — factor important în întărirea gospodăriilor colectivi Acum trei ani, din iniţiativa Inisti­­atulu­i Agronomic Iaşi, au fost înfiin­­ate case laborator la unele gospodării ,colectve din regiune, cu scopul de a ndruma şi sprijini munca, de a ridica nivelul profesional şi cultural al colec­tiviştilor şi de a încerca şi introduce metode agrotehnice avansate. In prezent, cadrele didactice de la Institutul Agronomic din Iaşi, înca­drate în activitatea secţiei de ştiinţe agricole „I. V. Miciurin“ din ASIT, indrumează 15 gospodării colective din regiune, unde organizează case laborator după modelul celor din U.R.S.S. . Printre casele laborator mai bine organizate şi în care se desfăşoară o muncă rodnică sunt casele laborator de la gospodăriile colective: Cucu­­teni, Pribeşti, Tîrzii, Lungani, Băl­­ţaţi, Dumeşti şi Popeşti. Prin cea mai mare parte din aceste gospodării, în cadrul caselor labora­tor au luat fiinţă muzee-laborator cu tot felul de mostre şi materiale, orga­­nizîndu-se şi cîmpuri demonstrative şi experimentale, la l­ucrarea cărora sunt antrenaţi un mare număr de co­lectivişti, pentru a învăţa metodă noi agrotehnice, pentru a cunoaşte soiuri­le şi speciile no­i de plante, pentru a se obişnui cu tehnica organizării muncii intr-un cîmp de experienţă. Multe cadre didactice de la Insti­tutul Agronomic din Iaşi şi de la staţiunile I.C.A.R. din Iaşi şi Tg. Frumos pun o deosebită dragoste şi interes în­ munca de îndrumare a gospodăriilor colective, de organizare a caselor laborator şi, în general, de ridicare a nivelului profesional şi cul­tural al colectiviştilor. Casa laborator din Cucuteni, în­drumată de tov. Ing. Pavel, de la sta­ţiunea I.C.A.R. Iaşi, a stabilit în ca­drul cîmpului experimental soiuri valoroase de grîu, cartofi şi fasole pentru condiţiile locale. La gospodă­ria colectivă din Lungani, îndrumată de tovarăşii ing. Lázár şi Hatrhanu, de la Institutul Agronomic din Iaşi, s-a organizat un frumos cîmp demon­strativ şi s-au experimentat diferite soiuri de fasole, cu producerea se­minţei de porumb heterosis. De ase­menea, o activitate rodnică se desfă­şoară în cadrul caselor laborator, de la Bălţaţi, sub îndrumarea specia­liştilor de la Staţiunea I.C.A.R. Tg. Frumos, de la Tîrzii, îndrumată de tovarăşii ing. Eugenia Roşea şi Afu­­soaiei Dumitru, de la Dumeşti, în­drumată de tov. Ing. Lixandru. In cadrul acestor case laborator există muzee şi cîmpuri demonstrative­ ex­­perimentale. O activitate multilaterală şi rod­nică o desfăşoară casa laborator a gospodăriei colective din Pribeşti. Casa laborator din Pribeşti, con­dusă de brigadierul colectivist Cos­­tică Panaite, este una din primele case laborator înfiinţate, cu o ve­chime de 3 ani. La început, colecti­viştii au pornit cu sfială la această muncă, deoarece li se părea că sînt lucruri prea grele pentru ei, iar mij­loacele de muncă erau foarte reduse. Astfel, în primul an, muzeul labora­tor a fost sumar amenajat în ca­drul colțului roşu, iar cîmpul demon­strativ-experimental avea numai o jumătate de hectar cuprinzînd pro­bleme simple, care aveau în special scopul de a-i convinge pe colecti­vişti asupra necesităţii acestei munci. Astăzi, în schimb, casa laborator este bine organizată, avînd un muzeu-la­­borator frumos înzestrat şi un cîmp experimental de peste 2 ha. In 1953, al doilea an de activitate, muzeul-laborator a fost instalat într-o cameră special amenajată, în care colectiviştii au adunat numeroase mostre, confecţionate sau culese din cîmpul experimental, demonstrativ şi cultura mare. S-au confecţionat şi expus mostre de îngrăşăminte chi­mice, soluri cu structură şi fără struc­tură, diferite seminţe, tot felul de specii şi soiuri de plante cultivate şi de plante noi experimentate şi intro­duse în gospodărie. Laboratorul este înzestrat cu diferite materiale, un microscop, o balanţă tehnică, sticlă­rie de laborator etc. Pereţii laborato­rului sînt împodobiţi cu numeroase planşe miciuriniste, reprezentînd rea­lizările agrobiologiei sovietice, pre­cum şi grafice cu rezultatele experi­enţelor întreprinse în cadrul casei laborator, deasupra cărora se află portretul marelui savant sovietic I. V. Miciurin, cu citatul : „Nu tre­buie să aşteptăm daruri de la natu­ră; sarcina­ noastră este de a i le smulge“. In cadrul casei laborator se execută diferite lucrări, cum ar fi : determi­narea puterii de germinare a semin­ţelor, determinarea altei calităţi a se­minţelor, iarovizarea la bumbac, car­tofi, etc. Cîmpul experimental al casei labo­rator a căpătat un caracter strîns le­gat de necesităţile agriculturii din Am fost trimis d de către comitetul de întreprindere al gospodăriei agri­cole de stat ca să-mi petrec concediul de odihnă la staţiunea bal­neară Buziaş, din regiunea Timişoa­ra, încă din primul moment al sosi­rii în această staţiune, ea şi ceilalţi tovarăşi veniţi aici pentru odihnă şi tratament, ne-am bucurat de cea mai atentă îngrijire. In afara tratamen­tului zilnic noi avem posibilitatea să ne petrecem timpul în mod plăcut şi odihnitor. Avem la dispoziţie o bibli­otecă cu peste 20.000 volume, apara­te de radio, organizăm excursii, recen­zii, seri literare. Prin grija Consiliu­lui Central al Sindicatelor suntem­ vizitaţi de cele mai bune formaţii ar­tistice şi muzicale, audiem concerte­le unor solişti instrumentişti şi vocali cunoscuţi în întreaga ţară. ONEA ISIDOR G.R.S. Moara Grecilor — Vaslui gospodărie şi regiune. Dacă în pri­mul an acest cîmp a fost făcut mai mult cu scop demonstrativ—instruc­tiv, de a atrage colectiviştii în noua muncă, de a pregăti primele cadre necesare funcţionării casei laborator, începînd din al doilea an cîmpul ex­perimental a căpătat şi un pronunţat caracter de încercare a diferitelor specii, soiuri, şi metode agrotehnice noi, în vederea sprijinirii şi ridicării agriculturii din gospodărie. In prezent, aici se află un cîmp de­monstrativ cu toate speciile şi majo­ritatea soiurilor de plante cultivate, în care colectiviştii pot vedea nume­roase plantte şi soiuri noi, din care pot culege un bogat material intuitiv pentru cursurile agro-fitotehnice de iarnă. Cîmpul experimental cuprinde mai multe experienţe cu specii, soiuri şi metode agrotehnice, cum sunt: expe­rienţe cu agrotehnica porumbului, culturi intercalate în porumb, culturi comparative cu patru soiuri locale de porumb, experienţe cu agrotehnica cartofului (iarovizaţi, plantări de vară), experienţe cu distanţe de însă­­mînţare la hrişcă, experienţe cu intro­ducerea şi agrotehnica bumbacului. Tot aici se încearcă şi se înmulţesc pe suprafeţe mari cîteva plante noi, valoroase, cum sînt: d­umina, sorgul zaharat, sorgul pentru boabe, abuti­­lonul, hrişcă, bumbacul, etc. Colectiviştii sunt mîndri de rezulta­tele obţinute în cîmpul Ier experi­mental. Astfel în anul 1953, în cîmpul ex­perimental al gospodăriei s-a stabilit că cel mai productiv soi de grîu de toamnă în condiţii locale este soiul Tg. Frumos 16, care a dat un spor de 525 kg. la ha., faţă de soiul A-15, raionat. Ca uifitate, cotrducerea gos­­podăriei s-a hotărft să u­ltrodu­că în cultura mare soiul de grîu TF—16. Experiențele cu burrlbacul au dove­dit că se poate extinde cultură­­lii mult spre nord față de limitele ac­tuale de cultură, obținîndu-se în 1953, pe o suprafață mare, peste 600 kg. bumbac la ha. Bumbacul predat sta­tului a fost în întregime apreciat de calitate superioară, pen­tru care colec­­tiviștii au primit la preț oficial pârt­­ză, porumb și o însemnată sumă de bani. Tot antul trecu­t s-au stabilit și câteva metode agrotehnice necesare de aplicat în vederea grăbirii coacerii bumbacului în condiții locale. Colectiviştii au muncit cu drag în câmpul experimental şi demonstrativ. Ei au îngrijit plantele cu multă pri­cepere şi au învăţat numeroase me­tode noi de lucru, au învăţat diferite metode agrotehnice avansate ca : ia­rovizarea, polenizarea suplimentară, îngrăşarea suplimentară, cîrnitul bumbacului, metode de prăşit fără a se muşuroi la porumb, floarea soare­lui etc. S-au distins în munca din cîmpul experimental colectivistele Ioana Pa­naite şi Ioana Manea, iar responsa­bilul cîmpului experimental, Costică Panaite, şi-a dat un deosebit interes pentru executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a tuturor lucrărilor. Conducerea gospodăriei colective din Pribeşti, în frunte cu preşedin­tele Frederick Cotea, acordă un spri­jin deosebit casei laborator şi activi­tăţii desfăşurate în cadrul ei. Astfel, s-a pus la dispoziţia casei laborator ,o cameră special refăcută, s-a acor­dat suma de 500 lei pentru procura­rea diferitelor materiale de laborator, iar colectiviştii care lucrează în ca­drul casei laborator şi cîmpului ex­perimental su­­t retribuiţi pentru zile­­le-muncă făcute. Casa laborator şi cîmpul experi­mental sînt mîndria colectiviştilor din Pribeşti şi ei îşi plin tot sufletul şi priceperea pentru desvoltarea acti­vităţii în cadrul casei laborator, de­oarece ştiu că toată această muncă este spre folosul lor, spre progresul necontenit al gospodăriei lor colec­tive. Bazaţi pe experienţele făcute­ pe sfaturile, şi lecţiile ţinute în cadrul casei laborator, ei au început să in­troducă tot mai multe metode agro­tehnice noi în cultura mare, cum sînt: semănatul în rînduri încrucişate la grîu, semănatul in cuiburi aşezate in pătrat şi producerea de sămânţă he­terosis la porumb, iarovizarea la car­tof, etc. Rezultate frumoase s-au obţinut la toate gospodăriile colective din regiu­ne, unde activitatea caselor laborator a fost îndrumată şi sprijinită perma­­ttent. Sunt însă şi case laborator unde această activitate este slab desfăşu­rată Gospodăriile colective din regiune trebuie să ia exemplu de la cele cî­­teva case laborator bine organizate şi să pornească neîntîrnat pe acest drum nou, care este un sprijin sigur pentru dezvoltarea lor multilaterală. •Secţiile agricole şi S.M.T.-urile trebuie să urm­eze­ exemplul Institu­tului Agronomic din Iaşi şi să treacă imediat la organizarea caselor labo­rator în toate gospodăriile colective din regiune, deoarece această este o cale sigură pentru îndrumarea gos­podăriilor colective din punct de­e­­dere tehnic, profesional și cultura. Ing. VALERIU POCINOG in orele libere Săptăminal se organizează minunate excursii pentru oamenii muncii prilej de reconfortare fizică și destindere.)

Next