Flacăra Iaşului, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2495-2520)

1954-09-01 / nr. 2495

tf­. 2995 PESCAHE ÎÂŞPEPI VIAŢA DE PARTID Ne pregătim pentru începerea noului an şcolar în sistemul învățămîntului de partid Pentru comitetul de partid de la Atelierele C.F..R „Ilie Pintilie” pre­gătirea temeinică a noului an şco­lar în învăţămîntul de partid con­stituie o preocupare importantă. In cadrul unei şedinţe a comitetu­lui s-a pus în discuţie organizarea noului an şcolar­­Trăgind învăţă­minte din lipsurile manifestate anul trecut, cînd goana după un număr cit mai mare de cercuri şi cursuri a făcut să fie neglijată calitatea învă­­ţămîntului, comitetul de partid şi-a propus de la început să formeze cer­curi şi cursuri potrivit cu posibilita­tea de a asigura conducerea lor de către propagandişti corespunzători din punct de vedere politic, şi al pre­gătirii lor ideologice. S-a stabilit pentru noul an şcolar 10 cursuri serale, 2 cercuri de Istoria P.C.U.S. anul I şi un cerc de Istoria P.C.U.S. anul II. Pentru noul an s-a stabilit de asemenea organizarea unui curs de Istorie a P. M­ R., care are ca scop de a da cunoştinţe tinerilor membri de partid şi candidaţilor des­pre trecutul glorios de luptă al P­M.R. Comitetul de partid a acordat o atenţie deosebită pregătirii activului de propagandişti necesari, dintre cei mai pregătiţi tovarăşi, conştient că de aceasta depinde calitatea învăţă­­mîntului. Majoritatea propagandişti­lor care vor funcţiona în acest an şcolar sunt propagandişti cu expe­rienţă în muncă. Printre ei sunt tov. V. Secară, Pantelimonu Ceauşu şi alţii. De asemenea, comitetul de partid a selecţionat noi propagandişti pen­tru a completa numărul necesar din­tre cursanţii cei mai buni. Comitetul de partid a sprijinit de asemenea selecţionarea propagandiştilor pentru organizaţia de tineret. Comitetul de partid a mobilizat organizaţiile de bază să treacă din timp la selecţionarea cursanţilor. Prelucrînd cu secretarii organiza­ţiilor de bază instrucţiunile privind începerea noului an şcolar, pe baza Hotărîrii C.C. al P.M.R, comitetul de partid, le-a atras în mod deosebit atenţia că baza muncii in această privinţă trebuie s-o constituie discu­ţiile individuale, cu fiecare tovarăş in parte. Toţi membrii birourilor organiza­ţiilor de bază trebuie să participe la selecţionarea tovarăşilor pentru învăţămintul de partid, să discute individual cu membrii de partid. In discuţiile individuale pe care le poartă membrii birourilor organiza­ţiilor de bază, ei stimulează dorinţa membrilor de partid de a învăţa. Doi­­trei tovarăşi din birourile organiza­ţiilor de bază stau de vorbă cu membrii de partid care îşi manifestă dorinţa de a fi înscrişi într-un curs, pentru­ a vedea nivelul politic al a­­acestora şi a le putea recomanda forma de învăţămînt mai potrivită­ Procedind în acest fel, organizaţia de bază de la vagonat, de exemplu, a reuşit să selecţioneze pină în pre­zent 15 tovarăşi. Aceeaşi preocupare o manifestă şi organizaţia de bază de la montaj ş.a. Ţinînd seama de faptul că la baza studiului în cercuri şi cursuri trebuie să stea dorinţa fiecărui cursant de a studia individual, comitetul de partid nu a admis ca vre­un tovarăş să fie înscris in învăţămînt fără voia sa. Aceasta a făcut ca mulţi membri de partid să-şi manifeste dorinţa de a urma o formă superioară a învăţă­­mîntului de partid ca de exemplu , universitatea serală de marxism-le­ninism, însufleţiţi de dorinţa de a învăţa, comunişti ca N. Dumitriu, Alex. So­­vietov, C­ Baian şi alţii, au cerut singuri să fie încadraţi intr-un curs de studiu corespunzător nivelului lor de cunoştinţe­ Munca de lămurire dusă în rîndul membrilor de partid şi a nemembrilor de partid a făcut să crească şi dorinnţa multor fruntaşi în întrecerea socialistă, maiştri şi ingi­neri, de a învăţa. Ei au cerut să fie încadraţi în învăţămîntul de par­tid.­­ Trebuie spus însă că deşi unele birouri de organizaţii de bază au obţinut rezultate bune în privinţa selecţionării cursanţilor, se mai gă­sesc totuşi şi unele, care tărăgănează terminarea la timp a selecţionării acestora. Aşa, de pildă, tov. V. Dumi­triu, secretar al organizaţiei de bază de la Rotăria Nouă, deşi cunoaşte destul de bine criteriile de selecţio­nare a cursanţilor, deşi a format comisia de selecţionare şi are pro­pagandist, n-a trecut totuşi să facă nici o înscriere, sub motiv că mai este timp. Tov- V- Di­mitriu încă n-a tras învăţăminte de anul trecut, cînd cursul din această secţie mergea defectuos, pentru că nu exista o omogenitate a cursanţilor în privinţa nivelului lor de cunoştinţe. Tov. I. Zamfir, secretarul organizaţiei de bază de la secţia administrativă e mai operativ şi crede că în două zile toţi funcţionarii vor fi încadraţi in forme de învăţămînt corespunzătoare. Biroul organizaţiei de bază de la strungărie, a lăsat selecţionarea cursanţilor numai în seama tov. se­cretar V. Pastrama, care muncind pentru rezolvarea unor alte pro­bleme, „mai importante”, ale pro­ducţiei, a lăsat ca ridicarea nivelului politic al muncitorilor să se facă de la sine-Biroul organizaţiei de bază n-a dus nici un fel de muncă de agita­ţie în rîndul muncitorilor, iar la gazeta de perete nu s-a scris încă nici un articol despre importanţa în­­văţămîntului de partid-Multe din aceste lipsuri se dato­­­resc faptului că însuşi comitetul de partid a dat dovadă de birocratism, s-a mulţumit cu instruirea birourilor organizaţiilor de bază şi n-a organi­zat un control temeinic asupra felu­lui în care muncesc membrii birouri­lor pentru traducerea în viaţă a Ho­­tărîrii C.C. Astfel, s-a adeverit încă odată faptul că fără un control te­meinic şi sistematic, chiar şi cele mai bune hotărîri şi indicaţii pot să rămină pe hîrtie. Faţă de aceste lipsuri, comitetul de partid a luat o serie de măsuri menite a duce la îmbunătăţirea mun­cii de selecţionare a cursanţilor. Printre aceste măsuri este şi aceea de a trimite în fiecare organizaţie de bază cite un membru al comitetului, care să sprijine şi să îndrume ac­tivitatea acestora. In timpul scurt care a­­mai rămas­ pină la începerea noului an şcolar, comitetul de partid, prin măsurile luate va putea asigura o bună orga­nizare a cursurilor şi cercurilor în­­văţămintului de partid. I.VARNALT secretar al comitetului de partid de la Atelierele CF­R. „Ilie Pintilie” Realizările subfilialei S. R. S. C. Roman Luptind pentru o colaborare cit mai strinsă cu tehnicienii, inginerii -profesorii, activiştii pe tărim­ social sau cultural, subfiliala S.R.S.C. Ro­man a înregistrat o serioasă creştere calitativă a conferinţelor, in felul a­­cesta şi numărul participanţilor la conferinţe, sporind simţitor. Numai în luna august la cele 62 conferinţe ce s-au ţinut pină acum, au participat peste 7000 de oameni ai muncii din diferite domenii de producţie. O ma­re atenţie s-a acordat răspîndirii prin conferinţe şi material documen­tar a ştiinţei agrotehnice sovietice in rindul ţăranilor colectivişti, înto­vărăşiţi sau cu loturi individuale­ de pămint. In urma conferinţei: „Din experienţa gospodăriei agricole co­lective „Filimon Sirbu“ şi a brigăzi­lor sale“, ţinută la toate gospodăriile colective din raion au luat fiinţă pină acum echipe şi brigăzi pe ra­muri de muncă la Horia, Doljeşti şi Gidinţi. Cu mare interes sunt urmărite şi conferinţele cu caracter politico-so­cial. In numeroase părţi după astfel de conferinţe urmează discuţii vii, în felul acesta problemele fiind adîncite şi înţelese de toţi cei prezenţi la conferinţă. Astfel, de pildă, in co­muna Stăniţa la conferinţa : ,,Ce a dat regimul de democraţie populară ţărănimii muncitoare“ au participat peste 150 de ţărani muncitori. La sfirşitul conferinţei au luat cuvîntul numeroşi ţărani muncitori, printre care Liţcaru Vasile, Gh. Răpan, Va­sile Mircescu şi alţii, care au arătat grija pe care partidul şi guvernul o poartă ţărănimii muncitoare, intere­­­­sul deosebit faţă de creşterea pro­ducţiei agricole. Cu toate că această subfilială a înregistrat însemnate succese, faptul că mai sînt sate unde nu s-au ţinut pînă acum conferinţe, neexistînd nici un număr suficient d­e împuterniciţi, precum şi faptul că unele întreprin­deri nu sunt activizate determină lip­suri pe care consiliul de conducere al subfilialei SRSC Roman trebuie in timpul cel mai scurt să şi le lichide­ze. Numai in felul acesta, neprecu­peţind eforturile şi invingind greută­ţile ce le mai intîmpină ea va fi la înălţimea sarcinilor ce-i stau în faţă. DORA CRUPARU corespondentă Condiţii mai bune de muncă şi de trai Conducerea administrativă şi co­mitetul de întreprindere de la Atelie­rele C.F.R. Paşcani, îndrumate în­deaproape de organizaţia de bază, manifestă o atenţie mult sporita in vederea asigurării unor condiţii tot mai bune de lucru şi de trai pentru muncitori. In această direcţie au fost obţinute realizări însemnate, care au imprimat întregului colectiv un nou şi puternic imbold in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Aşa de exemplu, printre altele, a fost montat un grup Diesel de 180 h.p. cu compresorul respectiv, care a permis o considerabilă creştere a debitului de aer comprimat necesar producţiei de la secţia II-a vagoane­­marfă. De asemeni, acoperişul halei acestei secţii a fost reparat şi modi­ficat. Totodată se continuă cu suc­ces şi lucrările de montare a unui nou ciocan, acţionat mecanic, de 1400 kg. Muncitorii din atelierul mecanic lucrează acum în mai bune condiţii, datorită faptului că a fost montată o nouă bormaşină. Acest fapt înlătură aglomerarea lucrului la maşinile de găurit, permiţind o simţitoare creştere a productivităţii muncii in atelierul respectiv. Paralel cu atenţia acordată îmbu­nătăţirii condiţiilor de muncă, au în­ceput să fie satisfăcute într-o măsu­ră tot mai mare şi nevoile celor ce muncesc, la Atelierele C.F.R. Paşcani. Printre realizările obţinute în acest domeniu se situiază construirea unei noi bucătării, care va duce la îmbună­­­tăţirea condiţiilor de pregătire a hra­nei pentru cei ce iau masa la canti­nă. De curând, a fost dat în folosinţa muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Paşcani un sanatoriu de noapte mo­dern şi a fost sporită baza materiala a gospodăriei anexe, prin construi­rea unei crescătorii de porcine. C. BEJAN corespondent -CPT Obligaţiunii© CEC 4 la sută cu cîştiguri Casa de economii şi consemna­ţi­­uni, Direcţia Regională Iaşi aduce la cunoştinţă că începind de astăzi 1 septembrie la toate unităţile CEC din oraş şi regiune, mandatarii CEC din instituţii, întreprinderi, G.A.S., gospodării agricole colective, precum şi la toate oficiile poştale s-au pus în vinzare obligaţiuni CEC 4% cu cîştiguri. Cumpărătorii obligaţiunilor CEC 4% cu cîştiguri pot participa la cele 6 trageri de bază care au loc la fie­care două luni, precum şi la trage­rea suplimentară care are loc la 30 septembrie a fiecărui an. Pentru tra­gerea suplimentară obligaţiunile tre­buiesc cumpărate cu cel puţin 9 luni înainte de data tragerii. La cele 7 trageri anuale se acordă 25.000 de cîştiguri în valoare de 35.000 lei, 25.000, 10.000 şi 5.000 lei şi alte numeroase cîştiguri totalizînd 14.101.200 lei. Obligaţiunile sunt la purtător­­Obli­gaţiunile şi cîştigurile sunt scutite de orice fel de impozite şi taxe. pag. 3-1 Întrecere In intimpinarea celei de a 10-a a­­niversări a eliberării patriei noastre, membrii Cooperativei de producţie meşteşugărească „1 Mai’­ din Iaşi, au dobindit rezultate frumoase in înde­plinirea sarcinilor de plan. Ei au confecţionat numeroase articole de îmbrăcăminte pentru oamenii muncii, îmbunătăţind continuu calitatea pro­duselor. In iureşul întrecerii socia­liste, care a cuprins întreaga masă a cooperatorilor, ritmul de lucru a devenit mereu mai viu. In zilele ce au urmat lui 23 August, ei au căutat şi caută să menţină ritmul sporit de lucru, să-l depăşească. Aceasta vă­deşte din plin felul în care se mun­ceşte astăzi in secţiile cooperativei. OAMENI LA MAŞINI Acei care lucrează acum ■confec­­ţiunile bărbăteşti la maşinile de cu­sut electrice, au lucrat cindva in con­diţii grele la maşini de cusut ma­nuale. Aceasta este o realitate despre care ar putea prea bine povesti Ru­­xanda Basarab, Elena Teodoru şi mulţi alţii dintre cooperatorii acestei secţii. Oamenii stăpinesc maşinile, le impun să lucreze mai repede, mai bine. Robul de ieri al maşinii, astăzi, o stăpîneşte, o conduce după vrerea sa. După fiecare schimb, la capătul benzilor se adună acum cite 100— 110 perechi de pantaloni bărbăteşti bine executaţi. Nu totdeauna insă roadele muncii erau aşa de bogate, înainte se intimpla să se lucre­ze intr-un schimb chiar mai pu­ţin de 56 de perechi — cit prevedeau normele de lucru. Cooperatorii au că­utat atunci să afle care-s greşelile din munca lor, să le lichideze. Ajutaţi­­de maistrul de secţie Mihai Popovici, ei au început să înlăture treptat ru­perile de aţă ce se iveau datorită ne­­îngrijirii atente a maşinilor, ruperi ce opreau lucrul minute în şir, s-au străduit să-şi organizeze mai bine locul de muncă. Ca urmare, numai în primele 22 de zile din august, ei au confecţionat peste plan 1500 de pe­rechi de pantaloni, iar în primele 3 zile lucrătoare de după 23 August încă 393 de perechi. Cooperatorii sunt mulţumiţi fiindcă au dovedit că pot munci mai bine. Mihai Popovici, Avram Goldstein, Teodor Ionescu şi toţi ceilalţi din secţie socotesc insă că aceasta nu e limita. Ei sint încredinţaţi că dacă omul stăpîneşte maşina, dacă el vrea să muncească mai bine, o poate face. Nimic nu-i stă in cale. O TIN­ARA DIN BRIGADA A II-a Era in urmă d­e vreo trei ani. Ele­na Julan se pregătea tocmai să plece la oraş să înveţe o meserie, să capete o calificare. Cei de acasă n-au vrut la început s-o lase să plece. Ziceau că-i prea tînără, că mai are vreme. Dar ea o ţinea una şi bună . — Eu vreau să învăţ a­coase. Şi ce-i dacă sunt mică. Voi creşte şi cu a continua timpul am să învăţ. Nimeni nu s-a născut pină acum învăţat. Şi intr-adevăr Elena Julan a, crescut in timpul acesta şi a în­văţat multe. Ea este acum una din cele mai bune lenjerese din brigada a II-a. De multe ori Natalia Şoldan, şefa benzii, aceea care a învăţat-o să „tragă” la maşină, se sfătuieşte cu ea asupra felului de organizare a muncii, împreună cu Maria Blă­­naru. Maria Condrat, Nuţi Ştrulo­­vici şi alte tinere brigadiere, ea a început să aplice metoda Lidiei Savelieva — de control pe fiecare fază a procesului de producţie. A­­ceasta a adus după sine îmbunătă­ţirea calităţii confecţiilor-Utemista Elena Julan îşi ajută in permanenţă tovarăşele de muncă. Atunci cînd Maria Mustaţă n-a fost disciplinată la lucru, ea­ a criticat-o aspru in consfătuirea brigăzii, iar apoi ii arăta de fiecare­ dată cînd greşea­ Ca urmare Maria Mustaţă munceşte acum bine, respectind dis­ciplina de producţie. Prin munca sa şi a celorlalte brigadiere, normele de lucru sunt în permanenţă depă­şite. In preajma lui 23 August bri­gadierele au lucrat zilnic peste pre­vederile normelor dite 35—40 că­măşi, iar apoi acest rezultat frumos a fost menţinut. Ele au obţinut în acelaşi timp şi importante econo­mii. Tinerele au economisit in cursul acestei luni aproape 40.000 de me­tri de aţă­ MODELE NOI Una din secţiile noi ale coopera­ţiei este secţia de producere a bu­nurilor de larg consum. Din cupoa­nele de marfă care nu pot fi folosite la confecţionarea unor alte articole, se confecţionează lenjerie şi îmbră­căminte pentru copii­ Zilnic secţia lucrează cantităţi importante de că­măşi, flanele, pantalonaşi, bluze, pi­jamale şi altele. Aglaia Dumitriu, ajutată de două cooperatoare, bro­dează fete de mese, iar la un război de ţesut se fac preşuri din bucăţile de material neutilizabile, care înainte erau livrate D.C.A.-ului. In ultima vreme, dorind să satisfacă intr-o mai mare măsură cerinţele oame­nilor muncii, un colectiv din coope­rativă, condus de conducătorul teh­nic M■ Stoleru, se preocupă de rea­lizarea unor noi modele de confec­­ţiuni. In scurt timp secţia va pune la dispoziţia cumpărătorilor, bluze­­ pentru copii din ,,ecose” şi costu­maşe ,,Catia” pentru copiii intre 2 şi 6 ani Totodată Aurelia Guţă, Zeilic Olga, M. Stoleru şi ceilalţi pregătesc modele noi de îmbrăcă­minte de iarnă. •­ Fiecare zi de muncă este pentru cooperatori o zi de întrecere, zi pli­nă de roade. Tot mai multe şi mai frumoase confecţiuni şi articole de lenjerie pleacă spre unităţile comer­ţului de stat, deoarece cooperatorii sunt datarit­i să producă mereu tot mai mult și mai bine. J. LENTER DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI Planul cooperatist al lui Lenin După cucerirea puterii de către proletariat, reorganizarea micii gos­podării ţărăneşti pe baze socialiste a constituit una din­­cele mai grele sarcini ale construcţiei socialiste. Această sarcină grandioasă şi-a gă­sit fundamentarea teoretică în cele­brul plan cooperatist, elaborat de conducătorul Partidului Comunist, V.I. Lenin,­­ marele plan de atra­gere a maselor ţărăneşti la opera de construire a socialismului. Elaborind planul său cooperatist, Lenin se baza pe indicaţiile înte­meietorilor comunismului ştiinţific. Marx şi Engels considerau că trece­rea gospodăriilor ţărăneşti răzleţe pe făgaşul marii agriculturi socialiste trebuie să aibă loc nu prin exproprie­rea forţată a ţăranilor cu gospodării mici, ci de bună voie, prin convinge­rea lor de necesitatea trecerii pe ca­lea dezvoltării socialiste. Dar întemeietorii comunismului şti­inţific au dat numai indicaţii gene­rale în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. Această pro­blemă din cele mai importante a fost ulterior elaborată şi concreti­zată de VI. Lenin şi de continuato­rul cauzei sale, LV. Stalin. Planul cooperatist al lui V.I­ Le­nin este una din cele mai importante părţi şi este indisolubil legat de pro­gramul leninist al construirii socia­lismului în U.R.SS., de­ programul transformării Rusiei, ţară înapoiată din punct de vedere economic, intr-un puternic stat socialist. Acest program preconiza în primul rînd industriali­zarea socialistă a ţării, dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei grele, electrificarea întregii economii naţionale. Construirea socialismului nu se putea limita numai la dezvoltarea­ prin toate mijloacele a industriei de N. NEMAKOV candidat în ştiinţe istorice * socialiste. Ea trebuia să cuprindă neapărat şi agricultura­ Programul leninist al construcţiei socialiste prevedea de asemenea transformarea agriculturii pe baze cooperatiste, so­cialiste, şi înfăptuirea revoluţiei cul­turale în ţară. In lucrarea sa „Impozitul în na­tură” şi în celebrul său plan coope­ratist, VI. Lenin a dat răspuns la una din cele mai dificile probleme ale luptei pentru socialism, arătînd care trebuie să fie atitudinea clasei muncitoare şi a partidului său faţă de ţărani, faţă de producătorii indivi­duali mici şi mijlocii în perioada construcţiei socialiste. Dezvoltînd învăţătura cu privire la­­victoria socialismului în U.R.S.S. Vf. Lenin a fost primul în istoria marxismului care a elaborat din punct de vedere teoretic căile de tre­cere a micilor gospodării ţărăneşti pe făgaşul marii producţii colective, pe făgaşul socialismului. In articolul său „Despre coopera­ţie”, V. I. Lenin a arătat care este deosebirea principială între cooperaţie in condiţiile dictaturii clasei munci­toare şi cooperaţia în condiţiile ca­pitalismului. In condiţiile capitalismu­lui, cooperaţia este o instituţie capita­listă, un apendice la mecanismul orînduirii capitaliste, o anexă a aces­tuia, care înlesneşte exploatarea oa­menilor muncii de către capitalul mo­nopolist. In condiţiile Puterii Sovie­tice, dimpotrivă, cooperaţia devine un puternic mijloc de construire a socialismului. V I. Lenin a arătat că in condiţiile orînduirii sovietice în­treprinderile cooperatiste nu se deo­sebesc de întreprinderile socialiste, dacă ele sînt bazate pe mijloacele de producţie aparţinind statului, adică clasei muncitoare. In condiţiile Pu­terii Sovietice, cooperaţia ia o im­portanţă excepţională. După cum­ sublinia Lenin, ea coincide pe de-a întregul cu socialismul. In condi­ţiile dictaturii proletariatului, simpla creştere a cooperaţiei este identică cu creşterea socialismului. V.I. Lenin, Partidul Comunist, con­siderau că mişcarea maselor ţărăneşti spre socialism va trece tocmai prin cooperaţie, ea fiind calea cea mai simplă, mai uşoară şi mai accesibilă pentru ţărani. Prin încadrarea in cooperative a celor mai largi mase ale populaţiei, scria V.L Lenin „noi am găsit măsura în care se poate îmbina interesul privat, interesul privat comercial, cu verificarea şi controlul acestuia de către stat, mă­sura subordonării interesului privat intereselor generale, care înainte constituia piatra de încercare pentru mulţi, foarte mulţi socialişti”. Totodată, V.I. Lenin a atras aten­ţia asupra uriaşului rol educativ al cooperaţiei. Ţăranul, participînd la munca de conducere a cooperaţiei, făcînd parte din comisiile de cenzori, din comisiile pe magazine, discutînd şi rezolvînd diferite probleme în cadrul adunărilor generale ale mem­brilor cooperativei, se obişnuieşte treptat cu conducerea treburilor obşteşti, capătă deprinderi colec­tiviste-V.I. Lenin a fundamentat din punct de vedere teoretic calea complicată a atragerii maselor ţărănimii mun­citoare pe făgaşul construcţiei socia­liste, a relevat importanţa coopera­ţiei ca unica formă organizatorică justă a mişcării ţăranilor spre so­cialism, a trasat programul încadră­rii populaţiei rurale în cooperative ca mijloc principal al mişcării spre socialism­­Planul cooperatist al lui Lenin a stat la baza întregii activi­tăţii ulterioare a Partidului Comunist şi a Statului Sovietic în domeniul construirii socialismului in U.R.S.S. in domeniul transformării micii pro­ducţii ţărăneşti de mărfuri pe bazele marii producţii colective, îndeplinind indicaţiile lui VI. Le­nin, Partidul Comunist, sub condu­cerea lui I. V. Stalin, marele continuator al cauzei lui Lenin, a întărit tot mai mult alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare, a mobilizat masele munci­toare de la oraşe şi sate pentru dez­voltarea prin toate mijloacele a in­dustriei grele şi organizarea în coo­perative a populaţiei. Orientarea spre colectivizarea a­­griculturii adoptată la Congresul al XV-lea a constituit o importantă etapă în lupta Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pentru traduce­rea în viaţă a planului cooperatist al lui Lenin­ Planul de colectivizare a agriculturii, elaborat de Partidul Co­munist sub conducerea lui I. V. Stalin, a prevăzut unirea în masă a ţăranilor în cooperative de producţie­­colhozuri, indicind artelul agricol ca fiind veriga principală, fundamentală, a construcţiei colhoznice, a funda­mentat necesitatea trecerii de la po­litica de îngrădire şi înlăturare a chiaburimii la politica­ de lichidare a chiaburimii ca clasă. In acest plan se acorda o mare atenţie construirii de staţiuni de ma­şini şi tractoare ca puncte de sprijin in opera de transformare socialistă a agriculturii. Succesele industriei socialiste, dez­voltarea sovhozurilor şi colhozurilor, întărirea alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare, au creat condiţiile necesare, economice şi politice, pentru colectivizarea com­pactă. Pe baza colectivizării com­pacte, Puterea Sovietică a înfăptuit la sfirşitul anului 1929 trecerea la politica de lichidare a chiaburimii ca clasă. Au fost abrogate legile referitoare la arendarea pămintului şi angajarea braţelor de muncă, s-a anulat interzicerea deschiaburirii, dîndu-se voie ţăranilor să confişte, in folosul colhozurilor, vitele, maşinile şi tot inventarul chiaburilor. Chiabu­­rimea a fost expropriată. Colectivizarea agriculturii in URSS a fost o transformare revoluţionară din cele mai adinei, echivalentă prin urmările sale cu Revoluţia din Octom­brie 1917. înlocuirea vechilor relaţii de pro­ducţie la sate prin relaţii noi, de producţie, prin relaţii colectiviste, a făcut posibilă dezvoltarea uriaşă a forţelor de producţie ale agriculturii, realizarea unui continuu şi puternic avint al întregii economii naţionale a ţării, întărirea şi mai mult a ca­pacităţii de apărare a Statului So­vietic. In urma victoriei orînduirii colhoznice, agricultura U.R.S.S. a de­venit cea mai mare, cea mai mecani­zată agricultură din lume. Experienţa de mai mulţi ani a do­vedit fără putinţă de tăgadă marea forţă vitală a orînduirii colhoznice. Colhozurile au rezistat cu cinste la grelele încercări ale Marelui Război pentru Apărarea Patriei, asigurind a­­provizionarea neîntreruptă a armatei şi populaţiei ţării cu alimente, iar a industriei cu materii prime. In pe­rioada de după război orînduirea col­hoznică a dat posibilitatea ţărănimii sovietice să vindece într-o perioadă de timp scurt, rănile pricinuite de război şi să asigure dez­voltarea şi întărirea continuă a gospodăriei obşteşti, întinderea supra­feţelor cultivate şi producţia la hectar a principalelor culturi agricole nu numai că au atins nivelul dinainte de război, dar l-au şi depăşit. In ca­drul Plenarelor din septembrie şi februarie-martie, C.C. al P.C.U.S. a trasat un program concret pentru rea­lizarea unui avint considerabil al a­­griculturii în următorii 2—3 ani. Au fost elaborate şi se şi traduc in viaţă măsurile pentru ridicarea cointeresă­rii economice a colhozurilor şi col­hoznicilor în dezvoltarea producţiei colhoznice a fost dusă o muncă im­portantă de întărire a S.M.T.-urilor şi colhozurilor cu cadre şi de întărire a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Planul cooperatist al lui Lenin şi experienţa înfăptuirii lui în U.R.S.S. au o uriaşă importanţă internaţiona­lă. Orinduirea colhoznică, creată pentru prima oară în U.R.S.S. pe baza traducerii in viaţă a planului cooperatist al lui Lenin, indică ţără­nimii muncitoare din întreaga lume unica cale justă pentru a scăpa de mizerie şi de jugul capitalisto-moşie­­resc. Pe drumul arătat de V.I. Lenin şi verificat de experienţa construirii so­cialismului în U.R.S.S. păşesc mi­lioane de oameni ai muncii din ţările de democraţie populară­­. Ducind o politică de alianţă trai­nică a clasei muncitoare cu ţărăni­mea muncitoare, partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările de demo­craţie populară rezolvă cu su­cces sarcinile construirii socialismului la oraşe şi sate. Convingîndu-se din propria ex­perienţă de avantajele marilor gos­podării colective faţă de micile gos­podării individuale, ţărănimea mun­­ciioare din ţările de democraţie popu­lară păşeşte din ce în c­e mai ferm pe drumul colectivizării. Sectorul socialist a cucerit de pe acum pozi­ţii temeinice în agricultură. Mişcarea cooperatistă se intensi­fică de asemenea pe an ce trece în satul chinez, învăţătura marxist-leninistă cu pui­­privire la transformarea întregii vieţi sociale la oraşe şi sate pe baze so­cialiste luminează oamenilor muncii din toate ţările calea luptei pentru o­ viaţă frâuă*- fericită.

Next