Flacăra Iaşului, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2495-2520)
1954-09-01 / nr. 2495
tf. 2995 PESCAHE ÎÂŞPEPI VIAŢA DE PARTID Ne pregătim pentru începerea noului an şcolar în sistemul învățămîntului de partid Pentru comitetul de partid de la Atelierele C.F..R „Ilie Pintilie” pregătirea temeinică a noului an şcolar în învăţămîntul de partid constituie o preocupare importantă. In cadrul unei şedinţe a comitetului s-a pus în discuţie organizarea noului an şcolarTrăgind învăţăminte din lipsurile manifestate anul trecut, cînd goana după un număr cit mai mare de cercuri şi cursuri a făcut să fie neglijată calitatea învăţămîntului, comitetul de partid şi-a propus de la început să formeze cercuri şi cursuri potrivit cu posibilitatea de a asigura conducerea lor de către propagandişti corespunzători din punct de vedere politic, şi al pregătirii lor ideologice. S-a stabilit pentru noul an şcolar 10 cursuri serale, 2 cercuri de Istoria P.C.U.S. anul I şi un cerc de Istoria P.C.U.S. anul II. Pentru noul an s-a stabilit de asemenea organizarea unui curs de Istorie a P. M R., care are ca scop de a da cunoştinţe tinerilor membri de partid şi candidaţilor despre trecutul glorios de luptă al PM.R. Comitetul de partid a acordat o atenţie deosebită pregătirii activului de propagandişti necesari, dintre cei mai pregătiţi tovarăşi, conştient că de aceasta depinde calitatea învăţămîntului. Majoritatea propagandiştilor care vor funcţiona în acest an şcolar sunt propagandişti cu experienţă în muncă. Printre ei sunt tov. V. Secară, Pantelimonu Ceauşu şi alţii. De asemenea, comitetul de partid a selecţionat noi propagandişti pentru a completa numărul necesar dintre cursanţii cei mai buni. Comitetul de partid a sprijinit de asemenea selecţionarea propagandiştilor pentru organizaţia de tineret. Comitetul de partid a mobilizat organizaţiile de bază să treacă din timp la selecţionarea cursanţilor. Prelucrînd cu secretarii organizaţiilor de bază instrucţiunile privind începerea noului an şcolar, pe baza Hotărîrii C.C. al P.M.R, comitetul de partid, le-a atras în mod deosebit atenţia că baza muncii in această privinţă trebuie s-o constituie discuţiile individuale, cu fiecare tovarăş in parte. Toţi membrii birourilor organizaţiilor de bază trebuie să participe la selecţionarea tovarăşilor pentru învăţămintul de partid, să discute individual cu membrii de partid. In discuţiile individuale pe care le poartă membrii birourilor organizaţiilor de bază, ei stimulează dorinţa membrilor de partid de a învăţa. Doitrei tovarăşi din birourile organizaţiilor de bază stau de vorbă cu membrii de partid care îşi manifestă dorinţa de a fi înscrişi într-un curs, pentru a vedea nivelul politic al aacestora şi a le putea recomanda forma de învăţămînt mai potrivită Procedind în acest fel, organizaţia de bază de la vagonat, de exemplu, a reuşit să selecţioneze pină în prezent 15 tovarăşi. Aceeaşi preocupare o manifestă şi organizaţia de bază de la montaj ş.a. Ţinînd seama de faptul că la baza studiului în cercuri şi cursuri trebuie să stea dorinţa fiecărui cursant de a studia individual, comitetul de partid nu a admis ca vreun tovarăş să fie înscris in învăţămînt fără voia sa. Aceasta a făcut ca mulţi membri de partid să-şi manifeste dorinţa de a urma o formă superioară a învăţămîntului de partid ca de exemplu , universitatea serală de marxism-leninism, însufleţiţi de dorinţa de a învăţa, comunişti ca N. Dumitriu, Alex. Sovietov, C Baian şi alţii, au cerut singuri să fie încadraţi intr-un curs de studiu corespunzător nivelului lor de cunoştinţe Munca de lămurire dusă în rîndul membrilor de partid şi a nemembrilor de partid a făcut să crească şi dorinnţa multor fruntaşi în întrecerea socialistă, maiştri şi ingineri, de a învăţa. Ei au cerut să fie încadraţi în învăţămîntul de partid. Trebuie spus însă că deşi unele birouri de organizaţii de bază au obţinut rezultate bune în privinţa selecţionării cursanţilor, se mai găsesc totuşi şi unele, care tărăgănează terminarea la timp a selecţionării acestora. Aşa, de pildă, tov. V. Dumitriu, secretar al organizaţiei de bază de la Rotăria Nouă, deşi cunoaşte destul de bine criteriile de selecţionare a cursanţilor, deşi a format comisia de selecţionare şi are propagandist, n-a trecut totuşi să facă nici o înscriere, sub motiv că mai este timp. Tov- V- Dimitriu încă n-a tras învăţăminte de anul trecut, cînd cursul din această secţie mergea defectuos, pentru că nu exista o omogenitate a cursanţilor în privinţa nivelului lor de cunoştinţe. Tov. I. Zamfir, secretarul organizaţiei de bază de la secţia administrativă e mai operativ şi crede că în două zile toţi funcţionarii vor fi încadraţi in forme de învăţămînt corespunzătoare. Biroul organizaţiei de bază de la strungărie, a lăsat selecţionarea cursanţilor numai în seama tov. secretar V. Pastrama, care muncind pentru rezolvarea unor alte probleme, „mai importante”, ale producţiei, a lăsat ca ridicarea nivelului politic al muncitorilor să se facă de la sine-Biroul organizaţiei de bază n-a dus nici un fel de muncă de agitaţie în rîndul muncitorilor, iar la gazeta de perete nu s-a scris încă nici un articol despre importanţa învăţămîntului de partid-Multe din aceste lipsuri se datoresc faptului că însuşi comitetul de partid a dat dovadă de birocratism, s-a mulţumit cu instruirea birourilor organizaţiilor de bază şi n-a organizat un control temeinic asupra felului în care muncesc membrii birourilor pentru traducerea în viaţă a Hotărîrii C.C. Astfel, s-a adeverit încă odată faptul că fără un control temeinic şi sistematic, chiar şi cele mai bune hotărîri şi indicaţii pot să rămină pe hîrtie. Faţă de aceste lipsuri, comitetul de partid a luat o serie de măsuri menite a duce la îmbunătăţirea muncii de selecţionare a cursanţilor. Printre aceste măsuri este şi aceea de a trimite în fiecare organizaţie de bază cite un membru al comitetului, care să sprijine şi să îndrume activitatea acestora. In timpul scurt care amai rămas pină la începerea noului an şcolar, comitetul de partid, prin măsurile luate va putea asigura o bună organizare a cursurilor şi cercurilor învăţămintului de partid. I.VARNALT secretar al comitetului de partid de la Atelierele CFR. „Ilie Pintilie” Realizările subfilialei S. R. S. C. Roman Luptind pentru o colaborare cit mai strinsă cu tehnicienii, inginerii -profesorii, activiştii pe tărim social sau cultural, subfiliala S.R.S.C. Roman a înregistrat o serioasă creştere calitativă a conferinţelor, in felul acesta şi numărul participanţilor la conferinţe, sporind simţitor. Numai în luna august la cele 62 conferinţe ce s-au ţinut pină acum, au participat peste 7000 de oameni ai muncii din diferite domenii de producţie. O mare atenţie s-a acordat răspîndirii prin conferinţe şi material documentar a ştiinţei agrotehnice sovietice in rindul ţăranilor colectivişti, întovărăşiţi sau cu loturi individuale de pămint. In urma conferinţei: „Din experienţa gospodăriei agricole colective „Filimon Sirbu“ şi a brigăzilor sale“, ţinută la toate gospodăriile colective din raion au luat fiinţă pină acum echipe şi brigăzi pe ramuri de muncă la Horia, Doljeşti şi Gidinţi. Cu mare interes sunt urmărite şi conferinţele cu caracter politico-social. In numeroase părţi după astfel de conferinţe urmează discuţii vii, în felul acesta problemele fiind adîncite şi înţelese de toţi cei prezenţi la conferinţă. Astfel, de pildă, in comuna Stăniţa la conferinţa : ,,Ce a dat regimul de democraţie populară ţărănimii muncitoare“ au participat peste 150 de ţărani muncitori. La sfirşitul conferinţei au luat cuvîntul numeroşi ţărani muncitori, printre care Liţcaru Vasile, Gh. Răpan, Vasile Mircescu şi alţii, care au arătat grija pe care partidul şi guvernul o poartă ţărănimii muncitoare, interesul deosebit faţă de creşterea producţiei agricole. Cu toate că această subfilială a înregistrat însemnate succese, faptul că mai sînt sate unde nu s-au ţinut pînă acum conferinţe, neexistînd nici un număr suficient de împuterniciţi, precum şi faptul că unele întreprinderi nu sunt activizate determină lipsuri pe care consiliul de conducere al subfilialei SRSC Roman trebuie in timpul cel mai scurt să şi le lichideze. Numai in felul acesta, neprecupeţind eforturile şi invingind greutăţile ce le mai intîmpină ea va fi la înălţimea sarcinilor ce-i stau în faţă. DORA CRUPARU corespondentă Condiţii mai bune de muncă şi de trai Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere de la Atelierele C.F.R. Paşcani, îndrumate îndeaproape de organizaţia de bază, manifestă o atenţie mult sporita in vederea asigurării unor condiţii tot mai bune de lucru şi de trai pentru muncitori. In această direcţie au fost obţinute realizări însemnate, care au imprimat întregului colectiv un nou şi puternic imbold in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Aşa de exemplu, printre altele, a fost montat un grup Diesel de 180 h.p. cu compresorul respectiv, care a permis o considerabilă creştere a debitului de aer comprimat necesar producţiei de la secţia II-a vagoanemarfă. De asemeni, acoperişul halei acestei secţii a fost reparat şi modificat. Totodată se continuă cu succes şi lucrările de montare a unui nou ciocan, acţionat mecanic, de 1400 kg. Muncitorii din atelierul mecanic lucrează acum în mai bune condiţii, datorită faptului că a fost montată o nouă bormaşină. Acest fapt înlătură aglomerarea lucrului la maşinile de găurit, permiţind o simţitoare creştere a productivităţii muncii in atelierul respectiv. Paralel cu atenţia acordată îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, au început să fie satisfăcute într-o măsură tot mai mare şi nevoile celor ce muncesc, la Atelierele C.F.R. Paşcani. Printre realizările obţinute în acest domeniu se situiază construirea unei noi bucătării, care va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire a hranei pentru cei ce iau masa la cantină. De curând, a fost dat în folosinţa muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Paşcani un sanatoriu de noapte modern şi a fost sporită baza materiala a gospodăriei anexe, prin construirea unei crescătorii de porcine. C. BEJAN corespondent -CPT Obligaţiunii© CEC 4 la sută cu cîştiguri Casa de economii şi consemnaţiuni, Direcţia Regională Iaşi aduce la cunoştinţă că începind de astăzi 1 septembrie la toate unităţile CEC din oraş şi regiune, mandatarii CEC din instituţii, întreprinderi, G.A.S., gospodării agricole colective, precum şi la toate oficiile poştale s-au pus în vinzare obligaţiuni CEC 4% cu cîştiguri. Cumpărătorii obligaţiunilor CEC 4% cu cîştiguri pot participa la cele 6 trageri de bază care au loc la fiecare două luni, precum şi la tragerea suplimentară care are loc la 30 septembrie a fiecărui an. Pentru tragerea suplimentară obligaţiunile trebuiesc cumpărate cu cel puţin 9 luni înainte de data tragerii. La cele 7 trageri anuale se acordă 25.000 de cîştiguri în valoare de 35.000 lei, 25.000, 10.000 şi 5.000 lei şi alte numeroase cîştiguri totalizînd 14.101.200 lei. Obligaţiunile sunt la purtătorObligaţiunile şi cîştigurile sunt scutite de orice fel de impozite şi taxe. pag. 3-1 Întrecere In intimpinarea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, membrii Cooperativei de producţie meşteşugărească „1 Mai’ din Iaşi, au dobindit rezultate frumoase in îndeplinirea sarcinilor de plan. Ei au confecţionat numeroase articole de îmbrăcăminte pentru oamenii muncii, îmbunătăţind continuu calitatea produselor. In iureşul întrecerii socialiste, care a cuprins întreaga masă a cooperatorilor, ritmul de lucru a devenit mereu mai viu. In zilele ce au urmat lui 23 August, ei au căutat şi caută să menţină ritmul sporit de lucru, să-l depăşească. Aceasta vădeşte din plin felul în care se munceşte astăzi in secţiile cooperativei. OAMENI LA MAŞINI Acei care lucrează acum ■confecţiunile bărbăteşti la maşinile de cusut electrice, au lucrat cindva in condiţii grele la maşini de cusut manuale. Aceasta este o realitate despre care ar putea prea bine povesti Ruxanda Basarab, Elena Teodoru şi mulţi alţii dintre cooperatorii acestei secţii. Oamenii stăpinesc maşinile, le impun să lucreze mai repede, mai bine. Robul de ieri al maşinii, astăzi, o stăpîneşte, o conduce după vrerea sa. După fiecare schimb, la capătul benzilor se adună acum cite 100— 110 perechi de pantaloni bărbăteşti bine executaţi. Nu totdeauna insă roadele muncii erau aşa de bogate, înainte se intimpla să se lucreze intr-un schimb chiar mai puţin de 56 de perechi — cit prevedeau normele de lucru. Cooperatorii au căutat atunci să afle care-s greşelile din munca lor, să le lichideze. Ajutaţide maistrul de secţie Mihai Popovici, ei au început să înlăture treptat ruperile de aţă ce se iveau datorită neîngrijirii atente a maşinilor, ruperi ce opreau lucrul minute în şir, s-au străduit să-şi organizeze mai bine locul de muncă. Ca urmare, numai în primele 22 de zile din august, ei au confecţionat peste plan 1500 de perechi de pantaloni, iar în primele 3 zile lucrătoare de după 23 August încă 393 de perechi. Cooperatorii sunt mulţumiţi fiindcă au dovedit că pot munci mai bine. Mihai Popovici, Avram Goldstein, Teodor Ionescu şi toţi ceilalţi din secţie socotesc insă că aceasta nu e limita. Ei sint încredinţaţi că dacă omul stăpîneşte maşina, dacă el vrea să muncească mai bine, o poate face. Nimic nu-i stă in cale. O TINARA DIN BRIGADA A II-a Era in urmă de vreo trei ani. Elena Julan se pregătea tocmai să plece la oraş să înveţe o meserie, să capete o calificare. Cei de acasă n-au vrut la început s-o lase să plece. Ziceau că-i prea tînără, că mai are vreme. Dar ea o ţinea una şi bună . — Eu vreau să învăţ acoase. Şi ce-i dacă sunt mică. Voi creşte şi cu a continua timpul am să învăţ. Nimeni nu s-a născut pină acum învăţat. Şi intr-adevăr Elena Julan a, crescut in timpul acesta şi a învăţat multe. Ea este acum una din cele mai bune lenjerese din brigada a II-a. De multe ori Natalia Şoldan, şefa benzii, aceea care a învăţat-o să „tragă” la maşină, se sfătuieşte cu ea asupra felului de organizare a muncii, împreună cu Maria Blănaru. Maria Condrat, Nuţi Ştrulovici şi alte tinere brigadiere, ea a început să aplice metoda Lidiei Savelieva — de control pe fiecare fază a procesului de producţie. Aceasta a adus după sine îmbunătăţirea calităţii confecţiilor-Utemista Elena Julan îşi ajută in permanenţă tovarăşele de muncă. Atunci cînd Maria Mustaţă n-a fost disciplinată la lucru, ea a criticat-o aspru in consfătuirea brigăzii, iar apoi ii arăta de fiecare dată cînd greşea Ca urmare Maria Mustaţă munceşte acum bine, respectind disciplina de producţie. Prin munca sa şi a celorlalte brigadiere, normele de lucru sunt în permanenţă depăşite. In preajma lui 23 August brigadierele au lucrat zilnic peste prevederile normelor dite 35—40 cămăşi, iar apoi acest rezultat frumos a fost menţinut. Ele au obţinut în acelaşi timp şi importante economii. Tinerele au economisit in cursul acestei luni aproape 40.000 de metri de aţă MODELE NOI Una din secţiile noi ale cooperaţiei este secţia de producere a bunurilor de larg consum. Din cupoanele de marfă care nu pot fi folosite la confecţionarea unor alte articole, se confecţionează lenjerie şi îmbrăcăminte pentru copii Zilnic secţia lucrează cantităţi importante de cămăşi, flanele, pantalonaşi, bluze, pijamale şi altele. Aglaia Dumitriu, ajutată de două cooperatoare, brodează fete de mese, iar la un război de ţesut se fac preşuri din bucăţile de material neutilizabile, care înainte erau livrate D.C.A.-ului. In ultima vreme, dorind să satisfacă intr-o mai mare măsură cerinţele oamenilor muncii, un colectiv din cooperativă, condus de conducătorul tehnic M■ Stoleru, se preocupă de realizarea unor noi modele de confecţiuni. In scurt timp secţia va pune la dispoziţia cumpărătorilor, bluze pentru copii din ,,ecose” şi costumaşe ,,Catia” pentru copiii intre 2 şi 6 ani Totodată Aurelia Guţă, Zeilic Olga, M. Stoleru şi ceilalţi pregătesc modele noi de îmbrăcăminte de iarnă. • Fiecare zi de muncă este pentru cooperatori o zi de întrecere, zi plină de roade. Tot mai multe şi mai frumoase confecţiuni şi articole de lenjerie pleacă spre unităţile comerţului de stat, deoarece cooperatorii sunt datariti să producă mereu tot mai mult și mai bine. J. LENTER DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI Planul cooperatist al lui Lenin După cucerirea puterii de către proletariat, reorganizarea micii gospodării ţărăneşti pe baze socialiste a constituit una dincele mai grele sarcini ale construcţiei socialiste. Această sarcină grandioasă şi-a găsit fundamentarea teoretică în celebrul plan cooperatist, elaborat de conducătorul Partidului Comunist, V.I. Lenin, marele plan de atragere a maselor ţărăneşti la opera de construire a socialismului. Elaborind planul său cooperatist, Lenin se baza pe indicaţiile întemeietorilor comunismului ştiinţific. Marx şi Engels considerau că trecerea gospodăriilor ţărăneşti răzleţe pe făgaşul marii agriculturi socialiste trebuie să aibă loc nu prin exproprierea forţată a ţăranilor cu gospodării mici, ci de bună voie, prin convingerea lor de necesitatea trecerii pe calea dezvoltării socialiste. Dar întemeietorii comunismului ştiinţific au dat numai indicaţii generale în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. Această problemă din cele mai importante a fost ulterior elaborată şi concretizată de VI. Lenin şi de continuatorul cauzei sale, LV. Stalin. Planul cooperatist al lui V.I Lenin este una din cele mai importante părţi şi este indisolubil legat de programul leninist al construirii socialismului în U.R.SS., de programul transformării Rusiei, ţară înapoiată din punct de vedere economic, intr-un puternic stat socialist. Acest program preconiza în primul rînd industrializarea socialistă a ţării, dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei grele, electrificarea întregii economii naţionale. Construirea socialismului nu se putea limita numai la dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei de N. NEMAKOV candidat în ştiinţe istorice * socialiste. Ea trebuia să cuprindă neapărat şi agricultura Programul leninist al construcţiei socialiste prevedea de asemenea transformarea agriculturii pe baze cooperatiste, socialiste, şi înfăptuirea revoluţiei culturale în ţară. In lucrarea sa „Impozitul în natură” şi în celebrul său plan cooperatist, VI. Lenin a dat răspuns la una din cele mai dificile probleme ale luptei pentru socialism, arătînd care trebuie să fie atitudinea clasei muncitoare şi a partidului său faţă de ţărani, faţă de producătorii individuali mici şi mijlocii în perioada construcţiei socialiste. Dezvoltînd învăţătura cu privire lavictoria socialismului în U.R.S.S. Vf. Lenin a fost primul în istoria marxismului care a elaborat din punct de vedere teoretic căile de trecere a micilor gospodării ţărăneşti pe făgaşul marii producţii colective, pe făgaşul socialismului. In articolul său „Despre cooperaţie”, V. I. Lenin a arătat care este deosebirea principială între cooperaţie in condiţiile dictaturii clasei muncitoare şi cooperaţia în condiţiile capitalismului. In condiţiile capitalismului, cooperaţia este o instituţie capitalistă, un apendice la mecanismul orînduirii capitaliste, o anexă a acestuia, care înlesneşte exploatarea oamenilor muncii de către capitalul monopolist. In condiţiile Puterii Sovietice, dimpotrivă, cooperaţia devine un puternic mijloc de construire a socialismului. V I. Lenin a arătat că in condiţiile orînduirii sovietice întreprinderile cooperatiste nu se deosebesc de întreprinderile socialiste, dacă ele sînt bazate pe mijloacele de producţie aparţinind statului, adică clasei muncitoare. In condiţiile Puterii Sovietice, cooperaţia ia o importanţă excepţională. După cum sublinia Lenin, ea coincide pe de-a întregul cu socialismul. In condiţiile dictaturii proletariatului, simpla creştere a cooperaţiei este identică cu creşterea socialismului. V.I. Lenin, Partidul Comunist, considerau că mişcarea maselor ţărăneşti spre socialism va trece tocmai prin cooperaţie, ea fiind calea cea mai simplă, mai uşoară şi mai accesibilă pentru ţărani. Prin încadrarea in cooperative a celor mai largi mase ale populaţiei, scria V.L Lenin „noi am găsit măsura în care se poate îmbina interesul privat, interesul privat comercial, cu verificarea şi controlul acestuia de către stat, măsura subordonării interesului privat intereselor generale, care înainte constituia piatra de încercare pentru mulţi, foarte mulţi socialişti”. Totodată, V.I. Lenin a atras atenţia asupra uriaşului rol educativ al cooperaţiei. Ţăranul, participînd la munca de conducere a cooperaţiei, făcînd parte din comisiile de cenzori, din comisiile pe magazine, discutînd şi rezolvînd diferite probleme în cadrul adunărilor generale ale membrilor cooperativei, se obişnuieşte treptat cu conducerea treburilor obşteşti, capătă deprinderi colectiviste-V.I. Lenin a fundamentat din punct de vedere teoretic calea complicată a atragerii maselor ţărănimii muncitoare pe făgaşul construcţiei socialiste, a relevat importanţa cooperaţiei ca unica formă organizatorică justă a mişcării ţăranilor spre socialism, a trasat programul încadrării populaţiei rurale în cooperative ca mijloc principal al mişcării spre socialismPlanul cooperatist al lui Lenin a stat la baza întregii activităţii ulterioare a Partidului Comunist şi a Statului Sovietic în domeniul construirii socialismului in U.R.S.S. in domeniul transformării micii producţii ţărăneşti de mărfuri pe bazele marii producţii colective, îndeplinind indicaţiile lui VI. Lenin, Partidul Comunist, sub conducerea lui I. V. Stalin, marele continuator al cauzei lui Lenin, a întărit tot mai mult alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, a mobilizat masele muncitoare de la oraşe şi sate pentru dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei grele şi organizarea în cooperative a populaţiei. Orientarea spre colectivizarea agriculturii adoptată la Congresul al XV-lea a constituit o importantă etapă în lupta Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pentru traducerea în viaţă a planului cooperatist al lui Lenin Planul de colectivizare a agriculturii, elaborat de Partidul Comunist sub conducerea lui I. V. Stalin, a prevăzut unirea în masă a ţăranilor în cooperative de producţiecolhozuri, indicind artelul agricol ca fiind veriga principală, fundamentală, a construcţiei colhoznice, a fundamentat necesitatea trecerii de la politica de îngrădire şi înlăturare a chiaburimii la politica de lichidare a chiaburimii ca clasă. In acest plan se acorda o mare atenţie construirii de staţiuni de maşini şi tractoare ca puncte de sprijin in opera de transformare socialistă a agriculturii. Succesele industriei socialiste, dezvoltarea sovhozurilor şi colhozurilor, întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, au creat condiţiile necesare, economice şi politice, pentru colectivizarea compactă. Pe baza colectivizării compacte, Puterea Sovietică a înfăptuit la sfirşitul anului 1929 trecerea la politica de lichidare a chiaburimii ca clasă. Au fost abrogate legile referitoare la arendarea pămintului şi angajarea braţelor de muncă, s-a anulat interzicerea deschiaburirii, dîndu-se voie ţăranilor să confişte, in folosul colhozurilor, vitele, maşinile şi tot inventarul chiaburilor. Chiaburimea a fost expropriată. Colectivizarea agriculturii in URSS a fost o transformare revoluţionară din cele mai adinei, echivalentă prin urmările sale cu Revoluţia din Octombrie 1917. înlocuirea vechilor relaţii de producţie la sate prin relaţii noi, de producţie, prin relaţii colectiviste, a făcut posibilă dezvoltarea uriaşă a forţelor de producţie ale agriculturii, realizarea unui continuu şi puternic avint al întregii economii naţionale a ţării, întărirea şi mai mult a capacităţii de apărare a Statului Sovietic. In urma victoriei orînduirii colhoznice, agricultura U.R.S.S. a devenit cea mai mare, cea mai mecanizată agricultură din lume. Experienţa de mai mulţi ani a dovedit fără putinţă de tăgadă marea forţă vitală a orînduirii colhoznice. Colhozurile au rezistat cu cinste la grelele încercări ale Marelui Război pentru Apărarea Patriei, asigurind aprovizionarea neîntreruptă a armatei şi populaţiei ţării cu alimente, iar a industriei cu materii prime. In perioada de după război orînduirea colhoznică a dat posibilitatea ţărănimii sovietice să vindece într-o perioadă de timp scurt, rănile pricinuite de război şi să asigure dezvoltarea şi întărirea continuă a gospodăriei obşteşti, întinderea suprafeţelor cultivate şi producţia la hectar a principalelor culturi agricole nu numai că au atins nivelul dinainte de război, dar l-au şi depăşit. In cadrul Plenarelor din septembrie şi februarie-martie, C.C. al P.C.U.S. a trasat un program concret pentru realizarea unui avint considerabil al agriculturii în următorii 2—3 ani. Au fost elaborate şi se şi traduc in viaţă măsurile pentru ridicarea cointeresării economice a colhozurilor şi colhoznicilor în dezvoltarea producţiei colhoznice a fost dusă o muncă importantă de întărire a S.M.T.-urilor şi colhozurilor cu cadre şi de întărire a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Planul cooperatist al lui Lenin şi experienţa înfăptuirii lui în U.R.S.S. au o uriaşă importanţă internaţională. Orinduirea colhoznică, creată pentru prima oară în U.R.S.S. pe baza traducerii in viaţă a planului cooperatist al lui Lenin, indică ţărănimii muncitoare din întreaga lume unica cale justă pentru a scăpa de mizerie şi de jugul capitalisto-moşieresc. Pe drumul arătat de V.I. Lenin şi verificat de experienţa construirii socialismului în U.R.S.S. păşesc milioane de oameni ai muncii din ţările de democraţie populară. Ducind o politică de alianţă trainică a clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară rezolvă cu succes sarcinile construirii socialismului la oraşe şi sate. Convingîndu-se din propria experienţă de avantajele marilor gospodării colective faţă de micile gospodării individuale, ţărănimea munciioare din ţările de democraţie populară păşeşte din ce în ce mai ferm pe drumul colectivizării. Sectorul socialist a cucerit de pe acum poziţii temeinice în agricultură. Mişcarea cooperatistă se intensifică de asemenea pe an ce trece în satul chinez, învăţătura marxist-leninistă cu puiprivire la transformarea întregii vieţi sociale la oraşe şi sate pe baze socialiste luminează oamenilor muncii din toate ţările calea luptei pentru o viaţă frâuă*- fericită.