Flacăra Iaşului, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2521-2547)

1954-10-01 / nr. 2521

f . Ár Nr 2521 FLACARA IAŞULU! INFORMAŢII DE PARTID In pragul deschiderii noului an şcolar în sistemul învățămîntului de partid Zilele acestea, în oraşul Iaşi şi in celelalte oraşe din trimis ziarului nostru scrisori care oglindesc pregătirile regiunea noastră se pot deschide cercurile si cursurile efectuate în acest scop şi hotărîrea lor fermă de a învăţămîntului de partid. lupta cu forţe sporite pentru ridicarea nivelului muncii Salutînd cu bucurie deschiderea noului an şcolar în de propagandă şi însuşirea temeinică a bazelor marxism e sistemul învăţămîntului de partid, mulţi secretari ai leninismului, organizaţiilor de bază, propagandişti şi cursanţi au Publicăm cîteva din aceste scrisori. Vom ridica la un nivel mai înalt propaganda de partid Ridicarea nivelului propagandei de partid depinde in mare măsură de felul cum organizaţiile de bază con­duc desfăşurarea invăţămîntului de partid, de modul în care acestea controlează dacă membrii şi candi­daţii de partid se străduiesc să-şi în­suşească învăţătura marxist-leninistă. Inţelegind importanţa acestei sar­cini, organizaţia de bază de la Ser­viciul tehnic al Atelierelor C.F.R. Paşcani a luptat în permanenţă pen­tru buna pregătire şi desfăşurare a expunerilor şi convorbirilor ce s-au ţinut , cursul seral din anul şcolar trecut, ceea ce a dus la ridicarea ni­velului ideologico-politic al cursan­ţilor. Ne putem mindri cu tov. D.An­­t­.iş Constantin, Constantin Bran, ing. D. Havriş şi alţii care, insuşindu-şi temeinic o serie de cunoştinţe mar­xist-leniniste, au dobîndit apoi şi succese importante în producţie. Astfel tov. Constantin Danţuş, tehni­cian, a acordat un ajutor preţios muncitorilor inovatori şi raţionaliza­tori in realizarea practică a inova­­ţi'.'cr şi raţionalizărilor. Cu prilejul pregătirilor pentru des­chiderea noului an şcolar in siste­­mul invăţămîntului de partid, orga­nizaţia de bază, analizînd lipsurile manifestate anul trecut în funcţiona­rea cursului seral, s-a preocupat mai îndeaproape de recrutarea cursanţi­lor, organizînd o comisie in acest scop. De asemenea, biroul organiza­ţiei de­ bază a urmărit cu atenţie felul in care propagandistul Dumitru Vasiliu se pregăteşte pentru conduce­rea cursului seral ce va funcţiona pe lingă organizaţia de bază. Anul acesta, organizaţia de bază va trebui să controleze , mai temeinic modul in care cursanţii îşi însuşesc învăţătura marxist-leninistă, evitin­d astfel lipsurile manifestate, anul tre­cut, cînd unii cursanţi nu frecventau cu regularitate la cursuri sau parti­cipau formal, nepregătiţi, fără a lua parte la discuţii. Acum, in pragul deschiderii noului an şcolar în sistemul învăţăm­în­tu­lui de partid, organizaţia noastră de bază îşi rennoieşte angajamentul de a lupta neobosită pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a propagan­dei de partid, pentru ca fiecare cursant să-şi însuşească temeinic bazele marxism-leninismului. GHEORGHE N­ACU Secretarul organizaţiei de bază de la Serviciul tehnic al Atelierelor C.F.R. Paşcani Studiul individual — chezăşia însuşirii teoriei marxist-leniniste La sfîrşitul lunii iunie am primit sarcina din partea organizaţiei de partid de a fi propagandistă la cursul seral ce urmează a se deschide în fa­brica noastră, peste cîteva zile. De la bun început mi-am dat sea­ma că pentru a putea face faţă cu cinste acestei sarcini este ne­cesar, în primul rînd, să muncesc şi mai mult pentru ridicarea continuă a nivelului meu politic şi ideologic. De aceea am frecventat cu regularitate seminariile de calificare ce s-au ţinut la cabinetul de partid, in cadrul căro­ra am căpătat bogate cunoştinţe de ordin teoretic şi metodologic, care mă vor ajuta foarte mult in munca mea de propagandistă. De asemenea, am acordat o atenţie deosebită studierii problemelor poli­ticii partidului nostru pentru a putea lega în mod just problemele teoretice generale cu sarcinile ce reies din ho­­tăririle partidului şi guvernului. In această direcţie de un mare ajutor mi-a fost studiul individual — cheză­şia însuşirii teoriei marxist-leniniste. Din cele învăţate la cabinetul de partid, din studiul individual cit şi din discuţiile purtate cu tovarăşii pro­pagandişti mai vechi, mi-am dat sea­ma că, pe lingă cunoştinţele teoretice, propagandistul trebuie să cunoască şi problemele legate de aplicarea în via­ţă, la locul de producţie, a politicii partidului nostru. Pentru aceasta, eu am început să studiez o serie de pro­bleme în legătură cu activitatea orga­nizaţiei de bază, precum şi unele pro­bleme legate de îmbunătăţirea calită­ţii produselor, de economii de creş­terea producţiei şi productivităţii mun­cii şi altele. Sînt convinsă că în felul acesta voi avea posibilitatea să-mi îndeplinesc cu cinste sarcina ce mi-a fost încre­dinţată, contribuind la ridicarea nive­lului politic şi ideologic al cursanţilor la antrenarea acestora în lupta pen­tru obţinerea de noi succese în pro­ducţie în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. MARIA IIPACHIŢEI propagandistă, fabrica „Victoria" Ridicîndu-mi nivelul politico-ideologic voi fi mai de folos partidului Una din sarcinile statutare ale membrilor de partid este şi aceea de a lupta necontenit pentru însuşirea temeinică a învăţăturii marxist-leni­niste. Fiind candidat de partid, am considerat ca o datorie a mea să mă înscriu într-una din formele învăţă­­mîntului de partid pentru a-mi ridica nivelul ideologico-politic. Este cunos­cut faptul că la baza însuşirii teo­riei marxist-leniniste stă munca cu cartea, studiul individual. Un cursant nu trebuie să se mulţumească cu as­cultarea expunerilor sau cu simpla ci­tire a materialului de bază indicat. El trebuie să studieze cu atenţie ma­terialul bibliografic, să scoată notiţe şi să citească lectură adecvată. De a­­semenea, pentru toate nelămuririle, pentru tot ce nu-i este clar, trebuie să ceară din timp consultaţii propagan­distului respectiv, ştiind că numai in acest fel vă înţelege just problemele pe care le studiază, fără să rămînă cu confuzii. Acum, la inceput de an şcolar, sînt hotărît să urmez cu regularitate cursurile la care m­-am înscris şi să-mi însuşesc cit mai temeinic ma­teria predată. Sunt încredinţat că însuşindu-mi temeinic învăţătura marxist-leninistă voi putea să fiu mai de folos partidu-’­lui, să contribui cu forţe sporite la îmbunătăţirea muncii de partid, la ob­ţinerea de noi şi importante succese în procesul de producţie. In felul a­­cesta voi dovedi organizației de bază că mă străduiesc să merit înaltul titlu de membru de partid. ILIE HONCIUC candidat de partid Centrul Mecanic Regional Iași Invăţămîntul politic mă ajută să dobîn­desc importante succese în producţie Deschiderea cursurilor învăţămin­­tului politic U.T.M. care va avea loc zilele acestea constituie pentru mine o mare sărbătoare. Ca utemistă, care am urmat anul trecut cercul politic pentru începători pot să-mi dau mai bine seama de preţiosul ajutor ce l-am primit pe această cale în îmbu­nătăţirea activităţii mele de zi cu zi. Aplicînd în viaţă cele învăţate am reuşit să mă achit cu cinste de sarci­nile ce-mi reveneau fiind în scurtă vreme ridicată din munca de ţesătoa­re la controlul tehnic (rampa de con­trol). Aici, m-am străduit să mobilizez toţi tinerii din tura mea, pentru a ob­ţine cu­ mai multe succese în activi­tatea noastră. De asemenea, am dus muncă de lămurire cu toţi tinerii pen­tru a ne constitui intr-o brigadă ute­mistă. Comitetul orăşenesc UTM a confirmat constituirea brigăzii noas­tre şi de atunci şi munca merge mai bine, mai organizat. Succesele obţinute anul trecut, ca urmare a pregătirii mele în cadrul în­­văţămîntului UTM m-au entuziasmat, mi-au dat forţe noi de muncă şi voin­ţa de a învăţa cit mai mult pentru a-m­i ridica în permanenţă nivelul poli­tic şi ideologic. De aceea, în acest an am cerut organizaţiei de bază din care fac parte să fiu înscrisă la cursul seral U.T.M. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar în învăţământul politic îmi iau angajamentul să particip cu regulari­tate la toate expunerile şi convorbirile să-mi însuşesc întreaga materie pre­dată, pentru ca ridicîndu-mi tot mai mult nivelul politico-ideologic, să fiu tot mai folositoare în desfăşurarea procesului de producţie. IUSTINA GAVRIL utemistă fabrica „Ţesătura“ Iaşi Realizări şi lipsuri la I­.R.C.A.D.-Vaslui De curînd, a avut loc la Vaslui, o consfătuire organizată de U.R.C.A.D., cu prilejul căreia s-a prelucrat rezo­luţia celui de al II-lea Congres al Cooperaţiei de consum din RP.R. După prelucrarea rezoluţiei, parti­cipanţii la consfătuire au discutat des­pre succesele şi lipsurile manifestate in activitatea cooperativelor din ra­ion. A reieşit astfel că au fost atraşi în cooperative peste 4000 ţărani mun­citori, iar în ultimii doi ani au luat fiinţă două magazine universale la Pungeşti şi Ivăneşti, trei magazine de librărie ale cooperaţiei şi 30 puncte farmaceutice pe lingă coope­rativele săteşti. Discuţiile au scos la iveală şi unele lipsuri care trebuiesc grabnic lichi­date. Aşa de pildă, situaţia economi­­co-financiară a unităţilor cooperatiste din Vaslui nu este încă satisfăcătoare deoarece mare parte din cooperative au încheiat bilanţul cu pierderi. S-a arătat de asemenea că unităţile cooperatiste, în majoritatea lor nu se ocupă de difuzarea cărţilor la sate. La cooperativele din Dragomireşti, Lipova, Girceni, Telejna, se mai gă­sesc cărţi nedespachetate de cîteva săptămîni, iar conducerile cooperati­velor n-au luat vreo măsură. Discuţiile au relevat şi unele atitu­dini de birocratism din partea consiliu­lui de conducere URCAD. Tov. Ion Zaharia de pildă, a arătat că la coo­perativa Mînjeşti se mai primesc nu­meroase circulari cu termene de exe­cutare fixate la întîmplare şi care re­ţin salariaţii în munca de birou. Tov. Vlad Armeanu a arătat că, deşi fa­brica de ţiglă se găseşte la cîţiva kilometri de satul Rediu, ţiglele se trimit in altă regiune, iar cooperativa din Rediu aşteaptă să sosească ţigle din Mureşeni. In urma analizei muncii, consiliul de conducere al URCAND s-a angajat să ia toate măsurile în vederea înlă­turării lipsurilor pentru îmbunătăţirea muncii. V. FURTUNA La Mînjeşti nu s-a organizat nici­ un centru de condiţionare a seminţelor Ţăranii muncitori din comuna Mo­­goşeşti, raionul Iaşi, luptă cu m­ultă însufleţire pentru obţinerea unei re­colte cu­ mai sporite în anul viitor. Unii dintre ei după ce au executat arăturile pregătitoare au început şi insăminţatul griului. Astfel, ţăranul muncitor Dumitru Mihalache din sa­tul Budeşti, împreună cu cei doi fii ai săi, Gheorghe şi Neculai, a început primul pe comună arăturile şi însă­­mînţările de grîu. La fel şi Ion Mîn­­jescu, din satul Mînjeşti şi alţii şi-au însăminţat ogoarele cu grîu. Dacă din partea ţăranilor munci­tori se vede o preocupare pentru a-şi însămînţa la timp şi în condiţii cît mai bune ogoarele, nu acelaşi lucru se poate spune despre comitetul exe­cutiv al sfatului popular comunal, care n-a luat pînă în prezent nici o măsură in vederea organizării unui centru de condiţionare a seminţelor. Unii ţărani muncitori au seminţe cu corpuri străine şi au nevoie de a le condiţiona. De aceea se cere comite­tului executiv al sfatului popular co­munal să ia urgente măsuri de for­mare­ a acestui centru pentru ca ţăra­nii muncitori să-şi poată condiţiona seminţele necesare. v­asile Ursache pag. 3-a Semifinala campionatului masculin de şah al R. P. R. In rundele VII, VIII şi IX, parti­cipanţii la semifinala campionatului masculin de şah al R.P.R. grupa Iaşi au dus o luptă deosebit de dîrză pentru acapararea a cît mai multor puncte, care sunt, fără îndoială, pre­ţioase pentru clasamentul general, iar primul loc continuă să se menţină şahistul E. Costea, care pînă în pre­zent 11-a suferit nici o înfrîngere. Nici şahistul ieșean Weissman nu a suferit nici o înfrîngere, insă cu toate acestea, a trecut de pe locul 2 pe locul 6, datorită celor 3 partide întrerupte. Iată rezultatele înregistrate: RUNDA VII. După 9 runde, clasamentul se prezintă astfel: întrecerile din cadrul semifinalei campionatului masculin de șah a* R. P. R. — Etrupa Iași continuă. EUG. URSU RUNDA VIII RUNDA IX A Schwartzfeld — P. Storoj­evschi — 1 — 0 Gh. Mititelu ■*­ C. Nazarie = 1/2 — 1/2 V. Gurau — M. Sutiman = 0 — 1 N. Kandel — E. Gaureanu = 1 — 0 I. Moisini — T. David = 1/2 — 1/2 O. Weissman — E. CoBtea = 1/2 — 1/2 A. Lorinez — D. Georges.ni — 1 — 0 H. Kapuşinschi — E, Reicher — 1/2 — 1/2 Gh. Mititelu — P. Storojevschi = 1 — 0 V. Gurău — A. Schwartzfeld = 1/2 — 1/2 N. Kandel — C. Nazarie =0 — 1 I. Moisini — M. Sutiman =0 — 1 A. Lorinez — T. David = 1/2 — 1/2 E. Reicher — D. Georgescu = 1 — 0 ­n cadrul categoriei B la fotbal Ştiinţa Iaşi—Flamura Roşie Buhuşi CM (0* 1) Miercuri ,după amiază s-a desfă­şurat pe stadionul „23 August” jocul restant din cadrul categoriei B­ de fotbal intre Ştiinţa Iaşi şi Flamura Roşie Buhuşi. După consumarea celor 90 de minute de joc, victoria a reve­nit textiliştilor din Buhuşi prin golul marcat de Neacşu în minutul 41. Ştiinţa a pierdut din nou, şi încă pe teren propriu­, continuînd astfel să se menţină aproape de zona în care se află echipele ameninţate de re­trogradare. Cu toate că mai bine de 70 de minute au jucat în jumătatea de teren a buhuşenilor, studenţii ie­șeni au ratat victoria datorită ine­ficacităţii liniei de înaintare. De alt­fel nici nu aveau cum să câştige a­­cest joc cînd­ atacul este condus de un jucător ca Marinoiu, care în jocul de miercuri a dovedit că nu poate face faţă acestei sarcini şi cînd întregul joc desfăşu­rat de studenţi nu s-a apropiat nici pe departe de acela al unei echipe din campionatul regional. S-a evi­denţiat in mod deosebit linia de a­­părare, care a jucat fără greşeală (cu excepţia aceleia comise de Păun, care a şi dus la marcarea unicului gel al partidei). înaintarea s-a „bu­lit" mereu în careu sau în margi­nea careului de 16 metri a­ adversa­rilor, ratînd nenumărate ocazii d­e gol. Pentru înfrîngerea suferită în acest meci o Vină serioasă o poartă antrenorul echipei, tov. Dr. M. Gră­­dinaru. El n-a Înlocuit pe Marinoiu și Seuleanu, care s-au prezentat simpli figuranţi pe teren. In general haitii şi înaintaşii au jucat sub orice critică. Faţă de această situaţie se impune luarea unor măsuri imediate şi e­­ficace pentru ca rezultatele puţinelor jocuri pe care le mai are de dispu­tat să nu găsească echipa studenţilor pe ultimele locuri ale clasamentului Flamura Roşie Buhuşi a jucat simplu, s-a apărat energic şi a reuşit pentru a doua oară în retur să plece de la Iaşi cu două puncte foarte pre­ţioase. Dintre textilişti s-au remar­cat Neacşu, Biltz II şi Cireş. Arbitrul IDesmereanu (Bucureşti) a condus bine,dar a păcătuit pen­­tru că a lăsat jocul prea liber, n-a sancţionat cu promptitudine şi hotă­râre unele încercări ale jucătorilor ambelor echipe de a ieşi din limitele unui joc bărbătesc, aceştia dedîndu-se la o serie întreagă de durităţi. Documentele în legătură cu­ trata­tivele dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. în problema ato­mică, publicate în presă, au­­ trezit un viu interes in lumea întreagă. Opinia publică mondială ştie prea bine că încă din primele momente ale existenţei Statului Sovietic, gu­vernul sovietic a militat cu energie pentru pace. In Organizaţia Naţiu­­nilor Unite şi în alte organizaţii in­ternaţionale, U.R.S.S. a luptat şi luptă în permanenţă pentru reduce­rea armamentelor, interzicerea ne­­condiţionată a folosirii armei ato­mice, cu­ hidrogen şi a altor tipuri de arme de exterminare in masă şi pentru instituirea unui strict control internaţional corespunzător. Reali­zarea acestor deziderate ale popoare­lor corespunde de altfel înseşi sco­purilor fundamentale pentru care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite. Importantele documente­­apărute in presă, la propunerea guvernului sovietic, în scopul informării maselo­r asupra schimbului de păreri dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. în problema atomică, vin să confirme incăodată justeţea consecventei poli­tici de pace a Uniunii Sovietice, care luptă pe toate căile pentru împiedi­carea izbucnirii unui eventual con­flict armat, ce s-ar transforma intr-un război atomic şi ar pune in primej­die existenţa a milioane de vieţi. Documentele in legătură cu trata­tivele dintre guvernul U.R.S.S. şi gu­vernul S.U.A. în problema atomică arată din nou strădaniile guvernului sovietic depuse in scopul stabilirii unui acord care să ducă la o destin­dere internaţională, în privinţa înlă­turării pericolului unui eventual răz­boi atomic. Faptul că pînă în pre­zent nu s-a reuşit încă să se reali­zeze un acord corespunzător cu pri­vire la interzicerea necondiţionată a armei atomice, cu hidrogen, ca şi a celorlalte tipuri de arme de exter­minare in masă, nu numai că nu micşorează importanţa eforturilor în această­ direcţie ci, dimpotrivă, face ca aceste­ eforturi să fie şi mai ne­cesare, ţinîndu-se seama de primej­dia mereu crescândă pe care o pre­zintă pentru popoare cursa producerii de arme atomice şi cu hidrogen. Asumarea de către state, şi in pri­mul rînd de către marile puteri, a obligaţiei de a renunţa necondiţio­nat la folosirea armei atomice şi cu hidrogen, ar însemna un mare pas spre eliberarea omenirii de primejdia războiului atomic cu incalculabilele sale sacrificii. Aşa cum s-a subliniat şi în Nota memorială adresată de V.M. Molotov, lui J.F­ Dulles la 27 aprilie a.c., la Geneva, examinarea diferitelor pro­puneri referitoare la folosirea par­ţială a materiilor atomice în scopuri paşnice, fără stabilirea în prealabil a unei înţelegeri intre state cu­ privire la renunţarea de a folosi arma ato­mică, nu numai că n-ar contribui de fel la slăbirea încordării internaţio­nale şi la înlăturarea pericolului unui nou măcel mondial, ci, mai mult decit atît, ar putea duce la adormirea vigilenţei popoarelor faţă de această primejdie. Incercind în toate chipurile să mo­tiveze poziţia sa negativă faţă de propunerea sovietică de stabilire a unui acord internaţional care să prevadă renunţarea necondiţionată la folosirea armei atomice, cu hidrogen şi a altor tipuri de arme de exter­minare în masă, guvernul S.U.A. re­curge la argumente foarte şubrede, sau de-a­ dreptul sofistice, cum ar fi acela al negării valabilităţii actelor internaţionale. Asta înseamnă — conform vederi­lor guvernanţilor americani — că, în viaţa internaţională niciun tratat sau angajament nu poate fi demn de încredere. Evenimentele politice in­ternaţionale au dovedit, însă, în de­cursul istoriei, tocmai contrariul. Este suficient să amintim astfel de convenţia­ de la Geneva din 1925 — ăl bjr.ej, ppotp^oî ă fjvut W» rol însem­­fQrosirii armei mice și .bacteriologice in cel de al doilea război mondial. De asemenea, în afirmaţiile sale, guvernulJS.U.A. ajunge la contra­dicţii flagrante intre propriile sale opinii, susţinînd pe de o parte că este pentru obţinerea unei dezarmări reale, iar pe de altă parte afir­mând că semnarea de către state a unui acord cu privire la renunţarea necondiţionată de a folosi arma ato­mică n-ar constitui uin pas important în scopul îndepărtării pericolului unui război atomic. In memorandumul înmînat de se­cretarul de stat adjunct al SUA, Mer­chant, lui G.N. Zarubin, la 9 iulie a.c., se încearcă a se justifica poziţia nega­tivă a guvernului american, prin aceea că semnarea unui astfel de acord ar slăbi chipurile eforturile viitoare pentru obţinerea unei dezar­mări reale. Opinia publică este con­vinsă însă că manevrele cercurilor guvernante americane nu pot înșela pe nimeni. Opinia publică cu­noaște pre­a bine faptul că în S.U.A. are loc o cursă isterică a înarmării atomice, că cercuri tot mai influente din Statele Unite cer intensificarea pregătirilor atomice pentru că uzi­nele atomice constituie un adevărat bussiness pentru monopolista. In realitate, semnarea unui astfel de acord nu numai că n-ar slăbi eforturile viitoare pentru obţinerea unei dezarmări reale, cum se afirmă în Memorandumul înmînat de secre­tarul de stat adjunct al S.U.A., dl. Merchant, lui G. N. Zarubin, la 9 iulie a.c. la Washington, ci dimpotrivă. Așa cum se arată în­­documentul la-­ minat la 30 ianuarie a.c. de către V.M. Molotov lui J.F. Dulles, exis­tența unui asemenea acord ar consti­tui tocmai un important pas pe ca­lea spre înlăturarea totală din arma­mentele statelor a armei atomice, cu hidrogen şi a altor tipuri de arme de exterminare in masă, cu institui­rea unui strict control internaţional, care să asigure îndeplinirea acordu­lui cu privire la interzicerea folosirii energiei atomice în scopuri militare. Apariţia în presă a tuturor docu­mentelor privind tratativele dintre U.R.S.S. şi S.U.A. în problema ato­mică demască falsitatea informaţii­lor din ziarele captaliste care au în­cercat să prezinte inexact poziţia Uniunii Sovietice în această pro­blemă internaţională. In acelaşi timp, documentele publicate întăresc încre­derea nestrămutată a popoarelor că fermitatea cu care luptă Uniunea So­vietică pentru pace va aduce omenirii noi succese pe calea tratativelor în scopul îndepărtării primejdiei unui război. In faţa lumii întregi, ca un far lu­minos, Uniunea Sovietică a dovedit prin fapte de necontestat că apără cu fermitate principiile paşnice ale folosirii energiei atomice. In urmă cu mai bine de două luni, opinia pu­blică mondială a primit o mare ves­te îmbucurătoare, care atestă din nou ţelurile paşnice ale principiilor generale de politică internă şi ex­ternă ale Statului Sovietic. Comu­nicatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S­ cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei cen­trale electrice industriale de­ ener­gie atomică. Acestea sînt documente de o covîrşitoare însemnătate, în care se reflectă nobila politică de pace a Uniunii Sovietice, izvorită din însăşi structura orinduirii so­ciale şi de stat sovietice. In punerea în funcţiune a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică în URSS, în eforturile Uniunii Sovietice pen­tru rezolvarea problemelor legate de apărarea împotriva unui război atomic, ca și în întreaga luptă ce o duce U.R.S.S. pentru interzice­rea armelor de exterminare în ma­să, popoarele lumii găsesc întru­chipate propriile lor nădejdi de pace, propriile lor speranţe şi încrederea în victoria energiei atomice puse in slujba vieţii­ Salutînd cu bucurie şi încredere poziţia invariabilă a guvernului U­­niunii Sovietice în favoarea întări­rii păcii în lume, omenirea cere ca arma atomică să fie interzisă, iar energia atomică să fie folosită in scopuri paşnice,să se păşească ne­­întîrziat la reducerea armamentelor de către marile puteri şi la institui­rea unui riguros control internaţio­nal în acest sens- Actuala sesiune a Adunării Generale O.N.U. poate şi trebuie să dea curs năzuinţelor fierbinţi ale popoarelor care vor să trăiască în linişte, fără spectrul u­­nui război atomic. TRAI­AN TANE­A • COMENTARII EXTERNE Cu privire la interzicerea folosirii energiei atomice in scopuri agresive

Next