Flacăra Iaşului, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2521-2547)
1954-10-01 / nr. 2521
f . Ár Nr 2521 FLACARA IAŞULU! INFORMAŢII DE PARTID In pragul deschiderii noului an şcolar în sistemul învățămîntului de partid Zilele acestea, în oraşul Iaşi şi in celelalte oraşe din trimis ziarului nostru scrisori care oglindesc pregătirile regiunea noastră se pot deschide cercurile si cursurile efectuate în acest scop şi hotărîrea lor fermă de a învăţămîntului de partid. lupta cu forţe sporite pentru ridicarea nivelului muncii Salutînd cu bucurie deschiderea noului an şcolar în de propagandă şi însuşirea temeinică a bazelor marxism e sistemul învăţămîntului de partid, mulţi secretari ai leninismului, organizaţiilor de bază, propagandişti şi cursanţi au Publicăm cîteva din aceste scrisori. Vom ridica la un nivel mai înalt propaganda de partid Ridicarea nivelului propagandei de partid depinde in mare măsură de felul cum organizaţiile de bază conduc desfăşurarea invăţămîntului de partid, de modul în care acestea controlează dacă membrii şi candidaţii de partid se străduiesc să-şi însuşească învăţătura marxist-leninistă. Inţelegind importanţa acestei sarcini, organizaţia de bază de la Serviciul tehnic al Atelierelor C.F.R. Paşcani a luptat în permanenţă pentru buna pregătire şi desfăşurare a expunerilor şi convorbirilor ce s-au ţinut , cursul seral din anul şcolar trecut, ceea ce a dus la ridicarea nivelului ideologico-politic al cursanţilor. Ne putem mindri cu tov. D.Ant.iş Constantin, Constantin Bran, ing. D. Havriş şi alţii care, insuşindu-şi temeinic o serie de cunoştinţe marxist-leniniste, au dobîndit apoi şi succese importante în producţie. Astfel tov. Constantin Danţuş, tehnician, a acordat un ajutor preţios muncitorilor inovatori şi raţionalizatori in realizarea practică a inovaţi'.'cr şi raţionalizărilor. Cu prilejul pregătirilor pentru deschiderea noului an şcolar in sistemul invăţămîntului de partid, organizaţia de bază, analizînd lipsurile manifestate anul trecut în funcţionarea cursului seral, s-a preocupat mai îndeaproape de recrutarea cursanţilor, organizînd o comisie in acest scop. De asemenea, biroul organizaţiei de bază a urmărit cu atenţie felul in care propagandistul Dumitru Vasiliu se pregăteşte pentru conducerea cursului seral ce va funcţiona pe lingă organizaţia de bază. Anul acesta, organizaţia de bază va trebui să controleze , mai temeinic modul in care cursanţii îşi însuşesc învăţătura marxist-leninistă, evitind astfel lipsurile manifestate, anul trecut, cînd unii cursanţi nu frecventau cu regularitate la cursuri sau participau formal, nepregătiţi, fără a lua parte la discuţii. Acum, in pragul deschiderii noului an şcolar în sistemul învăţămîntului de partid, organizaţia noastră de bază îşi rennoieşte angajamentul de a lupta neobosită pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a propagandei de partid, pentru ca fiecare cursant să-şi însuşească temeinic bazele marxism-leninismului. GHEORGHE NACU Secretarul organizaţiei de bază de la Serviciul tehnic al Atelierelor C.F.R. Paşcani Studiul individual — chezăşia însuşirii teoriei marxist-leniniste La sfîrşitul lunii iunie am primit sarcina din partea organizaţiei de partid de a fi propagandistă la cursul seral ce urmează a se deschide în fabrica noastră, peste cîteva zile. De la bun început mi-am dat seama că pentru a putea face faţă cu cinste acestei sarcini este necesar, în primul rînd, să muncesc şi mai mult pentru ridicarea continuă a nivelului meu politic şi ideologic. De aceea am frecventat cu regularitate seminariile de calificare ce s-au ţinut la cabinetul de partid, in cadrul cărora am căpătat bogate cunoştinţe de ordin teoretic şi metodologic, care mă vor ajuta foarte mult in munca mea de propagandistă. De asemenea, am acordat o atenţie deosebită studierii problemelor politicii partidului nostru pentru a putea lega în mod just problemele teoretice generale cu sarcinile ce reies din hotăririle partidului şi guvernului. In această direcţie de un mare ajutor mi-a fost studiul individual — chezăşia însuşirii teoriei marxist-leniniste. Din cele învăţate la cabinetul de partid, din studiul individual cit şi din discuţiile purtate cu tovarăşii propagandişti mai vechi, mi-am dat seama că, pe lingă cunoştinţele teoretice, propagandistul trebuie să cunoască şi problemele legate de aplicarea în viaţă, la locul de producţie, a politicii partidului nostru. Pentru aceasta, eu am început să studiez o serie de probleme în legătură cu activitatea organizaţiei de bază, precum şi unele probleme legate de îmbunătăţirea calităţii produselor, de economii de creşterea producţiei şi productivităţii muncii şi altele. Sînt convinsă că în felul acesta voi avea posibilitatea să-mi îndeplinesc cu cinste sarcina ce mi-a fost încredinţată, contribuind la ridicarea nivelului politic şi ideologic al cursanţilor la antrenarea acestora în lupta pentru obţinerea de noi succese în producţie în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. MARIA IIPACHIŢEI propagandistă, fabrica „Victoria" Ridicîndu-mi nivelul politico-ideologic voi fi mai de folos partidului Una din sarcinile statutare ale membrilor de partid este şi aceea de a lupta necontenit pentru însuşirea temeinică a învăţăturii marxist-leniniste. Fiind candidat de partid, am considerat ca o datorie a mea să mă înscriu într-una din formele învăţămîntului de partid pentru a-mi ridica nivelul ideologico-politic. Este cunoscut faptul că la baza însuşirii teoriei marxist-leniniste stă munca cu cartea, studiul individual. Un cursant nu trebuie să se mulţumească cu ascultarea expunerilor sau cu simpla citire a materialului de bază indicat. El trebuie să studieze cu atenţie materialul bibliografic, să scoată notiţe şi să citească lectură adecvată. De asemenea, pentru toate nelămuririle, pentru tot ce nu-i este clar, trebuie să ceară din timp consultaţii propagandistului respectiv, ştiind că numai in acest fel vă înţelege just problemele pe care le studiază, fără să rămînă cu confuzii. Acum, la inceput de an şcolar, sînt hotărît să urmez cu regularitate cursurile la care m-am înscris şi să-mi însuşesc cit mai temeinic materia predată. Sunt încredinţat că însuşindu-mi temeinic învăţătura marxist-leninistă voi putea să fiu mai de folos partidu-’lui, să contribui cu forţe sporite la îmbunătăţirea muncii de partid, la obţinerea de noi şi importante succese în procesul de producţie. In felul acesta voi dovedi organizației de bază că mă străduiesc să merit înaltul titlu de membru de partid. ILIE HONCIUC candidat de partid Centrul Mecanic Regional Iași Invăţămîntul politic mă ajută să dobîndesc importante succese în producţie Deschiderea cursurilor învăţămintului politic U.T.M. care va avea loc zilele acestea constituie pentru mine o mare sărbătoare. Ca utemistă, care am urmat anul trecut cercul politic pentru începători pot să-mi dau mai bine seama de preţiosul ajutor ce l-am primit pe această cale în îmbunătăţirea activităţii mele de zi cu zi. Aplicînd în viaţă cele învăţate am reuşit să mă achit cu cinste de sarcinile ce-mi reveneau fiind în scurtă vreme ridicată din munca de ţesătoare la controlul tehnic (rampa de control). Aici, m-am străduit să mobilizez toţi tinerii din tura mea, pentru a obţine cu mai multe succese în activitatea noastră. De asemenea, am dus muncă de lămurire cu toţi tinerii pentru a ne constitui intr-o brigadă utemistă. Comitetul orăşenesc UTM a confirmat constituirea brigăzii noastre şi de atunci şi munca merge mai bine, mai organizat. Succesele obţinute anul trecut, ca urmare a pregătirii mele în cadrul învăţămîntului UTM m-au entuziasmat, mi-au dat forţe noi de muncă şi voinţa de a învăţa cit mai mult pentru a-mi ridica în permanenţă nivelul politic şi ideologic. De aceea, în acest an am cerut organizaţiei de bază din care fac parte să fiu înscrisă la cursul seral U.T.M. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar în învăţământul politic îmi iau angajamentul să particip cu regularitate la toate expunerile şi convorbirile să-mi însuşesc întreaga materie predată, pentru ca ridicîndu-mi tot mai mult nivelul politico-ideologic, să fiu tot mai folositoare în desfăşurarea procesului de producţie. IUSTINA GAVRIL utemistă fabrica „Ţesătura“ Iaşi Realizări şi lipsuri la I.R.C.A.D.-Vaslui De curînd, a avut loc la Vaslui, o consfătuire organizată de U.R.C.A.D., cu prilejul căreia s-a prelucrat rezoluţia celui de al II-lea Congres al Cooperaţiei de consum din RP.R. După prelucrarea rezoluţiei, participanţii la consfătuire au discutat despre succesele şi lipsurile manifestate in activitatea cooperativelor din raion. A reieşit astfel că au fost atraşi în cooperative peste 4000 ţărani muncitori, iar în ultimii doi ani au luat fiinţă două magazine universale la Pungeşti şi Ivăneşti, trei magazine de librărie ale cooperaţiei şi 30 puncte farmaceutice pe lingă cooperativele săteşti. Discuţiile au scos la iveală şi unele lipsuri care trebuiesc grabnic lichidate. Aşa de pildă, situaţia economico-financiară a unităţilor cooperatiste din Vaslui nu este încă satisfăcătoare deoarece mare parte din cooperative au încheiat bilanţul cu pierderi. S-a arătat de asemenea că unităţile cooperatiste, în majoritatea lor nu se ocupă de difuzarea cărţilor la sate. La cooperativele din Dragomireşti, Lipova, Girceni, Telejna, se mai găsesc cărţi nedespachetate de cîteva săptămîni, iar conducerile cooperativelor n-au luat vreo măsură. Discuţiile au relevat şi unele atitudini de birocratism din partea consiliului de conducere URCAD. Tov. Ion Zaharia de pildă, a arătat că la cooperativa Mînjeşti se mai primesc numeroase circulari cu termene de executare fixate la întîmplare şi care reţin salariaţii în munca de birou. Tov. Vlad Armeanu a arătat că, deşi fabrica de ţiglă se găseşte la cîţiva kilometri de satul Rediu, ţiglele se trimit in altă regiune, iar cooperativa din Rediu aşteaptă să sosească ţigle din Mureşeni. In urma analizei muncii, consiliul de conducere al URCAND s-a angajat să ia toate măsurile în vederea înlăturării lipsurilor pentru îmbunătăţirea muncii. V. FURTUNA La Mînjeşti nu s-a organizat nici un centru de condiţionare a seminţelor Ţăranii muncitori din comuna Mogoşeşti, raionul Iaşi, luptă cu multă însufleţire pentru obţinerea unei recolte cu mai sporite în anul viitor. Unii dintre ei după ce au executat arăturile pregătitoare au început şi insăminţatul griului. Astfel, ţăranul muncitor Dumitru Mihalache din satul Budeşti, împreună cu cei doi fii ai săi, Gheorghe şi Neculai, a început primul pe comună arăturile şi însămînţările de grîu. La fel şi Ion Mînjescu, din satul Mînjeşti şi alţii şi-au însăminţat ogoarele cu grîu. Dacă din partea ţăranilor muncitori se vede o preocupare pentru a-şi însămînţa la timp şi în condiţii cît mai bune ogoarele, nu acelaşi lucru se poate spune despre comitetul executiv al sfatului popular comunal, care n-a luat pînă în prezent nici o măsură in vederea organizării unui centru de condiţionare a seminţelor. Unii ţărani muncitori au seminţe cu corpuri străine şi au nevoie de a le condiţiona. De aceea se cere comitetului executiv al sfatului popular comunal să ia urgente măsuri de formare a acestui centru pentru ca ţăranii muncitori să-şi poată condiţiona seminţele necesare. vasile Ursache pag. 3-a Semifinala campionatului masculin de şah al R. P. R. In rundele VII, VIII şi IX, participanţii la semifinala campionatului masculin de şah al R.P.R. grupa Iaşi au dus o luptă deosebit de dîrză pentru acapararea a cît mai multor puncte, care sunt, fără îndoială, preţioase pentru clasamentul general, iar primul loc continuă să se menţină şahistul E. Costea, care pînă în prezent 11-a suferit nici o înfrîngere. Nici şahistul ieșean Weissman nu a suferit nici o înfrîngere, insă cu toate acestea, a trecut de pe locul 2 pe locul 6, datorită celor 3 partide întrerupte. Iată rezultatele înregistrate: RUNDA VII. După 9 runde, clasamentul se prezintă astfel: întrecerile din cadrul semifinalei campionatului masculin de șah a* R. P. R. — Etrupa Iași continuă. EUG. URSU RUNDA VIII RUNDA IX A Schwartzfeld — P. Storojevschi — 1 — 0 Gh. Mititelu ■* C. Nazarie = 1/2 — 1/2 V. Gurau — M. Sutiman = 0 — 1 N. Kandel — E. Gaureanu = 1 — 0 I. Moisini — T. David = 1/2 — 1/2 O. Weissman — E. CoBtea = 1/2 — 1/2 A. Lorinez — D. Georges.ni — 1 — 0 H. Kapuşinschi — E, Reicher — 1/2 — 1/2 Gh. Mititelu — P. Storojevschi = 1 — 0 V. Gurău — A. Schwartzfeld = 1/2 — 1/2 N. Kandel — C. Nazarie =0 — 1 I. Moisini — M. Sutiman =0 — 1 A. Lorinez — T. David = 1/2 — 1/2 E. Reicher — D. Georgescu = 1 — 0 n cadrul categoriei B la fotbal Ştiinţa Iaşi—Flamura Roşie Buhuşi CM (0* 1) Miercuri ,după amiază s-a desfăşurat pe stadionul „23 August” jocul restant din cadrul categoriei B de fotbal intre Ştiinţa Iaşi şi Flamura Roşie Buhuşi. După consumarea celor 90 de minute de joc, victoria a revenit textiliştilor din Buhuşi prin golul marcat de Neacşu în minutul 41. Ştiinţa a pierdut din nou, şi încă pe teren propriu, continuînd astfel să se menţină aproape de zona în care se află echipele ameninţate de retrogradare. Cu toate că mai bine de 70 de minute au jucat în jumătatea de teren a buhuşenilor, studenţii ieșeni au ratat victoria datorită ineficacităţii liniei de înaintare. De altfel nici nu aveau cum să câştige acest joc cînd atacul este condus de un jucător ca Marinoiu, care în jocul de miercuri a dovedit că nu poate face faţă acestei sarcini şi cînd întregul joc desfăşurat de studenţi nu s-a apropiat nici pe departe de acela al unei echipe din campionatul regional. S-a evidenţiat in mod deosebit linia de apărare, care a jucat fără greşeală (cu excepţia aceleia comise de Păun, care a şi dus la marcarea unicului gel al partidei). înaintarea s-a „bulit" mereu în careu sau în marginea careului de 16 metri a adversarilor, ratînd nenumărate ocazii de gol. Pentru înfrîngerea suferită în acest meci o Vină serioasă o poartă antrenorul echipei, tov. Dr. M. Grădinaru. El n-a Înlocuit pe Marinoiu și Seuleanu, care s-au prezentat simpli figuranţi pe teren. In general haitii şi înaintaşii au jucat sub orice critică. Faţă de această situaţie se impune luarea unor măsuri imediate şi eficace pentru ca rezultatele puţinelor jocuri pe care le mai are de disputat să nu găsească echipa studenţilor pe ultimele locuri ale clasamentului Flamura Roşie Buhuşi a jucat simplu, s-a apărat energic şi a reuşit pentru a doua oară în retur să plece de la Iaşi cu două puncte foarte preţioase. Dintre textilişti s-au remarcat Neacşu, Biltz II şi Cireş. Arbitrul IDesmereanu (Bucureşti) a condus bine,dar a păcătuit pentru că a lăsat jocul prea liber, n-a sancţionat cu promptitudine şi hotărâre unele încercări ale jucătorilor ambelor echipe de a ieşi din limitele unui joc bărbătesc, aceştia dedîndu-se la o serie întreagă de durităţi. Documentele în legătură cu tratativele dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. în problema atomică, publicate în presă, au trezit un viu interes in lumea întreagă. Opinia publică mondială ştie prea bine că încă din primele momente ale existenţei Statului Sovietic, guvernul sovietic a militat cu energie pentru pace. In Organizaţia Naţiunilor Unite şi în alte organizaţii internaţionale, U.R.S.S. a luptat şi luptă în permanenţă pentru reducerea armamentelor, interzicerea necondiţionată a folosirii armei atomice, cu hidrogen şi a altor tipuri de arme de exterminare in masă şi pentru instituirea unui strict control internaţional corespunzător. Realizarea acestor deziderate ale popoarelor corespunde de altfel înseşi scopurilor fundamentale pentru care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite. Importantele documenteapărute in presă, la propunerea guvernului sovietic, în scopul informării maselor asupra schimbului de păreri dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. în problema atomică, vin să confirme incăodată justeţea consecventei politici de pace a Uniunii Sovietice, care luptă pe toate căile pentru împiedicarea izbucnirii unui eventual conflict armat, ce s-ar transforma intr-un război atomic şi ar pune in primejdie existenţa a milioane de vieţi. Documentele in legătură cu tratativele dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. în problema atomică arată din nou strădaniile guvernului sovietic depuse in scopul stabilirii unui acord care să ducă la o destindere internaţională, în privinţa înlăturării pericolului unui eventual război atomic. Faptul că pînă în prezent nu s-a reuşit încă să se realizeze un acord corespunzător cu privire la interzicerea necondiţionată a armei atomice, cu hidrogen, ca şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare in masă, nu numai că nu micşorează importanţa eforturilor în această direcţie ci, dimpotrivă, face ca aceste eforturi să fie şi mai necesare, ţinîndu-se seama de primejdia mereu crescândă pe care o prezintă pentru popoare cursa producerii de arme atomice şi cu hidrogen. Asumarea de către state, şi in primul rînd de către marile puteri, a obligaţiei de a renunţa necondiţionat la folosirea armei atomice şi cu hidrogen, ar însemna un mare pas spre eliberarea omenirii de primejdia războiului atomic cu incalculabilele sale sacrificii. Aşa cum s-a subliniat şi în Nota memorială adresată de V.M. Molotov, lui J.F Dulles la 27 aprilie a.c., la Geneva, examinarea diferitelor propuneri referitoare la folosirea parţială a materiilor atomice în scopuri paşnice, fără stabilirea în prealabil a unei înţelegeri intre state cu privire la renunţarea de a folosi arma atomică, nu numai că n-ar contribui de fel la slăbirea încordării internaţionale şi la înlăturarea pericolului unui nou măcel mondial, ci, mai mult decit atît, ar putea duce la adormirea vigilenţei popoarelor faţă de această primejdie. Incercind în toate chipurile să motiveze poziţia sa negativă faţă de propunerea sovietică de stabilire a unui acord internaţional care să prevadă renunţarea necondiţionată la folosirea armei atomice, cu hidrogen şi a altor tipuri de arme de exterminare în masă, guvernul S.U.A. recurge la argumente foarte şubrede, sau de-a dreptul sofistice, cum ar fi acela al negării valabilităţii actelor internaţionale. Asta înseamnă — conform vederilor guvernanţilor americani — că, în viaţa internaţională niciun tratat sau angajament nu poate fi demn de încredere. Evenimentele politice internaţionale au dovedit, însă, în decursul istoriei, tocmai contrariul. Este suficient să amintim astfel de convenţia de la Geneva din 1925 — ăl bjr.ej, ppotp^oî ă fjvut W» rol însemfQrosirii armei mice și .bacteriologice in cel de al doilea război mondial. De asemenea, în afirmaţiile sale, guvernulJS.U.A. ajunge la contradicţii flagrante intre propriile sale opinii, susţinînd pe de o parte că este pentru obţinerea unei dezarmări reale, iar pe de altă parte afirmând că semnarea de către state a unui acord cu privire la renunţarea necondiţionată de a folosi arma atomică n-ar constitui uin pas important în scopul îndepărtării pericolului unui război atomic. In memorandumul înmînat de secretarul de stat adjunct al SUA, Merchant, lui G.N. Zarubin, la 9 iulie a.c., se încearcă a se justifica poziţia negativă a guvernului american, prin aceea că semnarea unui astfel de acord ar slăbi chipurile eforturile viitoare pentru obţinerea unei dezarmări reale. Opinia publică este convinsă însă că manevrele cercurilor guvernante americane nu pot înșela pe nimeni. Opinia publică cunoaște prea bine faptul că în S.U.A. are loc o cursă isterică a înarmării atomice, că cercuri tot mai influente din Statele Unite cer intensificarea pregătirilor atomice pentru că uzinele atomice constituie un adevărat bussiness pentru monopolista. In realitate, semnarea unui astfel de acord nu numai că n-ar slăbi eforturile viitoare pentru obţinerea unei dezarmări reale, cum se afirmă în Memorandumul înmînat de secretarul de stat adjunct al S.U.A., dl. Merchant, lui G. N. Zarubin, la 9 iulie a.c. la Washington, ci dimpotrivă. Așa cum se arată îndocumentul la- minat la 30 ianuarie a.c. de către V.M. Molotov lui J.F. Dulles, existența unui asemenea acord ar constitui tocmai un important pas pe calea spre înlăturarea totală din armamentele statelor a armei atomice, cu hidrogen şi a altor tipuri de arme de exterminare in masă, cu instituirea unui strict control internaţional, care să asigure îndeplinirea acordului cu privire la interzicerea folosirii energiei atomice în scopuri militare. Apariţia în presă a tuturor documentelor privind tratativele dintre U.R.S.S. şi S.U.A. în problema atomică demască falsitatea informaţiilor din ziarele captaliste care au încercat să prezinte inexact poziţia Uniunii Sovietice în această problemă internaţională. In acelaşi timp, documentele publicate întăresc încrederea nestrămutată a popoarelor că fermitatea cu care luptă Uniunea Sovietică pentru pace va aduce omenirii noi succese pe calea tratativelor în scopul îndepărtării primejdiei unui război. In faţa lumii întregi, ca un far luminos, Uniunea Sovietică a dovedit prin fapte de necontestat că apără cu fermitate principiile paşnice ale folosirii energiei atomice. In urmă cu mai bine de două luni, opinia publică mondială a primit o mare veste îmbucurătoare, care atestă din nou ţelurile paşnice ale principiilor generale de politică internă şi externă ale Statului Sovietic. Comunicatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale de energie atomică. Acestea sînt documente de o covîrşitoare însemnătate, în care se reflectă nobila politică de pace a Uniunii Sovietice, izvorită din însăşi structura orinduirii sociale şi de stat sovietice. In punerea în funcţiune a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică în URSS, în eforturile Uniunii Sovietice pentru rezolvarea problemelor legate de apărarea împotriva unui război atomic, ca și în întreaga luptă ce o duce U.R.S.S. pentru interzicerea armelor de exterminare în masă, popoarele lumii găsesc întruchipate propriile lor nădejdi de pace, propriile lor speranţe şi încrederea în victoria energiei atomice puse in slujba vieţii Salutînd cu bucurie şi încredere poziţia invariabilă a guvernului Uniunii Sovietice în favoarea întăririi păcii în lume, omenirea cere ca arma atomică să fie interzisă, iar energia atomică să fie folosită in scopuri paşnice,să se păşească neîntîrziat la reducerea armamentelor de către marile puteri şi la instituirea unui riguros control internaţional în acest sens- Actuala sesiune a Adunării Generale O.N.U. poate şi trebuie să dea curs năzuinţelor fierbinţi ale popoarelor care vor să trăiască în linişte, fără spectrul unui război atomic. TRAIAN TANEA • COMENTARII EXTERNE Cu privire la interzicerea folosirii energiei atomice in scopuri agresive