Flacăra Iaşului, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 2572-2598)

1954-12-01 / nr. 2572

Nr. 2572 F V­A C­ARA I­A­Ş­U­L­­U­T Pentru intensificarea schimbului între oraş şi sat Munca politică — chezăşia succeselor în a doua jumătate a lunii octom­brie organizaţiile de bază teritorială şi a întovărăşirii agricole din Flă­­minzi, raionul Hîrlău au analizat într-o adunare generală deschisă sta­diul realizării planului de­ achiziţii şi al respectării contractelor încheiate de producătorii agricoli cu coopera­tiva. Intrucît cu acest prilej s-a con­statat că rezultatele sînt departe de a fi satisfăcătoare, adunarea a luat hotărîrea de a îmbunătăţi desfăşura­rea muncii politice printre ţăranii muncitori, iar cooperativa să asi­gure o mai bună aprovizionare a ma­gazinelor cu mărfuri din comerţul de intîmpinare. Ca urmare, au organizat echipe de agitatori formate din comunişti, deputaţi şi lucrători din cadrul coo­perativei, care au mers din casă în casă, arătînd ţăranilor muncitori a­Reţeaua comerţului cooperatist din raionul Iaşi a dobîndit frumoase rea­lizări în lupta pentru intensificarea schimbului intre oraş şi sat. Numai de la începutul anului şi pînă în prezent membrii cooperatori au va­lorificat cu aproape 4 milioane lei mai multe produse agro-alimentare , de­cit anul trecut şi au primit in schimb, pînă la 1 octombrie, mărfuri indus­triale a căror valoare creşte cu peste 3 milioane lei în comparaţie cu perioa­da corespunzătoare a anului 1953. Numeroşi sunt acei ţărani muncitori din satele raionului, care în schimbul produselor agricole valorificate prin cooperative au primit aparate de ra­dio, mobilă, maşini de cusut, bicicle­te, patefoane etc. Conduse cu pricepere de către consi­lii alese din rîndurile celor mai cinstiţi şi harnici ţărani muncitori, multe cooperative, cum ar fi acelea din comunele Şipote, Focuri, Grop­­niţa, Vlădeni şi altele, constituie exemple vii de felul cum luptă pentru îndeplinirea sarcinilor lor de plan la achiziţii, contractări şi desfacere a produselor industriale, fiind fruntaşe pe raion. Pe lingă aceste realizări, din pă­cate, continuă să existe numeroase lipsuri şi deficienţe care constituie o frînă serioasă în activitatea coope­raţiei. Aşa de pildă, pot fi citate o serie de cooperative ca acele din Movileni, Holboca, Bosia, Popricani,­­Uricani ş.a., unde nu există preocu­pare pentru îndeplinirea planului­vantajele ce le oferă valorificarea produselor prin cooperativa din sat şi faptul că aceasta contribuie la strîngerea alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare. Comuniştii Ion Guraliuc şi Ilie Calinciuc, candidaţii de partid Alexan­dru Ştefănucă şi Ernest Amihălă­­chioaiei, ca şi alţi agitatori, cum sînt Manele Bidalac, Ilie Zămosteanu sau Dumitru Ungureanu, au desfă­şurat o temeinică muncă de lămurire printre ţăranii muncitori. Folosind exemplul fruntaşilor în valorificarea produselor agricole şi popularizînd mărfurile şi materialele de construc­ţie ce se pot cumpăra in cadrul co­merţului de intîmpinare, agitatorii au reuşit să atragă noi ţărani mun­citori spre valorificarea surplusului lor de produse prin cooperativă. Ast­fel, în urma muncii duse de agitato­de achiziţii, ele fiind slab aprovizio­nate cu o serie de produse industria­le de strictă necesitate, controlul in cee­a ce priveşte gestiunea coopera­tivelor se exercită fără simţ de răs­pundere, ceea ce face să existe ne­reguli financiare. Această stare de lucruri se datoreşte în cea mai mare parte felului defectuos în care îşi duc munca de îndrumare şi control or­ganele Uniunii raionale (preşedinte tov. C-iin Popovici). Astfel, la coo­perativele din comunele Holboca, Aroneanu, luicani, etc. planul de a­­chiziţii este rămas în urmă pentru că delegaţii Uniunii de pe lingă aceste cooperative tov. I. Rotaru, S. Turicea­­nu şi respectiv tov. Butnaru, nu spri­jină suficient conducerile cooperati­velor în îndeplinirea sarcinilor pe care le au acestea în lupta pentru generalizarea experienţei cooperati­velor fruntaşe în atragerea ţăranilor muncitori la valorificarea surplusu­lui de produse şi aprovizionarea uni­tăţilor cu mărfurile industriale care sunt cerute de cooperatori. Nepreocu­­parea pentru bunul mers al cooperati­velor se poate vedea, de pildă, în faptul că unitatea din Cărniceni a stat închisă timp de aproape două săptămîni, fără ca să existe nici un fel de interes din partea condu­cerii Uniunii pentru lichidarea acestei stări de lucruri. Situaţia este cu a­­tit mai gravă, cu cit însuşi preşedin­tele Uniunii, tov. Popovici, care cu­noştea problema, a trecut prin satul Cărniceni spre alt sat, fără însă a se­­opri,­ pe motiv­­c­ă-şi are planul său lui Manole Bidalac, de pildă, ţăranul muncitor Gh. Gr. Călin, a valorificat peste 1.300 kg. cereale, cumpărînd din comerţul de intîmpinare tablă albă şi cherestea, iar ţăranul munci­tor Gh. Gr. Iftinca a valorificat peste 600 kg. floarea-soarelui, cumpărînd în schimb ţiglă. La fel şi agitatorul Ion Guraliuc a stat de vorbă cu Ma­nole Iftode, Mihai Cliuci şi alţii, care au valorificat în repetate rin­­duri prin cooperativă diferite canti­tăţi de cereale. Pentru realizarea planului de a­­ch­iziţii s-a folosit de asemenea că­minul cultural, unde s-au ţinut con­ferinţe cu această temă. Ca urmare a muncii politice desfăşurate, coope­rativa a reuşit să realizeze planul de achiziţii pe trimestrul IV al aces­tui an în proporţie de 86% la grîu şi 96% la porumb, de deplasare pe care trebuie să-l res­pecte. Iată cum, cu astfel de metode ,,de îndrumare” nu s-au putut achizi­ţiona însemnate cantităţi de produse necesare oamenilor muncii de la o­­raşe, iar membrii cooperatori n-au putut să-şi procure o serie de produ­se industriale de care aveau nevoie. Deficienţe serioase există şi in felul cum sunt aprovizionate o serie de co­operative. In multe din acestea se re­simte lipsa unor articole de strictă necesitate cum ar fi: var, petrol, site de cernut, săpun etc. La cooperativa din Ţigănaşi, de pildă, timp de 4 zile coo­peratorii au solicitat un zadar petrol, primind doar răspunsul că nu sunt posibilităţile de transport, cu toate că în depozitele Uniunii aceste produse se găsesc în cantităţi suficiente. Cum se poate asigura o bună apro­vizionare cu mărfuri a cooperativelor cinci tov. David Avram, şeful serviciu­lui comercial din cadrul Uniunii, stînd permanent in biroul său uită să se intereseze ca mărfurile care sosesc să fie luate in primire şi repartizate imediat cooperativelor? Astfel, s-a putut intîmpla ca 11 va­goane încărcate cu cherestea, var, ţiglă şi alte mărfuri să stea citeva zile fără să fie luate în primire şi distri­buite, mărfurile din două vagoane ne­­fiind recepţionate nici pînă in prezent. Şi in acest timp, multe cooperative din raionul Iaşi aşteaptă cu înfrigu­rare să primească mărfuri, pentru a-şi putea îndeplini sarcinile pe care le au. Acolo unde lipsește îndrumarea... £ mm com^widmju Extinderea radíofícaríí Ia sate Sfatul popular raional Negreşti a luat măsuri pentru ca în timpul cel mai scurt să fie radioficate mai mul­te sate, printre care: Glodeni, Voineşti şi Vultureşti. Primele lucrări au început in satul Vultureşti, comuna Buhăieşti. A­tare a fost bucuria ţăranilor muncitori cind li s-a făcut cunoscut că in staţia Ra­­faila au sosit stîlpii necesari radio­­ficării satului. Cu toată vremea neprielnică, nu­meroşi ţărani muncitori s-au oferit să transporte materialele. In fruntea acestor acţiuni au fost ţăranii mun­citori Neculai Micu, Mihai Roşu, Du­mitru Mardare şi Vasile Rusu. Lucrările pentru instalarea reţelei de radioficare au şi început. Locuitorii satului aşteaptă acum cu nerăbdare să poată asculta muzică, sfaturi agro­tehnice şi diferite ştiri pe plan intern şi internaţional la difuzoarele­ pe care le-au și instalat deja în casele lor. ELENA CIUBOTARU Exemplu demn de urmat învăţătorul Gheorghiu Tom­a, din­­comună Cirpiţi, raionul Iaşi, desfă­şoară o muncă intensă în vederea completei lichidări a neştiinţei de carte din comuna sa. Apropiindu-se cu dragoste şi căl­dură de acei ţărani muncitori din comună care nu înţelegeau impor­tanţa luminării minţii lor, el a reu­şit să-i convingă să-şi însuşească taina slovelor. Exemplul său a fost urmat şi de alte cadre didactice din comună, ca de pildă, Avasilcăi Ale­xandru, Lens Honorée, Maria Iones­­cu. Un sprijin preţios acordă cadrele didactice din comuna Cirpiţii şi sfa­tului popular în realizarea planului la achiziţii şi contractări. P. IONESCU Sancţiuni, dar numai pe hîrtie Marea majoritate a lucrătorilor din comerţul de stat şi cooperatist îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile ce le revin in aprovizionarea cu bunuri de larg consum a populaţiei muncitoare gospodărindu-şi bine unităţile, păs­­trînd în cele mai bune condiţii măr­furile şi deservind conştiincios consu­matorii. Printre aceştia se numără tov. H. Finkelstein de la magazinul 21 produse industriale, Periţ Avram de la magazinul 2 alimentar, Nina Dimitriu de la cofetăria „Macul Roşu“, Iancu Bercovici de la magazi­nul 5 alimentar, I. Foghelman de la magazinul­­ Aprozar, etc. Sunt însă unii lucrători mai ales gestionari de unităţi care manifestă o totală nepăsare faţă de păstrarea bunului obştesc şi buna deservire a consumatorilor. Astfel, încă din luna august au fost constatate unele abateri la unităţile de alimentaţie publică şi anume la restaurantele Bicaz, Carai­­man, Bistriţa, Stejar, bufetul Răsări­tul, precum şi la cofetăria Doina. A­­ceste localuri au fost găsite prost a­­provizionate cu mărfuri, murdar între­ţinute, iar mărfurile expuse pentru vinzare nu erau etichetate. Pentru lichidarea lipsurilor şi îm­bunătăţirea muncii, inspecţia comer­cială de stat a cerut Direcţiei Trustu­lui alimentaţiei publice sancţionarea gestionarilor vinovaţi. Abia după 25 de zile, Trustul ali­mentaţiei publice face cunoscut Inspec­ţiei comerciale de stat printr-o adre­să, măsurile luate împotriva gestiona­rilor. Ce s-a intîmplat insă ? Cu prilejul unei verificări la serviciul de cadre al trustului spre a se cunoaşte exact modalitatea aplicării sancţiunilor, s-a constatat că nu s-a aplicat ni­mănui, nici o sancţiune, şi deci, răs­punsul dat Inspecţiei comerciale de stat a fost formal. Prin acest procedeu, responsabila de cadre a trustului, tov. Ana Zilber­­man a contribuit şi mai mult la men­ţinerea abaterilor în sectorul de ali­mentaţie publică. O vină evidentă o are şi tov. S. Schwartz, directorul Trustului, care nu a controlat pe tov. Ana Zilberman, dacă intr-adevăr sancţiunile au fost aplicate întocmai aşa cum ele au fost comunicate prin adresa de răspuns trimisă inspecţiei comerciale de stat. Pentru lichidarea abaterilor în u­­nităţile comerciale de stat şi coope­ratiste este necesar ca gestionarii şi salariaţii dovediţi că nu-şi fac datoria să fie sancţionaţi cu toată severitatea iar măsurile luate să fie aplicate cu stricteţe. Să nu mai existe pe viitor sanc­ţiuni... numai pe hîrtie. ^^^,-yjLJJLJL­JJJ.---i..... ...i jj__i..jw».«W­BaBBM j —O— -o. Demascaţi în faţa satului Datorită unei susţinute munci po­litice desfăşurată în rîndul ţăranilor muncitori din Dragomireşti, ritmul co­lectărilor a crescut in mod simţitor. Ţăranii muncitori îşi predau cu drag cotele către stat, înţelegînd importanţa deosebită a acestei acţiuni patriotice. Oamenii cinstiţi din Dragomireşti sunt însă vigilenţi. Ei demască acele elemente necinstite care, dosind cantităţi însemnate de cereale, încear­că să se sustragă de la predarea co­telor. Ţăranul muncitor Gh. Baur, de pildă, a observat nu de mult că, chia­burul Iacob Ioachim se eschiva de la predarea cotelor, pe motiv că nu are produse Gh. Baur l-a demascat pe chiaburul Ioachim, care a dosit circa 2000 kg. cereale. In faţa tuturor locuitorilor satului Dragomireşti, au fost de asemenea de­mascaţi şi chiaburii Alecu P. Rogoz, C-tin Găitan şi Gh. Adam, care dease­­menea au căutat să se sustragă de la predarea cotelor dosind cantităţi im­portante de cereale. LUCIA EPURE pag. 3-i Să acordăm mai multă atenţie învăţămîntului U. T. M. Dornici de a-şi ridica nivelul cu­rioşi­inţelor politico-ideologice, pen­tru a putea înţelege mai bine politica partidului nostru şi a deveni mai folositori in opera de construire a socialismului, 14 tineri din întreprin­derea noastră au cerut să frecventeze cursurile cercului politic U.T.M. pen­tru începători. Avind ca propagandist pe tov. Paul Rusu, student la I.S.E.P., selec­ţionat prin grija comitetului orăşe­nesc UT.AL, cercul politic U.T.M. din Intreprind­ere­a noastră a Început să funcţioneze. A fost predată lecţia „R.P.R.­­— scumpa noastră patrie”, urmată după două săptămîni de lec­­ţia „Cum au trăit şi au luptat pentru eliberarea lor muncitorii şi ţăranii din Rom­inia burghezo-moşierească”. Incepînd insă cu data la care urma să se ţină a treia expunere,­­cind în faţa cursanţilor propagandistul a aminat ţinerea ei pe motiv că nu pri­mise materialul propagandistic ne­cesar din partea comitetului orăşe­nesc U.T.M., cercul nostru politic a încetat să mai funcţioneze. Sunt aproape două luni de la des­chiderea anului şcolar de învăţămînt politic, timp ii care trebuiau să se țină patru expuneri — nu două. Dat fiind că ne aflăm la începutul anului școlar socotesc că acum — și nu mai tîrziu — trebuie luate măsurile­ pen­tru lichidarea lipsurilor. Comitetul ob­ișer­esc U.T.M., care pînă zilele trecute nu trimisese nici un activist de mai bine de patru luni in organizaţia noastră de bază, trebuie să ne ajute în această privinţă, indrumînd pe tovarăşul propagandist şi punindu-i la dispoziţie din timp teme, lecţii sau materialul bibliografic necesar. Luîndu-se măsuri şi de către orga­nizaţia noastră de baza pentru li­chidarea lipsurilor nemotivate de la cerc a unor cursanţi cum sunt Aurel Badea, Angela Bulgara şi alţii, cer­cul politic U.T.AL pentru începători, va putea contribui din plin la educa­rea tinerilor din întreprinderea noas­tră, la creşterea nivelului lor de conştiinţă. CONSTANTIN TODIREANU membru îrn biroul organizaţiei de bază U.T.M. de la ETACS— transport comun Cum s-au obţinut recolte bogate de legume şi zarzavaturi Prin părţile raionului Tg. Frumos sînt mulţi ţărani muncitori, care se ocupă cu cultivarea de legume şi zar­zavaturi, de ani de zile. Incepînd din primăvara anului 1953 însă, in urma avantajelor create cultivatorilor aces­tor plante numărul acelor care au gră­dini de zarzavaturi a crescut simţitor şi totodată producţia şi calitatea de legume realizate de ei. Mulţi care au contractat cu coope­rativa sau cu „Aprozar” şi-au lucrat terenurile după îndrumările tehnici­enilor, au obţinut recolte care au de­păşit mult aşteptările lor achitîndu-se cu uşurinţă de sarcinile contractu­li, valorificind in plus mii de kg. de pro­duse. Ţăranul muncitor Ion Gagea, din co­muna Lungani, de pildă, care a con­tractat cu cooperativa cultivarea a 50 ani grădină a obţinut recolte demne de laudă. El a predat pînă acum cooperativei 1500 kg. pătlăgele roşii, 1000 kg. pă­tlăgele verzi pentru murat, 1000 kg. castraveţi, 2.000 kg. morcov, 1800 kg. pătrunjel rădăcini, 6.000 kg. sfec­lă roşie etc. Recoltele obţinute de ţăranul Ion Gagea in special la rădăcinoase nu sint întîmplătoare. El şi-a pregătit terenul din toamnă făcind arături adinei şi ingropind gunoi bine putrezit, a însăminţat sămînţă de soi şi la timpul potrivit lucrările de îngrijire a plantelor le-a executat în cele mai bune condiţiuni. Recolta mare i-a răsplătit din plin munca. El a primit numai pentru ce a predat pînă acum peste 6.000 lei, cum­­părind totodată mărfuri bune din comerţul de intîmpinare de la coope­rativă cum ar fi bumbac, încălţăminte, îmbrăcăminte şi altele. Proiectul C. C. al P. M. R. pentru Directivele celui de al II-lea Congres al partidului cu privire la* dez­voltarea agriculturii în următorii 2—3 ani prevede mărirea suprafeţelor cultivate cu legume şi zarzavaturi şi cfîmiitorPij nrr\Hiirntnrilnr anrnVnli P3ro K‘ -- ---- *“'■' + * se ocupă cu cultivarea acestor plante. Pentru punerea în practică a Di­rectivelor Congresului, organele agri­cole ale sfaturilor populare raionale şi ale unităţilor economice care contro­lează cultivarea de legume şi zarzava­turi desfăşoară o vie activitate pentru mărirea suprafeţelor cultivate de către ţăranii muncitori. De aceea mulţi ţă­rani muncitori din raionul nostru au cerut încă de pe acum să încheie con­­trade cu cooperativa sau cu „Apro­zar“, pe baza cărora să cultive su­prafeţele de legume şi zarzavaturi. T. MURAVSCHI tehnician legumicol la secţia agri­colă a sfatului popular raional Tg. Frumos O nouă întovărăşire agricolă în raionul Paşcani Munca n-a fost deloc uşoară. Zvo­nurile lansate de elemente duşmănoa­se, slaba activitate desfăşurată de că­tre vechiul comitet de iniţiativă făceau ca munca pentru constituirea întovă­răşirii agricole să meargă greoi. Dar organizaţia de bază din satul Todi­­reşti, comuna Stroieşti a ştiut să în­vingă toate greutăţile. Avind ajutorul comitetului raional de partid Paşcani, organizaţia de ba­ză a desfăşurat o temeinică muncă de lămurire in mijlocul ţăranilor munci­tori asupra avantajelor lucrării in co­mun a pămintului, reuşind in scurt timp să atragă noi cetăţeni pe aceas­tă cale. -K__________________________ Zilele trecute, cei 11 ţărani munci­tori care dăduseră cereri au semnat actul de constituire al întovărăşirii agricole. Ei au ales în comitetul de conducere pe Vasile Dolhescu ca pre­şedinte şi pe Vasile Chingălată ca se­cretar, care s-au dovedit a fi printre cei mai buni şi mai hotăriţi în lupta pentru constituirea întovărăşirii. Noii întovărăşiţi şi-au luat angaja­mentul să aplice larg regulile agro­tehnice pentru a zmulge pămintului recolte cit mai bogate și de a duce munca pentru atragerea de noi mem­bri în Întovărășire. Imbunătafirea muncii sindicale — factor important pentru îndeplinirea planului la toţi indicii în întreagă ţară oamenii muncii din toate întreprinderile industriale, agri­cole, etc. desfăşoară cu intensitate crescindă întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producţie la toţi indicii săi. In această luptă un rol important îl au sindicatele cărora le revine sarcina de a mobiliza pe mem­brii de sindicat in lupta pentru înde­plinirea tuturor sarcinilor ce izvorăsc din planul de stat, pentru construirea bazei economice a socialismului. Sin­dicatelor — largă organizaţie de masă — le revine sarcina principală de a dezvolta în conştiinţa oamenilor muncii o atitudine nouă faţă de muncă şi de avutul obştesc. Realizările obţinute de poporul muncitor pe frontul construcţiei socia­liste se datoresc în cea mai mare parte contribuţiei active a sindicatelor, care sub conducerea partidului au organi­zat şi mobilizat masele largi de oa­meni ai muncii în lupta pentru crearea unei vieţi noi, socialiste. Aceste reali­zări se oglindesc şi pe plan regional, unde sub conducerea comitetului re­gional de partid, organizaţiile sindi­cale, coordonate de Consiliul sindical regional şi-au adus contribuţia lor importantă în mobilizarea oamenilor muncii la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1954.­ Re­giunea noastră se poate îindri, pe drept cuvînt, cu rezultatele obţinute de colectivele unor întreprinderi cum ar fi: Atelierele CFR Paşcani, fabrica „Ţesătura” (sectorul filatură), fabri­ca de ulei „Răsăritul“-Roman, între­prinderea de panificaţie, SMT Ro­man, GAS Hălăuceşti şi altele, ale căror colective de muncă mobilizate­­ CONSTANTIN HOCIUNG preşedintele Consiliului sindical regional, în întrecerea socialistă de către orga­nizaţiile sindicale, sub conducerea or­ganizaţiilor de partid i au reuşit să îndeplinească şi să-şi depăşească cu mult sarcinile de plan lunare. Cu toate aceste rezultate pozitive obţinute pînă în prezent trebuie a­­rătat că în organizarea şi conducerea întrecerii socialiste mai există încă destule lipsuri. Aşa de pildă, nu toate organizaţiile sindicale sunt pătrunse de faptul că întrecerea socialistă tre­buie să fie o mişcare de masă, vie, dinamică, care nu poate fi încătuşată în tipare şi că ea trebuie să deschidă largi posibilităţi pentru desfăşurarea nestingherită a iniţiativei creatoare a maselor. Cu toate îndrumările pri­mite şi instructajele făcute de către C.S.R. birocratismul şi formalismul continuă să frîneze organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste. In ramura gospodării comunale şi in­dustrii locale (preşedintele comitetu­lui sindical regional, tov, AL Gheor­ghiu) de exemplu, deşi pe hîrtie pro­centul celor antrenaţi in întrecerea socialistă întrece cu mult cifra de 70, în unele unităţi, cum ar fi Trustul regional construcţii locale şi în spe­cial pe şantierele mici ale acestei în­treprinderi se observă o lipsă aproa­pe totală de preocupare pentru orga­nizarea întrecerii socialiste. La fel, în ramura constructori, comitetul sin­dical regional şi comitetele de între­prinderi respective nu au pus în centrul preocupărilor lor grija pentru organizarea şi buna desfăşurare a întrecerii. In ramura agricolă, în unele unităţi, întrecerea socialistă are un caracter de campanie aşa cum se întîmplă de multe ori la GAS Răz­­boieni (preşedintele comitetului de întreprindere tov. C. Catană), SALT Moara Grecilor­­(preşedinte tov. I. Popa) ş.a. întrecerea socialistă tre­buie să aibă la bază propunerile ve­nite din masă cu prilejul consfătui­rilor de producţie. De buna organi­zare şi ţinere la timp a consfătui­rilor de producţie depinde tocmai fe­lul in care se va desfăşura întrece­rea. Consfătuirile de producţie dau prilej oamenilor muncii să analizeze şi să frămînte problemele de pro­ducţie legate de sectorul respectiv, şi de foarte deseori, în urma discu­ţiilor purtate tot ei găsesc cheia de rezolvare a unor probleme dificile, făcind în această direcţie propuneri importante, concrete. Nu se poate concepe îndeplinirea planului de pro­ducţie la toţi indicii fără pregătirea şi ţinerea la timp a consfătuirilor de producţie. Consfătuirea de pro­ducţie trebuie să ajute pe muncitori la organizarea mai temeinică a locu­rilor de muncă, prin analizarea mo­dului cum trebuie dusă lupta pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne, a rezultatelor obţinute prin aplicarea metodelor noi de muncă care duc la creşterea productivităţii muncii, la­ îmbunătăţirea calităţii a­­c­esteia, la reducerea preţului de cost. Consfătuirea de producţie trebuie să se ţină neapărat în primele zile ale fiecărei luni, în­cepînd cu consfătuirile pe grupe, apoi pe secţie şi terminînd cu consfătuirea pe întreprindere. Organele sindicale trebuie să ajute organele administrative, pentru ca planul de producţie să fie defalcat pe fiecare om şi maşină în parte şi să fie adus la cunoştinţa muncitorilor cu cel puţin două zile înainte de în­ceperea fiecărei luni, deci înainte de ziua în care încep consfătuirile de producţie. Buna reuşită a consfătuirilor de producţie are o influenţă serioasă asupra asigurării condiţiilor necesare de muncă. In această problemă se poate spune că unele conduceri ad­ministrative şi comitete de întreprin­dere manifestă serioase lipsuri. Dacă in ramura CFR (Atelierele CFR „Ilie Pintilie” şi Paşcani, I.C.C.F.) la fa­brica de ţigarete Iaşi, fabrica de za­hăr „Ilie Pintilie” Roman, ş.a., cons­fătuirile sunt organizate temeinic, nu acelaşi lucru se poate spune despre alte întreprinderi cum ar fi fabrica textilă „Victoria” unde consfătuirile de producţie sunt organizate in mod­­superficial ceea ce are ca rezultat organizarea in chip formal a în­trecerii socialiste. La fabrica „Vic­toria” la începutul lunii noiembrie, in sectorul de filatură consfătuirile de producţie au fost organizate pe mai multe grupe la un loc. Munci­torii, după cele 8 ore de muncă au fost ţinuţi în picioare, într-o cameră nespaţioasă, ceea ce a avut drept urmare o slabă participare a mun­citorilor la discuţii. Consfătuirea de producţie nu şi-a atins nici pe departe scopul. Comitetul de întreprindere, (preşedinte tov. Ana Muschei), şi conducerea administrativă (director tov. Fani Zigner) nu sunt oare de pă­rere că tocmai slaba organizare şi desfăşurare a consfătuirilor de pro­ducţie constituie una din cauzele ne­­îndeplinirii planului de producţie ? Condamnabilă este şi poziţia pe care se situiază comitetul regional sindical gospodării comunale şi industrii loca­le care s-a... supărat pe unii activişti ai C.S.R. care au oprit consfătuirile de producţie de la ETACS din cauza organizării defectuoase a acestora. De o importanţă deosebită în înde­plinirea angajamentelor luate in ca­drul consfătuirilor de producţie şi in buna desfăşurare a întrecerii socia­liste este atitudinea manifestată faţă de propunerile venite din masă. In timp ce la Atelierele C.F.R. „Ilie Pin­tilie“ şi Paşcani, „Ţesătura“, GAS Hălăuceşti şi altele, conducerile ad­ministrative rezolvă propunerile de măsuri tehnico-organizatorice făcute de către muncitori, alte conduceri ad­ministrative tratează cu indiferenţă aproape totală aceste propuneri. La I.M.S. Roman, de pildă, la consfă­tuirile de producţie pe grupe (secţia turnătorie) unii muncitori cum ar fi tovarăşii Antal Mihai, Gh. Gherasim, Laurenţiu Poenaru şi alţii au făcut propuneri deosebit de importante pen­tru o mai bună organizare a procesu­lui de producţie, ele insă nu au fost luate în seamă de către conduce­rea administrativă şi comitetul de in­­treprindere. Buna desfăşurare a întrecerii socia­liste necesită o justă evidenţă a rezul­tatelor obţinute în producţie, putîn­­d­u-se astfel constata în orice moment progresele obţinute de la o perioadă la alta in vederea popularizării ele­mentelor fruntaşe şi a experienţei a­­cestora. Organelor administrative le revine sarcina de a organiza­ şi ţine evidenţa angajamentelor şi a rezul­tatelor înregistrate. In această direc­ţie se procedează cu mult simţ de răspundere în ramura de producţie CFR şi alimentară. Unele conduceri administrative insă cum ar fi acelea de la TRCL (director tov. Gh. Alozd­­­ea), ICAZ (director tov. Nec. Miti­telul, S.M.T. Moara Grecilor (direc­tor tov. Hofman), etc., in organizarea evidenței, in urmărirea rezultatelor întrecerii socialiste, apelează la meto­de birocratice dăunătoare. Evidenţa întrecerii este oglinda vie prin care se pot constata cauzele ce au de­terminat neindeplinirea angajamen­telor şi a sarcinilor ce revin prin planul de stat. In multe întreprinderi, alături de muncitori fruntaşi care-şi depăşesc normele de producţie există munci­tori care lucrează sub normă şi care nu sunt ajutaţi de organele sindicale şi administrative să-şi îmbunătăţeas­că munca şi să vină astfel in rinduri­­le fruntaşilor. Aceasta nu înseamnă altceva decit nesocotirea învăţăturii staliniste potrivit căreia întrecerea socialistă trebuie să fie „ajutor tovă­răşesc celor rămaşi în urmă din par­tea fruntaşilor, pentru a obţine un a­­vint general“. In problema sprijinirii celor rămaşi in urmă trebuie arătat că aceasta s-a desfăşurat defectuos în regiunea noastră datorită faptului că secţia muncii de masă in producţie (responsabil tov. Gh. Nicolaie) nu a îndrumat şi sprijinit in mod suficient organele sindicale, pentru extinderea experienţei avansate obţinute în a­­ceastă direcţie, iar prezidiul CSR nu a organizat nici un schimb de expe­rienţă în această problemă. Principala cauză a lipsurilor serii­ (Continuare în pag.

Next