Flacăra Iaşului, februarie 1955 (Anul 11, nr. 2623-2646)
1955-02-01 / nr. 2623
Nr. 2928 HOTARIREA Comitetului Central al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri .Urmare din pag. 2*a) După absolvirea şcolii vor fi repartizaţi în produceţie, unde vor lucra şi se vor putea prezenta la şcoala de maiştri, în aceleaşi condiţiuni ca şi elevii anului II. 44. Actualii maiştri din întreprinderile produsive, care au o înaltă pregătire tehnică şi practică îndelungată de conducere în producţie, cu studii echivalente celor prevăzute în prezenta hotărîre pentru maiștri, vor beneficia de prevederile art. 37-38. 45. Actualii maiștri care nu au studii echivalente celor prevăzute în prezenta hotărîre pentru maiştri, dar au o practică și experiență de conducere în producție de minimum 10 ani la deda prezentei hotărîri se vor bucura de asemenea de prevederile art. 38. 46. Stabilirea celor care se încadrează în art. 44 și art. 45 se va face de către o comisie formată din delegații ministerelor tutelare, directorul și inginerul șef al întreprinderii, președintele comitetului de întreprindere şi secretarul organizaţiei de partid al întreprinderii respective. 47. Acei care ocupă în prezent funcţia de maistru, dar nu au studiile şi pregătirea practică corespunzătoare, vor putea fi menţinuţi în această funcţiune, cu condiţia ca să-şi complecteze pregătirea prin cursurile serale sau fără frecvenţă, urmînd să se prezinte în termen de maximum 2—3 ani la examenul de absolvire al şcolii de maiştri care se va ţine în condiţiile prezentei hotărîri. In acest scop conducerile întreprinderilor vor organiza cursuri serale şi vor da tot sprijinul pentru însuşirea cunoştinţelor necesare. După trecerea examenului şi obţinerea diplomei de maistru, aceştia vor beneficia de prevederile articolelor 37 şi 38. 48. Veniturile şi cheltuielile şcolilor profesionale, ale şcolilor tehnice şi ale şcolilor tehnice de maiştri,precum și drepturile elevilor acestor școli se stabilesc prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. 49- Ministerele și celelalte instituții centrale vor trece treptat la luarea măsurilor organizatorice, astfel ca dispozițiile prezentei hotărîri să poată fi în întregime aplicate pînă la finele anului şcolar 1954—1955. Pînă la această dată, elevii urmează a fi repartizaţi la noile şcoli sau locuri de producţie, potrivit cu cele prevăzute în dispoziţiile acestei hotărîri. 50. Ministerele și celelalte organizații centrale vor elabora pînă la 31 iartie 1955, regulamente de organizare şi funcţionare pentru şcolile din sistemul lor şi le vor supune spre aprobare Consiliului de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne GH. GHEORGHIU-DEJ 51. Şcolile profesionale de ucenici, şcolile tehnice şi şcolile tehnice de maiştri, organizate prin prezenta hotărîre au ştampilă proprie cu stema Republicii Populare Române. Ministerele, conducerile întreprinderilor, instituţiilor și organizaţiilor cărora, prin prezenta hotărîre li se încredinţează sarcina de a avea şcoli profesionale de ucenici, şcoli tehnice şi şcoli tehnice de maiştri, învătind din lipsurile constatate, trebuie să aibă o grijă deosebită faţă de pregătrea şi educarea tinerilor din şcolile de care răspund. Prin ridicarea calităţii învăţămîntului, legarea lui nemijlocită de producţie şi întărirea disciplinei, ministerele, întreprinderile şi instituţiile îşi vor asigura viitoarele cadre calificate, necesare unităţilor pe care le conduc, condiţie de bază pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le revin. Organizaţile de partid din întreprinderi, ministere, instituţii şi organizaţii sunt datoare să acorde o grijă deosebită pentru întărirea răspunderii profesorilor, mărirea exigenţei faţă de metodele lor de predare şi faţă de felul în care învaţă elevii, asigurarea stabilităţii cadrelor didactice şi creşterea autorităţii lor în rîndurile elevilor pentru educarea politico-cetăţenească a tinerilor, astfel ca ei să devină muncitori calificaţi, maiştri cu un înalt nivel de cunoştinţe, cetăţeni vrednici ai patriei noastre. Comitetele regionale şi raione de partid trebuie să îndrume organizaţiile de partid şi de stat regionale, raţionale, de instituţii şi întreprinderi şi să controleze permanent felul în care ele îşi îndeplinesc sarcinile ce decurg din prezenta hotărîre. Organizaţiile de partid, de tineret şi sindicatele trebuie să acorde o grijă permanentă educării patriotice a tinerilor, dezvoltînd în rîndurile lor dragostea pentru munca productivă şi pentru întreprinderea lor, interesul pentru o calificare temeinică, atitudinea disciplinată faţă de regulile stabilite în întreprindere, respect şi dragoste faţă de profesorii lor, muncitorii, maiştrii şi inginerii care îl ajută să înveţe meseria. Ele trebuie să aibă grijă de purtarea tinerilor în timpul muncii, de protecţia muncii şi apărarea sănătăţii lor de condiţiile de viaţă şi de o cît mai bună folosire a timpului la liber. Organele şi organizaţiile de partid, de tineret şi mindicare au datoria să se ocupe permanent de creşterea şi educarea viitoarelor cadre necesare dezvoltării industriei, agriculturii şi culturii, să ajute pe tineri să capete bogate cunoştinţe, pe care să fie în stare să le pună la practica de zi cu zi a construirii socialismului în Republica Populară Romînă. Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman GH. APOSTOL Pînă cînd această stare de nepăsare în efectuarea reparaţiilor la U. M. T.-Gura Icinei ? Ca urmare al slabei munci organizatorice, a deselor defecţiuni pricinuite la maşini şi tractoare, din cauza reparaţiilor superficiale1, a lipsei de control în muncă asupra tractoriştilor, cît şi a proastei aprovizionări cu carburanţi, S.M.T. Gura Idrici din raionul Vaslui, nu a realizat în anul 1954 decît 72 la sută din plan, executînd în acelaşi timp lucrări de proastă calitate în unele locuri. , gf S-ar fi părut că factorii de răspundere din această staţiune vor reuşi să tragă învăţămintele necesare din lipsurile avute şi cu ajutorul organelor raionale de partid şi de stat, vor lua măsurile necesare pentru ca în campania agricolă din anul 1955 asemenea lipsuri să fie înlăturate. Datorită faptului insă că conducerea S. M. T. n-a fost controlată în muncă şi trasă la răspundere pentru condamnabila sa inactivitate în ceea ce priveşte efectuarea la timp şi în bune condiţii a pregătirilor pentru campania agricolă viitoare, acum se manifestă lipsuri şi mai grave. Aşa se face că deşi s-au trimis majoritatea tractoarelor spre a fi reparate în industrie, iar în staţiune a rămas pentru reparaţii doar un număr de 8 tractoare şi restul agregatelor, ca 3 semănători pluguri de tractoare, grape etc., pină în prezent nu s-au reparat decit o mică parte din maşinile agricole şi acelea de mîntuială. Conducerea SMT s-a grăbit să raporteze că a terminat reparaţiile la 4 tractoare, dar acestea n-au fost încă recepţionate deoarece, practic, ele nici nu sînt reparate in întregime. De asemenea, pînă la această dată n-au fost încheiate contracte de lucrări deci in proporţie de abia 41 la sută din planul anual pe care-l are staţiunea. Privind cu indolenţă munca de reparaţii directorul staţiunii, Vasile Sălăvăstru şi şeful secţiei politice, I. Mocanu se ocupă ,„de alte probleme“ lăsînd munca de reparaţii doar pe seama mecanicilor. De aceea, o serie de pluguri de tractoare stau şi acum pe jumătate îngropate în noroi, aşa cum au fost aduse de pe teren în toamna trecută, iar la plugurile aşa zis reparate, o serie de tractorişti lipsiţi de control in muncă au uns roţile fără a şterge măcar noroiul înainte de a pune uleiul. Rodajul la tractoare se face cu materiale improvizate deşi bancul de rodaj stă în staţiune de un an de zile fără a fi instalat. Se ştie că cele mai multe SMT-uri au planificat concediile mecanicilor înainte şi după perioada de reparaţii. Ori, la Gura-Idrici s-a făcut tocmai pe dos. In loc ca şeful atelierului mecanic şi mecanicii de sector să lucreze acum la reparaţii, ei au fost trimişi în concediu. Pe de altă parte nici forţele existente în staţiune nu sînt folosite în întregime. Din cauza neînţelegerii ce există între cadrele cu munci de răspundere ale unităţii şi a lipsei de control din partea organelor superioare, lipsesc zilnic de la lucru o parte însemnată a tractoriştilor şi mecanicilor. Alteori se manifestă lipsuri şi mai grave. In ziua de 29 ianuarie, de pildă, încă de dimineaţă a fost adus in staţiune un butoi cu vin care a adunat în jurul lui o parte însemnată din personal, in frunte cu directorul şi şeful secţiei politice (şi tot ei au fost primii care s-au îmbătat). Este clar că în acea zi nu a mai lucrat aproape nimeni. Şi faptele petrecute in ziua de 29 ianuarie nu sînt cazuri izolate. Aproape toată toamna şi iarna asemenea scene s-au repetat mereu fără a sezisa pe cineva din forurile conducătoare de la raion sau regiune. Este timpul ca organizaţia de bază din staţiune, comitetul raional de partid Vaslui şi serviciul regional SMT, care tolerează la infinit lipsurile condamnabile ale conducătorilor acestei unităţi, să ia grabnice măsuri de îndreptare a lucrurilor. Altfel, în campania agricolă de primăvară, ne vom trezi din nou în faţa faptului că SMT-ul Guraldrici nu-şi poate îndeplini sarcinile. I. BANU Spartachiada de iarna a satelor in raionul Paşcani şi muncitorii Atelierelor CFR Paşcani. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a spartachiadei,, numeroase organizaţii de bază U.T.M. din raionul Paşcani au luat iniţiativa de a-i antrena pe utemişti în procurarea şi confecţionarea materialelor sportive necesare. Datorită acestei preocupări, pînă in prezent au fost confecţionate un mare număr de săniuţe, jocuri de şah şi schiuri, evidenţiindu-se în mod deosebit în această acţiune organizaţiile UTM din Miroslava, Ruginoasa şi Stroieşti. Un important sprijin în această privinţă l-au dat evidenţii nu-se îndeosebi brigada la de calitate, condusă de tov. Constantin Iosub. Pînă în prezent, în cuprinsul raionului Paşcani s-au înscris şi participă la întrecerile de şah din cadrul spartachiadei peste 1000 de tineri, dintre care 300 de fete. De asemenea, un mare număr de băieţi şi fete s-au înscris pentru întrecerile de schiuri şi săniuţe. ION PANAINTE ■‘A, corespondent FLACARA IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICĂ au apărut: — Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare şi achiziţie de animale, păsări şi produse animate 32 pag. 25 bani B. KEDROV: Despre lucrarea ştii K . Engels »»Dialectica naturii“ 84 pag. 1,50 iei A. DUMITRAŞCU, E. LOR: Valorificarea rezervelor Interne ale întreprinderilor.Din experienţa Comitetului de partid de la fabrica de ţesături »Proletarul “»Bacăul 56 PaS- 90 bani IASULUI din experienţa muncii de agitaţie Convorbirea agitatorului Ion Bătui despre contractarea de animale Ion Bătui a devenit foarte cunoscut printre ţăranii muncitori din comuna Alexandru Ioan Cuza, nu numai pentru că e om harnic şi priceput, ci şi pentru faptul că e agitator. Zilele trecute, el a organizat o convorbire cu un grup de ţărani muncitori din sat despre recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare şi achiziţie de animale, păsări şi produse animale. La începutul convorbirii, agitatorul a subliniat faptul că această Hotărîre oglindeşte odată în plus grija partidului şi guvernului nostru pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi oferă crescătorilor de vite care contractează cu statul importante avantaje economice, care duc la creşterea nivelului lor de trai. — In comuna noastră — a spus agitatorul — sînt mulţi ţărani muncitori care s-au convins personal, în anul care a trecut, de marile avantaje ce se obţin prin contractarea de animale. Să-l luăm de exemplu, pe tov. Petru Dogaru, care este şi el în mijlocul nostru. După cum şttiţi, el a contractat cu cooperativa din comuna noastră îngrăşarea unui porc. Ingrijindu-l cum trebuie şi respectînd prevederile contractului, el l-a predat la timp, obţinînd un ciştig de aproape 3500 lei. In afară de aceasta — continuă agitatorul — el a fost scutit de 300 kg. porumb şi 34 kg. carne din cota datorată statului. Exemple de acestea sint multe In comuna noastră... — E drept, tovarăşi, interveni atunci în discuţie ţăranul muncitor Alexandru Bodnar. Şi el începu să împărtăşească celor de faţă avantajele obţinute de el în urma contractării a doi porci. — Drept să vă spun, la început nu prea m-a tras inima să fac contractări, mărturisi Alexandru Bodnar. Dar după ce m-am convins că pot avea o serie de avantaje, şi mai ales că prin aceasta am să vin şi eu în ajutorul clasei muncitoare şi al statului, m-am hotărît şi n-am greşit de loc. Am luat pentru cei 2 porci contractaţi peste 2700 lei, cu care am cumpărat diferite mărfuri, în condiţii avantajoase, în cadrul comerţului de întîmpinare. De aceea, eu mă angajez să contractez şi anul acesta doi porci. — „Aş vrea să spun şi eu ceva, intră în vorbă şi Dumitru Pletosu. Am citit Hotărîrea şi, după cum se arată acolo, reiese că, dacă contractele sînt încheiate pe termen mai lung, beneficiul este şi mai mare. Ba mai mult, statul acordă crescătorilor de animale credite cu dobindă mică pentru diferite construcţii necesare creşterii vitelor. Aceasta este foarte important pentru noi. Vorbitorul şi-a luat angajamentul să contracteze doi porci pe termen de un an. Apoi au luat cuvîntul ţăranii muncitori Costache Ghelber, Gheorghe Iorgu Toma, Gheorghe Ciobanu şi alţii, care au criticat faptul că unii salariaţi de la O.R.A.C.A. Tg. Frumos fac unele nedreptăţi la cîntăritul animalelor şi totodată şi-au exprimat hotărîrea că anul acesta vor face noi contractări de animale. In încheierea convorbirii, agitatorul Ion Bălui a arătat celor prezenţi că el şi-a notat criticile adresate O.R.A.C.A. Tg. Frumos şi că le va aduce la cunoştinţă organelor în drept, pentru a fi luate măsurile necesare. De asemenea, el a cerut celor prezenţi la convorbire să ducă o intensă muncă de lămurire în vederea antrenării tuturor ţăranilor muncitori de a contracta cu statul cît mai multe animale, păsări şi produse animale în vederea unei mai bune aprovizionări a industriei uşoare şi alimentare cu materii prime agricole, pentru îmbunătăţirea aprovizionării populației. G. LAURENŢIU CARNETUL AGITATORULUI Nr. 2 Cel de al 2-lea număr al Carnetului agitatorului din luna ianuarie a.c. consacră majoritatea articolelor, sale muncii politice de mobilizare a oamenilor muncii la lupta pentru creșterea necontenită a volumului produselor de larg consum. Ținînd seama de faptul că în sectorul agricol perioada de iarnă este deosebit de favorabilă desfăşurării muncii pontice. Carnetul agitatorului publică mai multe articole în ajutorul organizaţiilor de bază şi al agitatorilor din agricultură. Articolul „Toate forţele pentru a da poporului produse mai multe şi mai ieftine” pune accent deosebit pe munca organizaţiilor de partid din I S.M.T.-uri, gospodării de stat, gospodării colective, întovărăşiri agricole şi din sate, indicind sarcinile, actuale ce le stau în faţă, cît şi metodele ce trebuie să le folosească în mobilizarea oamenilor muncii la pregătirea campaniei agricole de primăvară. Un loc important în acest număr al Carnetului agitatorului îl ocupă articolul „Agitatorii luptă pentru grăbirea reparaţiilor de tractoare îşi maşini agricole”, prin care tov. Constantin Iordan, secretarul organizaţiei de bază din S.M.T. Castelu, regiunea Constanţa, — semnatarul acestui articol —, împărtăşeşte din experienţa muncii politice desfăşurate în rîndul mecanizatorilor, în urma căreia s-au obţinut frumoase rezultate in pregătirea bătăliei pentru o recoltă bogată în anul 1955. Agitatorii de la sate găsesc un preţios ajutor în articolul tov. dr. ing. L Lungu, şef de laborator la I.C.A.R., intitulat „Principalele lucrări agrotehnice ce trebuie executate pină la , începerea muncilor agricole de prn(recenzie) mavară”. Autorul explică cu multe amănunte metodele ce se recomandă a fi folosite de ţăranii muncitori in timpul iernii pentru reţinerea zăpezii pe ogoare, ruperea stratului de gniaţa, sau lucrări ca : alături adinei de iarna, pregătirea seminţelor ş.a. arătind avantajele efectuării lor. Tot in ajutorul agitatorilor de la sate, Carne al agitatorului mai publica, în anexă, un calendar agricol cu indicaţii asupra lucrărilor ce trebuie efecuate în cîmp, grădina de legume, vie şi legate de îngrijirea animalelor,, separat pentru fiecare din lunile ianuarie, februarie şi martie. «Li Şi agitatorii din întreprinderile industriale găsesc un bogat izvor de învăţăminte în acest număr al Carnetul agitatorului. Prin articolul „Avem toate posibilităţile să producem bunuri de larg consum, mai multe şi mai ieftine”, agitatorii pot cunoaşte cum s-a organizat şi desfăşurat convorbirea agitatorului Ion Luca, de la întreprinderile „Cloşca“ din oraşul Baia Mare, cu tema „Ce înseamnă pentru colectivul sectorului nostru reducerea cu 1 la sută a preţului de cost”. De asemenea, prin articolul „Să dăm oamenilor muncii mai multe tricotaje de bună calitate’, semnat de tov. S. Moldoveanu, organizaţiile de bază şi agitatorii pot cunoaşte modul, cum a fost organizat un schimb de experienţă în munca de agitaţie, între colectivele de agitatori din două fabrici („Tricotajul Roşu” şi „Tînăra Gardă“) şi rolul important ce l-a avut acest schimb de experienţă în ridicarea nivelului muncii de agitaţie. Sub semnătura tov. Marian Pavel, activistă a comitetului orăşenesc P.M.R. Bacău, se publică articolul Pag. 3-a printre întreprinderile care au obimut realizări de seamă in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1954 se numără si Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“. Avintul puternic în muncă de care a dat dovadă colectivul acestei unități fruntaşe a fost în permanenţă stimulat des pre vederile contractului colectiv încheiat la începutul anului trecut. Contractul colectiv prevedea măsuri concrete, care să ducă la mărirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. In acelaşi timp, erau prevăzute diferite lucrări cu caracter social, cultural ş.a. Luptînd pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, harnicii muncitori au reuşit în majoritatea cazurilor să le depăşească. De exemplu, planul la reparaţii de locomotive R. G. a fost realizat în procent de 106% , faţă de 100% cît a fost prevăzut în contract. La reparaţii de vagoane R. P., procentul prevăzut în contract a fost depăşit cu 2% , iar la piese de schimb s-a realizat cu 19% mai mult decit prevedea planul. In acelaşi timp, şi indicele de productivitate a muncii a fost depăşit cu 10,65% . Indicele de utilizare a maşinilor a fost şi el cu 5% mai mare decit acela din anul 1953. La rîndul ei conducerea întreprinderii s-a străduit să-şi îndeplinească în cît mai mare măsură angajamentele luate în cadrul contractului colectiv. Pentru îmbunătăţirea transportului intern s-au confecţionat printre altele 6 vagoane pentru triplărie şi vagonaj, 100 roabe pentru magazie şi altele. In cadrul măsurilor tehnico-organizatorice luate pentru sporirea producţiei, s-a instalat un ciocan pneumatic la rotăria vagoane şi s-a făcut o gură de aer la partida tender. De asemenea, cu sprijinul cabinetului tehnic, s-a modificat o presă pentru port-saboţi la turnătorie, producţia şi productivitatea muncii fiind astfel sporite. In general se poate spune că obligaţiile asumate de către muncitori au fost în cea mai mare parte depăşite. De asemenea şi cele luate de către conducerea administrativă a întreprinderii au fost în mare parte realizate. De aceea, muncitorii au privit cu mult interes încheierea contractului colectiv pe anul 1955. Semnificativ în această privinţă este numărul de 237 propuneri făcute de către muncitori, dintre care 218 au fost incluse în noul contract. Ele cuprind sugestii privind îmbunătăţirea procesului tehnologic al producţiei, măsuri pentru protecţia muncii şi lucrări cu caracter social şi cultural. Printre altele, în noul contract sînt prevăzute construirea a 3 noi cuptoare la atelierul de fierărie, reparaţia capitală a podului rulant de 5 tone de la turnătorie, instalarea a două compresoare noi şi altele. Prezentarea dării de seamă asupra îndeplinirii angajamentelor din contractul colectiv pe anul 1954 şi încheierea contractului colectiv pe anul 1955, a constituit un prilej de analiză a lipsurilor manifestate anul trecut şi de propuneri concrete în scopul realizării prevederilor noului contract. Delegaţii muncitorilor au criticat cu tărie nerealizarea unor angajamente luate, ca: acoperişul de la degresor, castelul de apă potabilă, spălătorul mecanic pentru echipamentul de protecţie şi altele.^ — „Dacă sarcinile prevăzute în contractul colectiv ar fi fost îndeplinite in întregime, — a spus cu acest prilej maistrul Neculai Ungureanu, succesele noastre in producţie ar fi fost cu mult mai mari. Muncitorii care lucreză in acord îşi pierd timp preţios cu deplasările la magazie pentru adusul pieselor necesare producţiei. Organizarea aprovizionării la locul de muncă ar aduce şi ea un spor însemnat de produse. Tov. Ludovic Crafciuc, turnător, a subliniat necesitatea organizării de schimburi de experienţă cu alte întreprinderi din aceeaşi ramură, pentru înlăturarea unor rebuturi care ating uneori un procent destul de ridicat. Legată de această problemă este şi luarea de măsuri corespunzătoare pentru ridicarea nivelului profesional şi tehnic al muncitorilor. „Pentru ca să obţinem rezultate tot mai bune în munca noastră, a spus Iov. Crafciuc, este necesară o mai bună organizare a întrecerii socialiste. Atenţia, noastră trebuie să se îndrepte spre metodele avansate folosite de feroviarii sovietici. Totodată, este necesar să se facă popularizarea fruntaşilor îrn producţie, a realizărilor şi metodelor lor de muncă“. Sudorul Toader Mierluşcia a arătat că în buna desfăşurare a procesului de producţie masă există încă o serioasă deficienţă, g jîtuirile de producţie se datoresc tartului că conducerea întreprinderii n-a învăţat din lipsurile care au existat anul trecut.Astfel, unele maşini pentru sudură sînt defacte şi nu se pot executa din aceasta „Consfătuirile cu agitatorii pe ramuri de producţie — preţios schimb de experienţă în munca politică de masă”. Folosind exemple concrete, autoarea dovedeşte rolul important ce-l au consfătuirile cu agitatorii organizate pe ramuri de producţie în orientarea precisă a muncii politice de masă. In articolul „Un deceniu de activitate rodnică pentru înflorirea patriei şi ridicarea nivelului de trai al, poporului muncitor”, tov. L. Ţintea face un bilanţ al muncii rodnice desfăşurate de sindicatele din ţara noastră, în scopul ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Carnetul agitatorului mai publică şi articolul: „Popoarele sînt hotărîte să zădărnicească uneltirile duşmanilor păcii'’, în care tov. I. Manea, autorul articolului, vorbeşte despre mişcarea popoarelor împotriva acordurilor de la Paris şi pentru interzicerea folosirii armelor de exterminare în masă. In articolul: „Zece ani de la eliberarea Varşoviei”, semnat de tov. A. Stanciu, se arată măreţele realizări obţinute de poporul polonez, cu sprijinul Uniunii Sovietice, pe drumul reconstruirii capitalei Poloniei oraş care în timpul celui de al 2-lea război mondial a fost transformat de către hoardele hitleriste într-un imens cîmp de ruine. Studiind cu atenţie acest număr al Carnetului agitatorului, secretarii organizaţiilor de bază şi agitatorii din agricultură şi industrie îşi vor putea îmbunătăţi simţitor munca, contribuind astfel într-o măsură mai mare la mobilizarea oamenilor muncii în lupta pentru creşterea producţiei bunurilor de consum popular, pentru pace şi socialism, cauză lucrări de calitate. De asemenea, cablurile pentru sudură electrică sînt uzate. In lucrările de sudură se lucrează cu alamă mai groasă decit este necesar, timpul fiind de 5 ori mai mare decit cel planificat. Vorbind despre necesitatea organizării procesului de producţie, tov. Mierluşcă a subliniat aportul important pe care-l aduce întrecerea socialistă. Trebuie spus insă că nu întotdeauna întrecerea a avut un rol mobilizator. Aceasta datorită formalismului care mai există în buna ei desfăşurare .De multe ori, tov. Gh. Bobotă, preşedintele comitetului de întreprindere, vine fugitiv prin atelier, neparticipînd la şedinţele de producţie pe secţie. De aceea şi multe situaţii date sînt fictive. Despre importanţa calităţii producţiei, a insistat în mod deosebit tov. Constantin Răuţ, de la secţia montaje. Slaba calificare a unor muncitori, însoţită de lipsă de control, a avut ca rezultat faptul că unele locomotive au intrat în termen de garanţie. El a cerut punerea în funcţiune a instalaţiei de calorifer şi renunţarea la încălzirea cu sobe. Mai mulţi muncitori care s-au înscris la cuvint au cerut conducerii Întreprinderii să respecte întocmai angajamentele luate în cadrul contractului colectiv pe anul 1955. Să nu se mai întimple cazuri, aşa cum au fost în anii trecuţi, cînd unele angajamente erau trecute în fiecare an, fără ca ele să fie îndeplinite, cum e cazul cu pavarea unor drumuri dintre secţii, repararea de acoperişuri, o mai bună aprovizionare cu materiali ş. a. Cei prezenţi s-au angajat să muncească cu rîvnă, pentru ca anul 1955 — ultimul al cincinalului — să se încheie cu rezultate şi mai frumoase in lupta pentru îndeplinirea planului de stat la toţi indicii. M. NEGRU La Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ Problemele producţiei discutate cu prilejul încheierii contractului colectiv