Flacăra Iaşului, februarie 1955 (Anul 11, nr. 2623-2646)

1955-02-01 / nr. 2623

Nr. 2928 HOTARIREA Comitetului Central al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri­ ­.Urmare din pag. 2*a) După absolvirea şcolii vor fi repartizaţi în produce­ţie, unde vor lucra şi se vor putea prezenta la şcoala de maiştri, în aceleaşi condiţiuni ca şi elevii anului II. 44. Actualii maiştri din întreprinderile produ­sive, care au o înaltă pregătire tehnică şi practică îndelungată de conducere în producţie, cu studii echivalente celor pre­­văzute în prezenta hotărîre pentru maiștri, vor beneficia de prevederile art. 37-38. 45. Actualii maiștri care nu au studii echiva­­lente celor prevăzute în prezenta hotărîre pentru maiştri, dar au o practică și experiență de conducere în produc­­ție de minimum 10 ani la deda prezentei hotărîri se vor bucura de asemenea de prevederile art. 38. 46. Stabilire­a celor care se încadrează în art. 44 și art. 45 se va face de către o comisie formată din dele­­gații ministerelor tutelare, directorul și inginerul șef al întreprinderii, președintele comitetului de întreprindere şi secretarul organizaţiei de partid al întreprinderii res­­pective. 47. Acei care ocupă în prezent funcţia de maistru, dar nu au studiile şi pregătirea practică corespunzătoare, vor putea fi menţinuţi în această funcţiune, cu con­­diţia ca să-şi complecteze pregătirea prin cursurile serale sau fără frecvenţă, urmînd să se prezinte în termen de maximum 2—3 ani la examenul de absol­­vire al şcolii de maiştri care se va ţine în condiţiile prezentei hotărîri. In acest scop conducerile întreprinderilor vor organiza cursuri serale şi vor da tot sprijinul pentru însuşirea cunoştinţelor necesare. După trecerea examenului şi obţinerea diplomei de maistru, aceştia vor beneficia de prevederile articolelor 37 şi 38. 48. Veniturile şi cheltuielile şcolilor profesionale, ale şcolilor tehnice şi ale şcolilor tehnice de maiştri,precum și drepturile elevilor acestor școli se stabilesc prin ho­­tărîri ale Consiliului de Miniștri. 49- Ministerele și celelalte instituții centrale vor trece treptat la luarea măsurilor organizatorice, astfel ca dis­­pozițiile prezentei hotărîri să poată fi în întregime apli­­cate pînă la finele anului şcolar 1954—1955. Pînă la această dată, elevii urmează a fi repartizaţi la noile şcoli sau locuri de producţie, potrivit cu cele prevăzute în dispoziţiile acestei hotărîri. 50. Ministerele și celelalte organizații centrale vor e­­labora pînă la 31 iartie 1955, regulamente de organi­­zare şi funcţionare pentru şcolile din sistemul lor şi le vor supune spre aprobare Consiliului de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne GH. GHEORGHIU-DEJ 51. Şcolile profesionale de ucenici, şcolile tehnice şi şcolile tehnice de maiştri, organizate prin prezenta ho­­tărîre au ştampilă proprie cu stema Republicii Populare Române. Ministerele, conducerile întreprinderilor, instituţiilor și organizaţiilor cărora, prin prezenta hotărîre li se încre­­dinţează sarcina de a avea şcoli profesionale de uce­­nici, şcoli tehnice şi şcoli tehnice de maiştri, învă­­tind din lipsurile constatate, trebuie să aibă o grijă deo­­sebită faţă de pregăt­rea şi educarea tinerilor din şco­­lile de care răspund. Prin ridicarea calităţii învăţămîntului, legarea lui ne­­mijlocită de producţie şi întărirea disciplinei, ministe­­rele, întreprinderile şi instituţiile îşi vor asigura viitoa­­rele cadre calificate, necesare unităţilor pe care le con­duc, condiţie de bază pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le revin. Organizaţi­le de partid din întreprinderi, ministere, instituţii şi organizaţii sunt datoare să acorde o grijă deosebită pentru întărirea răspunderii profesorilor, mări­­rea exigenţei faţă de metodele lor de predare şi faţă de felul în care învaţă elevii, asigurarea stabilităţii cadre­­lor didactice şi creşterea autorităţii lor în rîndurile ele­­vilor pentru educarea politico-cetăţenească a tinerilor, astfel ca ei să devină muncitori calificaţi, maiştri cu un înalt nivel de cunoştinţe, cetăţeni vrednici ai patriei noastre. Comitetele regionale şi raion­­e de partid trebuie să îndrume organizaţiile de partid şi de stat regionale, raţ­ionale, de instituţii şi întreprinderi şi să controleze per­­manent felul în care ele îşi îndeplinesc sarcinile ce de­­curg din prezenta hotărîre. Organizaţiile de partid, de tineret şi sindicatele trebuie să acorde o grijă permanentă educării patriotice a tineri­­lor, dezvoltînd în rîndurile lor dragostea pentru munca productivă şi pentru întreprinderea lor, interesul pentru o calificare temeinică, atitu­dinea disciplinată faţă de regulile stabilite în întreprindere, respect şi dragoste faţă de profesorii lor, muncitorii, maiştrii şi inginerii care îl ajută să înveţe meseria. Ele trebuie să aibă grijă de purtarea tinerilor în timpul muncii, de protecţia muncii şi apărarea sănătăţii lor de condiţiile de viaţă şi de o cît mai bună folosire a timpu­­lui l­a liber. Organele şi organizaţiile de partid, de tineret şi mindi­­care au datoria să se ocupe permanent de creşterea şi educarea viitoarelor cadre necesare dezvoltării industriei, agriculturii şi culturii, să ajute pe tineri să capete bo­gate cunoştinţe, pe care să fie în stare să le pună la practica de zi cu zi a construirii socialismului în Re­­publica Populară Romînă. Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman GH. APOSTOL Pînă cînd această stare de nepăsare în efectuarea reparaţiilor la U. M. T.-Gura Icinei ? Ca urmare al slabei munci organi­zatorice, a deselor defecţiuni prici­nuite la maşini şi tractoare, din ca­uza reparaţiilor superficiale1, a lip­sei de control în muncă asupra trac­toriştilor, cît şi a proastei aprovizio­nări cu carburanţi, S.M.T. Gura Idrici din raionul Vaslui, nu a realizat în anul 1954 decît 72 la sută din plan, executînd în acelaşi timp lu­crări de proastă calitate în unele locuri. , gf S-ar fi părut că factorii de răspun­dere din această staţiune vor reuşi să tragă învăţămintele necesare din lipsurile avute şi cu ajutorul orga­nelor raionale de partid şi de stat, vor lua măsurile necesare pentru ca în campania agricolă din anul 1955 asemenea lipsuri să fie înlăturate. Datorită faptului insă că conduce­rea S. M. T. n-a fost controlată în muncă şi trasă la răspunde­re pentru condamnabila sa inac­tivitate în ceea ce priveşte efectuarea la timp şi în bune condiţii a pregă­tirilor pentru campania agricolă vii­toare, acum se manifestă lipsuri şi mai grave. Aşa se face că deşi s-au trimis majoritatea tractoarelor spre a fi reparate în industrie, iar în staţiune a rămas pentru reparaţii doar un număr de 8 tractoare şi restul agre­gatelor, ca 3 semănători pluguri de tractoare, grape etc., pină în pre­zent nu s-au reparat decit o mică parte din maşinile agricole­­ şi acelea de mîntuială. Conducerea SMT s-a grăbit să raporteze că a terminat reparaţiile la 4 tractoare, dar acestea n-au fost încă recepţionate deoarece, practic, ele nici nu sînt reparate in întregime. De asemenea, pînă la această dată n-au fost încheiate contracte de lu­crări deci in proporţie de abia 41 la sută din planul anual pe care-l are staţiunea. Privind cu indolenţă munca de reparaţii directorul staţiunii, Vasile Sălăvăstru şi şeful secţiei politice, I. Mocanu se ocupă ,„de alte pro­bleme“ lăsînd munca de reparaţii doar pe seama mecanicilor. De a­­ceea, o serie de pluguri de tractoare stau şi acum pe jumătate îngropate în noroi, aşa cum au fost aduse de pe teren în toamna trecută, iar la plugurile aşa zis reparate, o serie de tractorişti lipsiţi de control in muncă au uns roţile fără a şterge măcar noroiul înainte de a pune uleiul. Rodajul la tractoare se face cu materiale improvizate deşi bancul de rodaj stă în staţiune de un an de zile fără a fi instalat. Se ştie că cele mai multe SMT-uri au planificat concediile mecanicilor înainte şi după perioada de repa­raţii. Ori, la Gura-Idrici s-a făcut tocmai pe dos. In loc ca şeful ate­lierului mecanic şi mecanicii de sec­tor să lucreze acum la reparaţii, ei au fost trimişi în concediu. Pe de altă parte nici forţele existente în staţiune nu sînt folosite în întregime. Din cauza neînţelegerii ce există între cadrele cu munci de răspun­dere ale unităţii şi a lipsei de con­trol din partea organelor superioare, lipsesc zilnic de la lucru o parte însemnată a tractoriştilor şi mecani­cilor. Alteori se manifestă lipsuri şi mai grave. In ziua de 29 ianuarie, de pildă, încă de dimineaţă a fost adus in staţiune un butoi cu vin care a adunat în jurul lui o parte însemnată din personal, in frunte cu directorul şi şeful secţiei politice (şi tot ei au fost primii care s-au îm­bătat). Este clar că în acea zi nu a mai lucrat aproape nimeni. Şi faptele petrecute in ziua de 29 ianuarie nu sînt cazuri izolate. Aproape toată toamna şi iarna ase­menea scene s-au repetat mereu fără a sezisa pe cineva din forurile con­ducătoare de la raion sau regiune. Este timpul ca organizaţia de bază din staţiune, comitetul raional de partid Vaslui şi serviciul regional SMT, care tolerează la infinit lipsu­rile condamnabile ale conducătorilor acestei unităţi, să ia grabnice mă­suri de îndreptare a lucrurilor. Altfel, în campania agricolă de primăvară, ne vom trezi din nou în faţa faptului că SMT-ul Gura­ldrici nu-şi poate îndeplini sarcinile. I. BANU Spartachiada de iarna a satelor in raionul Paşcani şi muncitorii Atelierelor CFR Paşcani. Pentru desfăşurarea în bune con­diţii a spartachiadei,, numeroase or­ganizaţii de bază U.T.M. din raionul Paşcani au luat iniţiativa de a-i an­trena pe utemişti în procurarea şi confecţionarea materialelor sportive necesare. Datorită acestei preocupări, pînă in prezent au fost confecţionate un mare număr de săniuţe, jocuri de şah şi schiuri, evidenţiindu-se în mod deosebit în această acţiune organiza­ţiile UTM din Miroslava, Ruginoasa şi Stroieşti. Un important spri­jin în această privinţă l-au dat evidenţii nu-se îndeosebi brigada l­a de calitate, condusă de tov. Constan­tin Iosub. Pînă în prezent, în cuprinsul raio­nului Paşcani s-au înscris şi partici­pă la întrecerile de şah din cadrul spartachiadei peste 1000 de tineri, dintre care 300 de fete. De asemenea, un mare număr de băieţi şi fete s-au înscris pentru întrecerile de schiuri şi săniuţe. ION PANAINTE ■‘A, corespondent F­L­­A­C­A­R­A IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICĂ au apărut: — Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comi­tetului Central al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea sis­temului de contractare şi achiziţie de animale, păsări şi produse animate 32 pag. 25 bani B. KEDROV: Despre lucrarea ştii K . Engels »»Dialectica naturii“ 84 pag. 1,50 iei A. DUMITRAŞCU, E. LOR: Valorificarea rezervelor In­terne ale întreprinderilor.­­Din experienţa Comitetului de partid de la fabrica de ţesături »Proletarul “»Bacăul 56 PaS- 90 bani I­A­S­U­L­­U­I din experienţa muncii de agitaţie Convorbirea agitatorului Ion Bătui despre contractarea de animale Ion Bătui a devenit foarte cunos­cut printre ţăranii muncitori din comuna Alexandru Ioan Cuza, nu numai pentru că e om harnic şi pri­ceput, ci şi pentru faptul că e agita­tor. Zilele trecute, el a organizat o convorbire cu un grup de ţărani mun­citori din sat despre recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri al­ Republi­cii Populare Romîne şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare şi achiziţie de animale, păsări şi produse ani­male. La începutul convorbirii, agitatorul a subliniat faptul că această Hotărîre oglindeşte odată în plus grija parti­dului şi guvernului nostru pentru îm­bunătăţirea continuă a aprovizionă­rii oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi oferă crescătorilor de vite care contractează cu statul importante a­­vantaje economice, care duc la creş­terea nivelului lor de trai. — In comuna noastră — a spus agitatorul — sînt mulţi ţărani munci­tori care s-au convins personal, în anul care a trecut, de marile avan­taje ce se obţin prin contractarea de animale. Să-l luăm de exemplu, pe tov. Petru Dogaru, car­e este şi el în mijlocul nostru. După cum şttiţi, el a contractat cu cooperativa din comuna noastră îngrăşarea unui porc. Ingri­­jindu-l cum trebuie şi respectînd pre­vederile contractului, el l-a predat la­ timp, obţinînd un ciştig de aproape 3500 lei. In afară de aceasta — con­tinuă agitatorul — el a fost scutit de 300 kg. porumb şi 34 kg. carne din cota datorată statului. Exemple de acestea sint multe In comuna noas­tră... — E drept, tovarăşi, interveni a­­tunci în discuţie ţăranul muncitor Alexandru Bodnar. Şi el începu să împărtăşească celor de faţă avantajele obţinute de el în urma contractării a doi porci. — Drept să vă spun, la început nu prea m-a tras inima să fac con­tractări, mărturisi Alexandru Bodnar. Dar după ce m-am convins că pot avea o serie de avantaje, şi mai ales că prin aceasta am să vin şi eu în ajutorul clasei muncitoare şi al sta­tului, m-am hotărît şi n-am greşit de loc. Am luat pentru cei 2 porci contractaţi peste 2700 lei, cu care am cumpărat diferite mărfuri, în condiţii avantajoase, în cadrul co­merţului de întîmpinare. De aceea, eu mă angajez să contractez şi anul acesta doi porci. — „Aş vrea să spun şi eu ceva, intră în vorbă şi Dumitru Pletosu. Am citit Hotărîrea şi, după cum se arată acolo, reiese că, dacă contrac­tele sînt încheiate pe termen mai lung, beneficiul este şi mai mare. Ba mai mult, statul acordă crescă­torilor de animale credite cu dobindă mică pentru diferite construcţii nece­sare creşterii vitelor. Aceasta este foarte important pentru noi. Vorbitorul şi-a luat angajamentul să contracteze doi porci pe termen de un an. Apoi au luat cuvîntul ţăranii mun­citori Costache Ghelber, Gheorghe Iorgu Tom­a, Gheorghe Ciobanu şi alţii, care au criticat faptul că unii salariaţi de la O.R.A.C.A. Tg. Fru­mos fac unele nedreptăţi la cîntăritul animalelor şi totodată şi-au exprimat hotărîrea că anul acesta vor face noi contractări de animale. In încheierea convorbirii, agitatorul Ion Bălui a ar­ătat celor prezenţi că el şi-a notat criticile adresate O.R.A.C.A. Tg. Frumos şi că le va aduce la cunoştinţă organelor în drept, pentru a fi luate măsurile ne­cesare. De asemenea, el a cerut celor prezenţi la convorbire să ducă o in­tensă muncă de lămurire în vederea antrenării tuturor ţăranilor muncitori de a contracta cu statul cît mai multe animale, păsări şi produse ani­male în vederea unei mai bune apro­vizionări a industriei uşoare şi ali­mentare cu materii prime agricole, pentru îmbunătăţirea aprovizionării populației. G. LAURENŢIU CARNETUL AGITATORULUI Nr. 2 Cel de al 2-lea număr al Carnetu­lui agitatorului din luna ianuarie a.c. consacră majoritatea articolelor, sale muncii politice de mobilizare a oamenilor muncii la lupta pentru creșterea necontenită a volumului produselor de larg consum. Ținînd seama de faptul că în sectorul­ agri­col perioada de iarnă este deosebit de favorabilă desfăşurării muncii po­ntice. Carnetul agitatorului publică mai multe articole în ajutorul orga­nizaţiilor de bază şi al agitatorilor din agricultură. Articolul „Toate forţele pentru a da poporului produse mai multe şi mai­­ ieftine” pune accent deosebit pe munca organizaţiilor de partid din I S.M.T.-uri, gospodării de stat, gos­podării colective, întovărăşiri agri­cole şi din sate, indicind sarcinile, actuale ce le stau în faţă, cît şi metodele ce trebuie să le folosească în mobilizarea oamenilor muncii la pregătirea campaniei agricole de primăvară. Un loc important în acest număr al Carnetului agitatorului îl ocupă articolul „Agitatorii luptă pen­tru grăbirea reparaţiilor de tractoare îşi maşini agricole”, prin care tov. Constantin Iordan, secretarul organi­zaţiei de bază din S.M.T. Castelu, regiunea Constanţa, — semnatarul acestui articol —, împărtăşeşte din experienţa muncii politice desfăşu­rate în rîndul mecanizatorilor, în urma căreia s-au obţinut frumoase rezultate in pregătirea bătăliei pen­tru o recoltă bogată în anul 1955. Agitatorii de la sate găsesc un pre­ţios ajutor în articolul tov. dr. ing. L Lungu, şef de laborator la I.C.A.R., intitulat „Principalele lucrări agro­tehnice ce trebuie executate pină la , începerea muncilor agricole de prn­(recenzie) mavară”. Autorul explică cu multe amănunte metodele ce se recomandă a fi folosite de ţăranii muncitori in timpul iernii pentru reţinerea ză­pezii pe ogoare, ruperea stratului de gniaţa, sau lucrări ca : alături adinei de iarna, pregătirea seminţelor ş.a. arătind avantajele efectuării lor. Tot in ajutorul agitatorilor de la sate, Carne al agitatorului mai pu­blica, în anexă, un calendar agricol cu indicaţii asupra lucrărilor ce tre­buie efecuate în cîmp, grădina de legume, vie şi legate de îngrijirea animalelor,, separat pentru fiecare din lunile ianuarie, februarie şi mar­tie. «Li Şi agitatorii din întreprinderile in­dustriale găsesc un bogat izvor de învăţăminte în acest număr al Car­netul agitatorului. Prin articolul „Avem toate posibilităţile să produ­cem bunuri de larg consum, mai multe şi mai ieftine”, agitatorii pot cunoaşte cum s-a organizat şi des­făşurat convorbirea agitatorului Ion­ Luca, de la întreprinderile „Cloşca“ din oraşul Baia Mare, cu tema „Ce înseamnă pentru colectivul sectorului nostru reducerea cu 1 la sută a pre­ţului de cost”. De asemenea, prin articolul „Să dăm oamenilor muncii mai multe tricotaje de bună calitate’, semnat de tov. S. Moldoveanu, orga­nizaţiile de bază şi agitatorii pot cunoaşte modul, cum a fost organizat un schimb de experienţă în munca de agitaţie, între colectivele de agi­tatori din două fabrici („Tricotajul Roşu” şi „Tînăra Gardă“) şi rolul important ce l-a avut acest schimb de experienţă în ridicarea nivelului muncii de agitaţie. Sub semnătura tov. Maria­n Pavel, activistă a comitetului orăşenesc P.M.R. Bacău, se publică articolul Pag. 3-a printre întreprinderile care au obi­­mut realizări de seamă in lupta pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1954 se numără si Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“. A­vintul puter­nic în muncă de care a dat dovadă colectivul acestei unități fruntaşe a fost în permanenţă stimulat des pre vederile contractului colectiv încheiat la începutul anului trecut. Contractul colectiv prevedea măsuri concrete, care să ducă la mărirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea ca­lităţii produselor. In acelaşi timp, erau prevăzute diferite lucrări cu ca­racter social, cultural ş.a. Luptînd pentru îndeplinirea angajamentelor a­­sumate, harnicii muncitori au reuşit în majoritatea cazurilor să le depă­şească. De exemplu, planul la repa­raţii de locomotive R. G. a fost realizat în procent de 106% , faţă de 100% cît a fost prevăzut în contract. La reparaţii de vagoane R. P., procen­tul prevăzut în contract a fost depăşit cu 2% , iar la piese de schimb s-a realizat cu 19% mai mult decit pre­vedea planul. In acelaşi timp, şi indi­cele de productivitate a muncii a fost depăşit cu 10,65% . Indicele de utili­zare a maşinilor a fost şi el cu 5% mai mare decit acela din anul 1953. La rîndul ei conducerea întreprin­derii s-a străduit să-şi îndeplinească în cît mai mare măsură angajamen­tele luate în cadrul contractului co­lectiv. Pentru îmbunătăţirea trans­portului intern s-au confecţionat printre altele 6 vagoane pentru tri­­plărie şi vagonaj, 100 roabe pentru magazie şi altele. In cadrul măsurilor tehnico-orga­­nizatorice luate pentru sporirea pro­ducţiei, s-a instalat un ciocan pneu­matic la rotăria vagoane şi s-a făcut o gură de aer la partida tender. De asemenea, cu sprijinul cabinetului tehnic, s-a modificat o presă pentru port-saboţi la turnătorie, producţia şi productivitatea muncii fiind ast­fel sporite. In general se poate spune că obli­gaţiile asumate de către muncitori au fost în cea mai mare parte depă­şite. De asemenea şi cele luate de către conducerea administrativă a întreprinderii au fost în mare parte realizate. De aceea, muncitorii au pri­vit cu mult interes încheierea con­tractului colectiv pe anul 1955. Sem­nificativ în această privinţă este nu­mărul de 237 propuneri făcute de către muncitori, dintre care 218 au fost incluse în noul contract. Ele cu­prind sugestii privind îmbunătăţirea procesului tehnologic al producţiei, măsuri pentru protecţia muncii şi lucrări cu caracter social şi cultural. Printre altele, în noul contract sînt prevăzute construirea a 3 noi cup­toare la atelierul de fierărie, repa­raţia capitală a podului rulant de 5 tone de la turnătorie, instalarea a două compresoare noi şi altele. Prezentarea dării de seamă asupra îndeplinirii angajamentelor din con­tractul colectiv pe anul 1954 şi în­cheierea contractului colectiv pe anul 1955, a constituit un prilej de analiză a lipsurilor manifestate anul trecut şi de propuneri concrete în scopul realizării prevederilor noului contract. Delegaţii muncitorilor au criticat cu tărie nerealizarea unor angaja­mente luate, ca: acoperişul de la degresor, castelul de apă potabilă, spălătorul mecanic pentru echipa­mentul de protecţie şi altele.^ — „Dacă sarcinile prevăzute în contractul colectiv ar fi fost îndepli­nite in întregime, — a spus cu acest prilej maistrul­ Neculai Ungu­­reanu, succesele noastre in producţie ar fi fost cu mult mai mari. Munci­torii care­ lucreză in acord îşi pierd timp preţios cu deplasările la ma­gazie pentru adusul pieselor nece­sare producţiei. Organizarea aprovi­zionării la locul de muncă ar aduce şi ea un spor însemnat de produse. Tov. Ludovic Crafciuc, turnător, a subliniat necesitatea organizării de schimburi de experienţă cu alte între­prinderi din aceeaşi ramură, pentru înlăturarea unor rebuturi care ating uneori un procent destul de ridicat. Legată de această problemă este şi­ luarea de măsuri corespunzătoare pentru ridicarea nivelului profesional şi tehnic al muncitorilor.­­ „Pentru ca să obţinem rezultate tot mai bune în munca noastră, a spus Iov. Crafciuc,­­ este necesară o mai bună organizare a întrecerii socialiste. Atenţia, noastră trebuie să se îndrepte spre metodele avansate folosite de feroviarii sovietici. Tot­odată, este necesar să se facă popu­larizarea fruntaşilor îrn producţie, a realizărilor şi metodelor lor de muncă“. Sudorul Toader Mierluşcia a arătat că în buna desfăşurare a procesului de producţie masă există încă o se­rioasă deficienţă, g jîtuirile de produc­ţie se datoresc tar­­tului că conducerea întreprinderii n-a învăţat din lipsurile care au existat anul trecut.­­Astfel, unele maşini pe­­ntru sudură sînt de­­facte şi nu se po­t executa din aceasta „Consfătuirile cu agitatorii pe ramuri de producţie — preţios schimb de experienţă în munca politică de masă”. Folosind exemple concrete, autoarea dovedeşte rolul important ce-l au consfătuirile cu agitatorii or­ganizate pe ramuri de producţie în orientarea precisă a muncii politice de masă. In articolul „Un deceniu de activi­tate rodnică pentru înflorirea patriei şi ridicarea nivelului de trai al, po­porului muncitor”, tov. L. Ţintea face un bilanţ al muncii rodnice desfă­şurate de sindicatele din ţara noas­tră, în scopul ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Carnetul agitatorului mai publică şi articolul: „Popoarele sînt hotărîte să zădărnicească uneltirile duşmani­lor păcii'’, în care tov. I. Manea, au­torul articolului, vorbeşte despre mişcarea popoarelor împotriva acor­durilor de la Paris şi pentru inter­zicerea folosirii armelor de extermi­nare în masă. In articolul: „Zece ani de la elibe­rarea Varşoviei”, semnat de tov. A. Stanciu, se arată măreţele realizări obţinute de poporul polonez, cu spri­jinul Uniunii Sovietice, pe drumul reconstruirii capitalei Poloniei oraş care în timpul celui de al 2-lea răz­boi mondial a fost transformat de către hoardele hitleriste într-un imens cîmp de ruine. Studiind cu atenţie acest num­ăr al Carnetului agitatorului, secretarii or­ganizaţiilor de bază şi agitatorii din agricultură şi industrie îşi vor putea îmbunătăţi simţitor munca, contri­buind astfel într-o măsură mai mare la mobilizarea oamenilor muncii în lupta pentru creşterea producţiei bunurilor de consum popular, pentru pace şi socialism, cauză lucrări de calitate. De aseme­nea, cablurile pentru sudură electrică sînt uzate. In lucrările de sudură se lucrează cu alamă m­ai groasă decit este necesar, timpul fiind de 5 ori mai mare de­cit cel planificat. Vorbind despre necesitatea organi­zării procesului de producţie, tov. Mierluşcă a subliniat aportul impor­tant pe care-l aduce întrecerea socia­listă. Trebuie spus insă că nu întot­deauna întrecerea a avut un rol mo­bilizator. Aceasta datorită formalismu­lui care mai există în buna ei des­făşurare .De multe ori, tov. Gh. Bobotă, preşedintele comitetului de întreprindere, vine fugitiv prin ate­lier, neparticipînd la şedinţele­ de producţie pe secţie. De aceea şi multe situaţii date sînt fictive. Despre importanţa calităţii produc­ţiei, a insistat în mod deosebit tov. Constantin Răuţ, de la secţia mon­taje. Slaba calificare a unor munci­tori, însoţită de lipsă de control, a avut ca rezultat faptul că unele lo­comotive au intrat în termen de ga­ranţie. El a cerut punerea în func­ţiune a instalaţiei de calorifer şi re­nunţarea la încălzirea cu sobe. Mai mulţi muncitori care s-au îns­cris la cuvint a­u cerut conducerii Întreprinderii să respecte întocmai angajamentele luate în cadrul con­tractului colectiv pe anul 1955. Să nu se mai întimple cazuri, aşa cum au fost în anii trecuţi, cînd unele an­gajamente erau trecute în fiecare an, fără ca ele să fie îndeplinite, cum e cazul cu pavarea unor drumuri din­tre secţii, repararea de acoperişuri, o mai bună aprovizionare cu materiali ş. a. Cei prezenţi s-au angajat să mun­cească cu rîv­nă, pentru ca anul 1955 — ultimul al cincinalului — să se încheie cu rezultate şi mai frumoase in lupta pentru îndeplinirea planului de stat la toţi indicii. M. NEGRU La Atelierele C.F.R. „I­lie Pintilie“ Problemele producţiei discutate cu prilejul încheierii contractului colectiv

Next